OMS: Niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate acum în dezvoltare nu sunt eficiente în cazul celor mai periculoase bacterii din lume

Sursa Foto: imagine simbol/isglobal.org

Irina Papuc

19 aprilie, 2021, 13:26

Vizualizări: 3445

Lumea are nevoie cu disperare de tratamente antibacteriene eficiente. Dar niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în dezvoltare nu sunt eficiente în cazul celor mai periculoase bacterii din lume. Un nou raport am OMS arată că știința nu reușește să vină cu un răspuns adecvat la problema rezistenței antimicrobiene. Un mecanism mondial pornit cu scopul de accelera știința în acest domeniu aduce speranță că lucrurile s-ar putea schimba.

„Eșecul persistent de a dezvolta, fabrica și distribui noi antibiotice eficiente alimentează în continuare impactul rezistenței antimicrobiene (AMR) și ne amenință capacitatea de a trata cu succes infecțiile bacteriene”, spune dr. Hanan Balkhy, director general adjunct al OMS pentru rezistența antimicrobiană.

Aproape toate noile antibiotice care au fost introduse pe piață în ultimele decenii sunt variații ale claselor de antibiotice care au fost descoperite până în anii 1980.

Impactul rezistenței antimicrobiale este cel mai sever acolo unde există resurse limitate și în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi nou-născuții și copiii mici. Pneumonia bacteriană și infecțiile sângelui sunt printre principalele cauze ale mortalității copiilor sub vârsta de 5 ani. Aproximativ 30% dintre nou-născuții cu sepsis mor din cauza infecțiilor bacteriene rezistente la antibioticele de primă linie.

Raportul OMS, pentru anul 2020, a analizat antibioticele aflate în studii clinice de testare, precum și pe cele aflate în etapele timpurii de dezvoltare. Scopul este de a evalua progresul și de a identifica lacunele în legătură cu amenințările urgente de rezistență și de a încuraja acțiuni pentru a completa aceste lacune. Raportul a evaluat potențialul medicamentelor candidate de a aborda cele mai amenințătoare bacterii rezistente la medicamente, incluse în Bacterian Priority Pathogens List a OMS. Această listă include 13 bacterii prioritare rezistente la medicamente și a fost publicată în anul 2017.

Raportul din 2020 arată că majoritatea antibioticelor aflate în dezvoltare oferă beneficii clinice limitate față de tratamentele existente, 82% dintre antibioticele recent aprobate sunt derivate din clasele de antibiotice existente pentru care rezistența microbiană este deja bine stabilită. Respectiv, constată autorii, dezvoltarea de noi antibiotice este insuficientă pentru a aborda provocarea creșterii apariției și răspândirii rezistenței antimicrobiene”.

Soluții noi în afara căilor tradiționale de dezvoltare

Lipsa progresului în dezvoltarea antibioticelor evidențiază necesitatea explorării abordărilor inovatoare pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Raportul OMS include pentru prima dată o prezentare cuprinzătoare a medicamentelor antibacteriene netradiționale. Acesta evidențiază 27 de agenți antibacterieni netradiționali, de la anticorpi la bacteriofagi și terapii care susțin răspunsul imun al pacientului și slăbesc efectul bacteriilor.

Ratele ridicate de eșec și impactul asupra dinamicii pieței

Raportul menționează că există câteva produse promițătoare în diferite etape de dezvoltare. Cu toate acestea, doar o parte din acestea vor ajunge vreodată pe piață din cauza provocărilor științifice economice și inerente din procesul de dezvoltare a medicamentelor. Acest lucru, alături de rentabilitatea redusă a investițiilor, a limitat interesul marilor investitori privați și al celor mai mari companii farmaceutice.

Raportul confirmă faptul că cercetarea preclinică și clinică continuă să fie condusă de companiile mici și mijlocii. Aceste întreprinderi se luptă adesea să-și finanțeze produsele până la etapele târzii ale dezvoltării clinice sau până când se obține aprobarea de reglementare.

Oportunitatea COVID-19

Criza COVID-19 a aprofundat înțelegerea globală a implicațiilor economice și de sănătate ale unei pandemii necontrolate. De asemenea, a accentuat lacunele în finanțarea durabilă pentru a aborda aceste riscuri, inclusiv investițiile în cercetarea și dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene și a vaccinurilor, dezvăluind în același timp ce progrese rapide se pot face atunci când există suficientă voință politică.

Inițiative globale

Pentru a remedia deficiențele în finanțare și pentru a stimula investițiile durabile în dezvoltarea antibioticelor, OMS și partenerul său, Drugs for Neglected Diseases initiative (DNDi), au înființat Parteneriatul Global Antibiotic R&D (GARDP) pentru a dezvolta unele dintre tratamentele inovatoare incluse în raport. În plus, OMS a lucrat îndeaproape cu alți parteneri de finanțare non-profit, cum ar fi CARB-X, pentru a „propulsa” și a accelera cercetarea antibacteriană.

O altă inițiativă nouă importantă este Fondul de acțiune AMR, un parteneriat care a fost înființat de o coaliție de companii farmaceutice, Banca Europeană de Investiții, cu sprijinul OMS, care își propune să consolideze și să accelereze dezvoltarea antibioticelor prin finanțare globală. Se așteaptă ca Fondul să joace un rol important în asigurarea faptului că cele mai inovatoare și mai promițătoare produse primesc finanțarea necesară.

OMS anunță că a pre-calificat primul test molecular pentru diagnosticarea Tuberculozei și rezistenței la antibiotice

Tuberculoza a ajuns pe podiumul morții. OMS a stabilit cinci factori majori de risc

Variola maimuței se extinde rapid. 16 țări deja afectate

Tag: OMS antibiotice rezistenta antimicrobiana dezvoltare atibiotice

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.