Arderea profesională s-a accentuat mai mult în perioada pandemiei COVID-19. Care sunt consecințele Burnout-ului și cum ne restabilim emoțional

Sursa Foto: Facebook.com// Viral.dailynews.ro

Silvia Rotaru

18 mai, 2020, 20:26

Vizualizări: 5986

Fie că sunt medici, fie polițiști, pompieri, educatori, profesori, procurori sau judecători, jurnaliști sau chiar psihologi, pandemia COVID-19 le-a dat tuturor peste cap întregul program de activitate. Oamenii au fost nevoiți să iasă din zona lor de confort și să se adapteze noilor condiții, impuse de virus. Cea mai complicată s-a dovedit a fi izolarea. Însă și mai complicat pentru angajați este munca în exces.

În perioada pandemiei, ziua de muncă pentru mulți angajați s-a mărit chiar și cu câte 4 ore. În consecință, suprasolicitarea organismului, atât intelectual, cât și fizic, le-a provocat multora anxietate și stări de panică.

De fapt, oamenii mai mult ca niciodată, poate, se confruntă acum cu o stare de Burnout sau epuizare emoțională, explică psihoterapeuții. Profilaxia sindromului Burnout a fost și tema principală a celei de-a cincea ediții a Conferinței Științifico-Practice Naționale, organizată în perioada 15-17 mai, de către Asociațiile Balint din Moldova și din România.

Psihoterapeuții constată că pandemia a adus schimbări în toate sferele vieții sociale, culturale și personale, dar și în modul de desfășurare a multor evenimente care urmau să aibă loc. Conferința de anul acesta, a Asociațiilor Balint din Moldova și din România, s-a desfășurat online, mai puțin obișnuit pentru asemenea evenimente, în care oamenii au nevoie să se vadă, să vorbească față în față, explică organizatorii.

„A fost o ediție deosebită. Noi, oamenii, suntem obișnuiți să vorbim față în față, să ne strângem de mână, să zâmbim, să ne îmbrățișăm, asta ne-a lipsit. Limbajul trupului văzut dincolo de ecrane este cel care ne transmite multe, dar a fost interesant, am avut vorbitori din Moldova, România și SUA, am avut victorine. Am încercat să facem ceva deosebit, pentru că și ediția de anul acesta, fiind online a fost mai deosebită”, ne-a explicat Veronica Calancea, doctor în psihologie, psihoterapeut și președinta Asociaţiei Balint din Moldova.

În acest an, 13 dintre cei 55 de participanți din Moldova, România, USA, Belgia, Irlanda, Italia au prezentat câte o lucrare despre profilaxia sindromului Burnout în anumite domenii de activitate.

„Eu am vorbit despre psihologia și manifestările workaholismului sau munca în exces. Acum multe instituții intră în regim de muncă de două săptămâni, iar alte două le stau acasă, inclusiv medicii, polițiștii, dar și din alte instituții publice. Care sunt efectele workaholismului? Stresul acut, tulburările de dispoziție, tulburările de anxietate, iar pe baza acestora apare tulburarea de stres post-traumatic”.

Cei mai afectați sunt lucrătorii medicali, a explicat psihologul Calancea. Ei au încercat să se apere de infecție prin purtarea echipamentelor speciale, dar într-un final oricum unii dintre ei s-au îmbolnăvit.

„După 3 săptămâni de stres acut, starea lor trece în stres post-traumatic și așa apare burnout-ul. Medicul se simte vinovat că s-a îmbolnăvit. Îi este ciudă că nu s-a putut apăra mai bine, se simte vinovat că a transmis infecția colegilor și familiei, apar insomniile, se izolează, se simte frustrat, confuz și starea asta de incertitudine îl apasă. Multora dintre lucrătorii medicali sau polițiști, pompieri le apare o stare socială de izolare. Ei încearcă să se ferească și să stea cât mai departe de oameni, iar după 2 teste pozitive starea lor de izolare se accentuează și mai mult”, a menționat Veronica Calancea.

Psihiatrul și psihologul Andrei Eșanu, împreună cu alți colegi, au prezentat un raport privind impactul Covid-19 asupra sănătății mintale a lucrătorilor medicali.

„Este o lucrare în care am revizuit ce spun datele din China și Italia, pentru că la ei sunt deja date științifice privind burnout-ul în acest domeniu. În Moldova avem elaborat un chestionar din 8 întrebări, privind acordarea suportului psiho-emoțional personalului medical. La chestionar au răspuns 55 de persoane, majoritatea dintre ei au fost asistenți medicali, dar și medici și manageri de spitale. 80 la sută dintre ei sunt femei și 20 la sută bărbați, iar vârsta medie este de 40-49 de ani și 30-39 de ani”, a afirmat Andrei Eșanu.

Psihiatrul mai spune că pe parcursul stării de urgență în Moldova, toate centrele de sănătate mintală au oferit suport psiho-emoțional tuturor cadrelor medicale, care s-au adresat. „Motivul adresării a fost anxietatea și frica față de efectele pandemiei. Pe al doilea loc sunt atacurile de panică, și pe trei - epuizarea profesională. Ulterior, tulburările de somn și de mâncare, dar și grija față de membrii familiei”.

În total, 200 de cadre medicale au primit suport psiho-emoțional pe timpul pandemiei, spune psihologul.

Ca să prevină sau să revină la normalitate, angajații care sunt în contact strâns cu alți oameni, dar mai ales cu pacienții, ar trebuie să aibă un program mai lejer.

„După muncă, medicii ar trebui să aibă un program mai lejer, fără legătură cu munca. Să facă exerciții fizice, să se relaxeze, să mănânce sănătos, să discute cu cei dragi”, a explicat Andrei Eșanu.

Psihologul Diana Știrbu este în contact permanent cu pacienții dependenți de dializă. Ea spune că aceștia sunt afectați la fel de mult ca și lucrătorii medicali în această perioadă excepțională pentru sănătatea publică, deoarece fac parte din grupul de risc. Oamenii, efectiv, se tem că infecția îi poate omorî. Psihologul și-a prezentat lucrarea anume pe această temă - adaptarea psihosocială a pacientului dializat, ca măsură de prevenire a sindromului Burnout la personalul medical.

„Arderea profesională se manifestă mai acut acum pentru personalul medical, dar sunt afectați și pacienții cu dializă. Și ei au emoții, mai ales în contextul pandemiei. Pentru a evita starea de Burnout le recomandăm să se alimenteze corect, asta este foarte important, să țină cont de sfaturile medicilor, să aibă un regim de somn adecvat, să-și păstreze calmul, să evite discuțiile în contradictoriu contradictorii. Ei sunt pacienți vulnerabili și fac parte din grupul de risc”, a explicat Diana Știrbu.

Pentru ei, orice stres este un factor care ar duce la epuizare emoțională. Pentru pacienți este important să socializeze cu prietenii și apropiații și este important ca aceste discuții să fie de suflet, constructive, mai spune psihologul.

„Pentru personalul medical care are contact direct cu acești pacienți trebuie să aibă un regim de muncă bine stabilit, să respecte regimul de somn, să facă pauze de muncă, să se alimenteze corect”, le recomandă psihologul clinician al BB Dializa.

Burnout sau arderea profesională înseamnă epuizarea fizică, emoţională şi motivaţională, caracterizată prin scăderea performanţelor profesionale, apariţia oboselii, insomniilor, riscului crescut de apariţie a dereglărilor somatice. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate albe, dar și printre cei care, în general, intră în contact cu oamenii.

Ala Nemerenco recomandă ca toți medicii de gardă din noaptea în care a murit gravida de la Edineț să demisioneze. „Medicul de gardă nu a fost niciodată la ea”

Un medic stomatolog din R. Moldova, diagnosticat cu o boală neurologică rară, luptă pentru viață

Noi medicamente împotriva cancerului de prostată și hepatitei C, autorizate în R. Moldova

Tag: burnout, conferinta, ardere profesionala, covid, dializa, medic

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.