Valentina Vilc: „Tuberculoza în Moldova este sub-diagnosticată din cauza pandemiei COVID19. E o situație gravă”
Elena Cioina
12 octombrie, 2020, 13:09
Vizualizări: 5472
Pandemia COVID19 a determinat multe dintre persoanele, care se confruntă cu o problemă de sănătate, să evite instituțiile medicale, mai ales în perioada instituirii de către autorități a stării de urgență. Intervențiile planice au fost sistate, iar consultul la medic a fost restricționat, astfel că o bună parte dintre bolnavii, cu alte maladii decât COVID19, nu au avut acces la servicii medicale.
Pacienții cu
tuberculoză nu sunt o excepție. Situația de criză a determinat specialiștii să
întrerupă o serie de activități, care au drept scop prevenirea și identificarea
bolnavilor cu TB. În consecință, în ultimele 9 luni, numărul pacienților
depistați cu semnele infecției, a scăzut aproape în jumătate, în comparație cu
aceeași perioadă a anului trecut. Acum specialiștii sunt îngrijorați că în
societate au rămas mulți bolnavi neidentificați, care pot răspândi boala și în
același timp își pot agrava starea de sănătate. Cum a afectat Sars-Cov-2
activitățile de depistare a tuberculozei în Moldova? Ce schimbări au trebuit să
facă responsabilii de prevenirea și controlul infecției, am întrebat-o pe
Valentina Vilc, coordonatorul Programului național de
control al tuberculozei.
Doamna Vilc,
situația în care suntem e complicată chiar și pentru cei sănătoși, nemaivorbind
de oamenii care se confruntă cu o problemă de sănătate, mai ales respiratorie.
În ce măsură COVID-ul v-a dat peste cap activitățile pe domeniul de
diagnosticare și tratament a TB în Moldova?
În primul rând, practic toate țările, inclusiv
Moldova, înregistrează o scădere a depistării cazurilor de tuberculoză. Dacă e să comparăm ultimele 9
luni de zile cu 9 luni ale anului trecut, atunci depistarea cazurilor noi și
celor recidive a scăzut cu aproape 38% în țara noastră.
În număr de
cazuri, câte ar fi în comparație cu anul trecut?
Anul trecut, în această perioadă aveam 2.023 de
cazuri. În acest an avem 1.384 de cazuri noi și recidive înregistrate până în
acest moment. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că oamenii nu se adresează la
medic, deși au simptomele tuberculozei. Apoi, din cauză că au fost impuse
restricții de deplasare, au fost suspendate activitățile de examinare a
persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare și a grupurilor cu
vigilență sporită la tuberculoză. Mai simplu vorbind, practic toate măsurile de prevenire și profilaxie a
tuberculozei au fost stopate. Începem să revenim la ele, dar încă e
complicat.
Adică,
practic oamenii care au avut simptome nu s-au adresat la medic...
Da. Nu s-au adresat la medicul de familie, nu s-au
adresat la serviciul ftiziopneumologic. Știții că în tuberculoză sunt două
feluri de depistare - activă și pasivă. În depistarea pasivă sunt examinați cei
cu simptome, care se adresează ori la medicul de familie, ori la specialiștii
serviciului de ftiziopneumologie. În depistarea activă – căutăm bolnavii de
tuberculoză, dar noi căutăm în grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire. Asta
înseamnă că facem acel examen radiologic în aceste grupuri, screeningul prin
instalațiile radiologice mobile, care merg în teritorii. Însă în perioada
pandemiei, din păcate, am rămas doar cu depistarea pasivă, adică depistarea
celor cu simptome, care s-au adresat la medic. Acum începem puțin câte puțin să
revenim și la celelalte metode de depistare, dar încă e complicat. Oricum, dacă
e să comparăm cu alte țări, noi avem o depistare mai bună. Oricum e o situație
gravă, pentru că înțelegem că în societate sunt persoane cu tuberculoză, care
nu sunt depistate. Sunt țări în regiune, care de asemenea au o povară mare a
tuberculozei, și unde depistarea bolnavilor a scăzut și cu 80% în perioada
pandemiei.
Ca să se
înțeleagă, asta nu înseamnă că în acest an Moldova a înregistrat un progres și
are mai puțini bolnavi noi de tuberculoză, decât e firesc să se fie?
Nicidecum. În mod normal, ceea ce atestăm noi pe
parcursul mai multor ani este o descreștere anuală cu 10% a cazurilor noi de
TB. Asta ar însemna o evoluție epidemiologică normală. Ceea ce se întâmplă
acum, înseamnă pur și simplu că nu reușim să depistăm.
Doamna Vilc,
noi acum nu mai avem restricții anti-epidemice atât de dure, cum erau la
început de an. Când credeți că puteți reveni la o activitate normală a
Programului?
Noi înțelegem că nu putem reveni la programul plin de
altă dată, dar avem și suportul ONG-urilor din domeniu. Apoi, avem ordinul 313
al Ministerului Sănătății privind depistarea țintită a cazurilor de TB în
condițiile pandemiei COVID19, adică a grupurilor cu cel mai mare risc de
infectare, la care evoluția bolii poate fi mai gravă, dacă se infectează și cu
COVID19 și cu TB, în același timp. Asta este valabil practic pentru toate
instituțiile medicale implicate în tratamentul pacienților cu COVID19 sau TB.
Orice persoană cu simptome ale unei patologii respiratorii va fi testată atât
la COVID19, cât și la Tuberculoză.
În afară de pacienții cu probleme respiratorii,
trebuie examinați contacții, pentru că riscul apariției bolii la ei e la fel de
mare. De asemenea, persoanele care au rămas cu sechele după tratamentul de
tuberculoză, pe fonul unei imunități scăzute sau de COVID19, pot face din nou
tuberculoză sau li se pot acutiza anumite maladii cronice. E vorba de pacienții
cu HIV, care, de asemenea ,au imunitatea compromisă și COVID19 le poate agrava
starea de sănătate, precum și persoanele cu diverse dependențe, precum dependența
de droguri sau de alcool. Ultimii, pe lângă faptul că au imunitatea slăbită,
nici nu se adresează după asistență medicală.
Doamna Vilc,
ca să înțeleagă și publicul general, ce fac la modul practic aceste ONG-uri
care vă ajută să găsiți pacienții cu TB și să nu-i lăsați baltă pe cei incluși
în tratament? Merg în teren, caută bolnavii?
Da. Exact asta fac. Dacă e necesar însă ei implică și
administrația publică locală, și poliția.
Cum se
întâmplă la modul practic?
Împreună cu organizațiile neguvernamentale am selectat
raioanele, pe care noi le numim „zona roșie”, adică raioanele unde a scăzut
drastic depistarea tuberculozei în această perioadă.
Care sunt
ele?
Bălți, Fălești, Florești, Anenii Noi, Criuleni,
Căușeni, Cimișlia, Soroca, Chișinău și Dondușeni. Sunt destul de multe, dar în
toate aceste activități suntem foarte mult ajutați de organizațiile
neguvernamentale. La modul practic se fac ședințe la nivel de Consiliu Raional,
unde se discută cu toți primarii, se verifică în ce sate au fost mai mulți bolnavi
de TB, iar acum, brusc, a scăzut numărul lor.
De exemplu, membrii ONG-urilor cu care lucrăm
organizează transport pentru pacienții care trebuie să meargă la medic la
raion, pentru investigații sau vizite de rutină la medicul ftiziopneumolog.
Sunt adunați câte maxim 10 oameni în transport, fiind respectate toate
condițiile de control a infecției COVID19. Se înțeleg cu specialiștii de la
cabinetul de radiologie a spitalului raional când este mai convenabil să
examineze acești pacienți, când sunt mai puține persoane pentru a putea trece
controlul. În unele raioane acest lucru se întâmplă sâmbăta, chiar și duminica.
Toți pacienții primesc măști chirurgicale, la intrarea în instituția medicală.
Apropo de
asigurarea cu consumabile. Aceasta este o categorie destul de vulnerabilă și
economic, și social. Îi asigurați cu măști, dezinfectanți, săpun, etc?
Orice persoană care accesează serviciul
ftiziopneumologic trebuie să fie asigurată cu mască chirurgicală, nu doar
lucrătorii medicali. Consumabilele au fost procurate prin intermediul grantului
Fondului Global. Când pacientul ajunge la medicul ftiziopneumolog, i se oferă
masca și dezinfectant de mâini.
Acasă el nu
primește niciun fel de consumabile?
Nu. Mesajul nostru pentru pacienții cu TB este în
niciun caz să nu întrerupă tratamentul și cât mai puțin să contacteze cu alte
persoane. E spre binele lor, ca să nu se infecteze cu COVID19. Însă în momentul
în care are nevoie să meargă la medic sau apar careva reacții adverse, sau e
nevoie de o monitorizare de rutină, el trebuie să se adreseze la medicul de
familie și atunci trebuie să fie asigurat cu tot necesarul pentru a putea intra
într-o instituție medicală.
Dar din
punctul Dvs de vedere, ar trebui să fie asigurați și în afara instituției
medicale? Să admitem că trebuie să stea mai mult izolați, dar nu poți sta mereu
izolat...
În varianta optimă, da. Și cu măști, și cu
dezinfectanți, dar cred că în perioada tratamentului, bolnavii nu ar trebui să
contacteze cu nimeni, mai ales acum când e pandemia COVID19, când vine toamna
și e perioada infecțiilor respiratorii, iar riscul de infectare e și mai mare.
Câți pacienți
cu TB s-au infectat cu COVID19 în această perioadă de aproape 8 luni de
pandemie?
40 de pacienți. Dintre aceștia 6 au decedat, dar numai
într-un singur caz acest lucru s-a întâmplat, pentru că a progresat
tuberculoza. În cinci cazuri decesele s-au produs din cauza complicațiilor
provocate de COVID19.
25 de pacienți au fost depistați prima dată cu
tuberculoză, deci erau cazuri noi. Cinci pacienți au fost cu recidive, adică au
fost cândva bolnavi de tuberculoză și acum s-au îmbolnăvit din nou. Alți cinci
au fost pacienți care, la un moment dat, au dispărut din supravegherea
medicală, au abandonat tratamentul, iar acum din cauza că starea de sănătate
s-a agravat, s-a adresat la medic și au fost incluși în tratament.
Doamna Vilc,
tratamentul acestor oameni, cel puțin la început, când era instituită starea de
urgență și toți trebuiau să stea acasă, a fost dificil? Au fost nevoiți unii
pacienți să renunțe la tratament din această cauză?
Nu am înregistrat întreruperi de tratament și nici
întreruperi în asigurarea cu medicamente la nivel de instituții medicale
raionale. Multe țări în această perioadă nu au avut acces la medicamente. Noi
practic nu am avut întreruperi în asigurarea cu medicamente. Noi am primit
toate preparatele antituberculoase, inclusiv pentru anul 2021. Deci, nu ar
trebui să avem problemele din punctul ăsta de vedere.
Activitatea serviciilor medicale a fost sistată doar
în instituțiile medicale, care au fost nevoite să intre în carantină, în rest
serviciul de ftiziopneumologie a lucrat în regim obișnuit. Pacienții veneau,
își luau tratamentul și plecau. S-a întâmplat să li se dea acasă pastilele,
pentru că se îmbolnăvea medicul de familie sau asistenta medicală. La Bălți și
la Chișinău, organizațiile de profil „Speranța Terrei” și „AFI” s-au mobilizat,
au creat echipe și au livrat medicamentele pacienților acasă, ca aceștia să nu
se deplaseze prin transport, etc.
Apoi, Ministerului Sănătății a emis un ordin privind
introducerea unei metode de tratament alternative, a tratamentului video
observat (VOT) de la distanță. Acest model de tratament a fost pilotat anterior
în Moldova. Ulterior a fost elaborat regulamentul de funcționare, iar acum,
când avem această situație, înțelegeam că avem nevoie de încă o metodă de
tratament alternativă, care să ne permită și să ținem tratamentul sub
observație, dar și să ușurăm viața pacienților. Să fie mai comod, mai
accesibil.
Adică tot
răul cu binele lui...
Cam așa, pentru că lucrurile s-au mișcat destul de
repede. Practic pe 30 martie a fost semnată dispoziția Ministerului Sănătății
cu privire la implementarea tratamentului video observat în condițiile
epidemiei COVID19. Pentru a-l pune în aplicare am avut suportul tehnic și
logistic al Centrului PAS și al organizației AFI, care au dotat serviciul și
pacienții cu echipamente, au instruit lucrătorii medicali din serviciul de
ftiziopneumologie cum să aplice VOT în tratament. Au fost instruiți și
pacienții incluși în program. Li s-a explicat ce înseamnă VOT, cum se
accesează, cum se filmează, cum trebuie să transmită datele, etc.
Ce feedback
ați primit?
Unul destul de pozitiv. După ce am implementat VOT la
Chișinău, practic în fiecare săptămână avem câte un demers din partea raioanelor
să mergem să implementăm și la ei. Medicii au înțeles care este avantajul unei
asemenea metode de tratament, cum poți să monitorizezi pacientul de la
distanță. Pastilele sunt administrate în timp real și pacientul poate comunica
despre eventuale reacții adverse medicului și asistentului medical și împreună
să decidă ce acțiuni trebuie să întreprindă pacientul ca să urmeze tratamentul
până la capăt.
Ați început
să evaluați aderența la acest model de tratament?
Ca să știm cât de aderenți la tratament sunt cei care
își administrează medicația prin metoda VOT sau DOT, adică metoda de tratament
clasică, o vom putea face în dinamică, atunci când vom vedea eficacitatea
tratamentului. În acest moment aderența este destul de mare, chiar și în
comparație cu DOT. Oricum, rezultatele tratamentului le vom putea compara
atunci când pacienții vor finaliza tratamentul.
Cați pacienți
se tratează la distanță?
156 de pacienți din 14 teritorii administrative. Asta
înseamnă 12 raioane și 2 Municipii.
Doamna Vilc,
vreau să mai discutăm un aspect. Știți că mulți oameni din Moldova pun la
îndoială existența virusului și pericolul acestuia pentru sănătate. Cum e
printre pacienții cu TB? Cum încercați să-i convingeți că nu e chiar atât de
simplu, precum cred unii?
Dacă vorbim despre căile de transmitere ale TB și
Covid19, atunci ele se aseamănă foarte mult. Noi de fiecare dată precizăm că
trebuie să facem diagnosticul diferențiat – este COVID19 și sunt alte infecții
respiratorii care se transmit pe calea aerului, inclusiv tuberculoza. Însă, în
general măsurile de protecție pentru orice infecție care se transmite prin aer
sunt aceleași.
Imediat ce unui pacient i se stabilește diagnosticul
de tuberculoză, imediat asta presupune să adopți niște reguli de comportament,
de protecție personală respiratorie a ta și a persoanelor din jur. Toți sunt
instruiți cum să poarte masca, în ce situații, când trebuie schimbată, de ce
este important să te speli pe mâini frecvent, etc. Din punctul ăsta de vedere,
cred că pacienții cu TB sunt mai bine instruiți. În plus, noi îi învățăm și cum
se face igiena tusei. Pentru aceasta deja de mulți ani organizăm diverse
instruiri. Este important să știi cum să tușești corect în tuberculoză, le
explicăm că trebuie să folosească șervețele de unică folosință. De fapt, astea
sunt niște reguli de cultură generală, pe care noi le aplicăm demult, în
contextul răspândirii tuberculozei, dar ele sunt valabile pentru orice infecție
care se transmite pe cale aeriană.
Cu
tuberculoza e clar, dar că există încă o infecție periculoasă, care ar putea
să-i afecteze. Despre asta ce cred pacienții cu care ați interacționat?
Nu putem spune că toți, 100%, cred că există acest
virus, deși nu ar mai trebui să punem la îndoială acest lucru. Pur și simplu
bolnavilor de tuberculoză li se spune din start că ei trebuie să respecte
regulile despre care v-am vorbit, pentru că sunt în grupul de risc. Noi le
explicăm și celor care ajung la spital, și celor care nu ajung că există
COVID19, că el e o problemă și noi trebuie să fim foarte precauți. Le spunem că
sunt două maladii și ambele distrug imunitatea organismului.
În contextul
evoluției COVID19 în Moldova, ce provocări credeți că vă stau în față până la
sfârșitul acestui an, dar și pe parcursul anului viitor? Avem o iarnă
înainte...
Cea mai mare provocare e depistarea. Odată ce sunt
depistați, pacienții sunt luați în tratament. Acum supravegherea e și mai
strictă. Apoi sunt pacienții care fac și COVID19 și evoluția de sănătate a
unora este mai gravă nu din cauza tuberculozei, dar mai degrabă din cauza
COVID19.
Aș avea un mesaj nu doar pentru pacienții cu TB, ci
pentru toți oamenii. Dacă aveți simptome respiratorii, care persistă mai mult
de două săptămâni, dacă observați o scădere ponderală și aveți subfebrilitate care
apare doar seara sau transpirați pe parcursul nopții, obligatoriu trebuie să vă
adresați la medicul de familie. Chiar dacă nu e COVID19, poate fi tuberculoză
sau orice altă infecție a aparatului respirator. Pe pacienții cu tuberculoză îi
rog să nu întrerupă tratamentul. Vor primi tot suportul necesar doar să nu-l
întrerupă.
Doamna Vilc,
vă mulțumesc pentru dialog.
Tag: COVID19, Tuberculoză, pacienți
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
02 decembrie, 2016, 20:18
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,40 %