Tratamentul pacienților cu AVC: Ce are de învățat Republica Moldova din experiența Lituaniei

Sursa Foto: imagine simbol

Irina Papuc

26 octombrie, 2021, 17:10

Vizualizări: 5327

Republica Moldova poate prelua experiența Lituaniei în ceea privește tratamentul pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC).

În Lituania organizarea tratamentului modern și eficient al accidentului vascular cerebral acut a fost inițiat din 2013, când s-a decis implementarea sistemului de cluster ca și proces susținut și coordonat între toate părțile interesate din sistemul de sănătate, cu încadrarea diferitor specialiști și instituții sanitare, având suportul financiar adecvat din partea Companiei de Stat de Asigurări în Sănătate (CSAS) și susținerea politică din partea Ministerului Lituanian al Sănătății. Ghidarea și monitorizarea procesului au fost lăsate în seama celor mai competenți specialiști din țară.

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial și o cauză frecventă de handicap pentru adulți. Anual la nivel mondial 15 milioane de persoane suferă un AVC. Cea mai mare parte (aproximativ 75%) din cazurile de accident vascular cerebral apar la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, și aproximativ o treime din pacienți decedează în primul an de la debut. Pe mapamond AVC este a doua cauză principală de deces la persoanele mai mari de 60 ani.

În Republica Moldova incidența AVC la populația adultă a crescut de la 9.8 (10.000 populație) în 1995 la 19.2 (10.000 populație) în 2020. AVC este cauză principala de dizabilitate în rândul adulților, 33% dintre pacienții cu AVC sunt în vârstă aptă de muncă. Potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății privind decesele cauzate de ictusuri, în 2017 în Moldova s-au fixat 6638 de asemenea cazuri, adică 15,87% din totalul deceselor din țară. Această cifră este de 3-4 ori mai mare decât în statele Uniunii Europene. Una din cele mai esențiale cauze a poverii negative a AVC în Moldova este legată de deficiențele în organizarea și reglementarea asistenței medicale spitalicești, ceea ce implică nereușite în prevenția secundară a AVC.

„Dacă nu se întreprind măsuri de prevenție primară și secundară a AVC această boală implică un tratament de lungă durată în spital și lasă sechele severe. AVC este cauza principală a unui handicap sever pe termen lung, ceea ce are consecințe negative asupra domeniul social, economic și nu în ultimul rând asupra calității vieții. Cheltuielile sistemului de sănătate pentru aceste îngrijiri ar putea fi reduse prin implementarea metodelor moderne integrate de diagnosticare, tratament și prevenție secundară. Până la 80% din AVC pot fi prevenite dacă sistemul de sănătate este organizat și dezvoltat pe măsura cerințelor moderne de tratament a acestei patologii. AVC este o urgență majoră care poate fi tratată cu succes prin metode contemporane doar în primele ore de la apariția primelor simptome de AVC 9 (în primele 3 ore poate fi aplicată cu succes tromboliză intravenoasă (TIV), iar în primele 4-5 ore poate fi aplicată cu succes tratamentul endovascular (trombectomia) al accidentului vascular cerebral ischemic acut (TEV)”, se menționează în studiul „Recomandări practice pentru asigurarea pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute cu asistență medicală de înaltă calificare, în baza experienței Lituaniei”.

Studiul a fost realizat de profesorul Juozas Galdikas din Lituania și expertul PAS Ghenadie Țurcanu în cadrul proiectului ”Monitorul Sănătății pentru o bună guvernare în RM” implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică.

Experiența Lituaniei în tratarea pacienților cu AVC

Tratamentul contemporan a AVC este o problemă majoră medicală și socială în Republica Moldova. Astfel, devine evidentă necesitatea de a consolida toate eforturile în domeniul profilaxiei și tratamentului adecvat a AVC, cu implementarea strategiilor de diagnostic oportun și tratament modern în faza acută a bolii pentru a minimaliza impactul negativ al acesteia asupra sănătății publice. În acest sens, autorii studiului au explicat pe larg cum a reușit LItuania să rezolve această problemă.

Potrivit autorilor studiului, în Lituania tromboliza intravenoasă (TIV) și tratamentul endovascular (TEV) pentru accidentul vascular cerebral ischemic acut (AVCIA) au fost implementate începând cu 2002 în două spitale din Vilnius. În următorii câțiva ani, alte șase spitale au introdus aceste tehnologii în lista lor de servicii medicale curente. Din 2007, Asociația lituaniană de ictus a recomandat TIV ca fiind prima procedură prioritară în cadrul AVCIA. Cu toate acestea, până în 2011, în țară nu au fost efectuate mai mult de 100 de astfel de proceduri în an. Prima trombectomie arterială mecanică (TEM) pentru AVCIA în Lituania a fost efectuată în 2012.

Un an mai târziu a fost inițiat tratamentul modern și eficient al AVCIA în Lituania, odată cu implementarea sistemului cluster, ca și proces de activități coordonate între toate părțile interesate, cu includerea diferitor specialiști, având susținerea financiară adecvată din partea Companiei de Stat de Asigurări de Sănătate (CSAS) și cu sprijin politic din partea Ministerului Lituanian al Sănătății.

Conducerea și monitorizarea procesului au fost lăsate în seama celor mai buni specialiști în accidente vasculare cerebrale din țară. Primii pași în acest domeniu au început în 2013, iar procesul complet a fost lansat la începutul anului 2014, când ministrul sănătății a semnat Ordinul V40 din 20.01.2014. Acesta specifică ce specialiști și tehnologii trebuie să se afle în Centrul de tratament al accidentului vascular cerebral (CTAVC), ce responsabilități în ceea ce privește timpul de transportare a pacienților sunt atribuite serviciului de asistență medicală urgență prespitalicească; ce prevede tratamentul ulterior al pacienților în instituțiile medicale din teritoriu după perioada acută a ictusului, precum și achitarea procedurilor efectuate: TIV/TEV. Astfel, pe teritoriul Lituaniei au fost aprobate 6 CTAVC și 5 spitale care acordă îngrijiri intermediare (SII) pentru tratamentul AVC. Locațiile acestora acoperă toate regiunile țării.

Pentru o mai bună coordonare a diagnosticului și tratamentului pacienților cu AVCIA a fost necesară înființarea unui Comitet de management pentru integrarea serviciilor de asistență medicală a AVCIA (CMAMAVCIA). Comitetul a fost prezidat de specialiști de succes renume în accidentul vascular cerebral. Acest organism și-a asumat sarcina de analiza o dată în trimestru procedurile efectuate, rezultatele de activitate a tuturor instituțiilor medicale menționate în ordinul ministerului, urmând să propună modalități de fortificare a întregului cluster.

Ca urmare, începând din 01.01.2020 a întrat în vigoare un nou Ordin al Ministerului Lituanian al Sănătății (V-1253, 04.11.2019), anexa nr.3, cu referire la acest domeniu de servicii medicale, care a luat în calcul experiența de 6 ani a medicilor lituanieni în diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea pacienților cu AVCIA. Acesta stipulează, în particular, obligațiile tuturor instituțiilor medicale, infrastructura minimă obligatorie a acestora, competențele necesare specialiștilor medicali, tehnologiile medicale obligatorii, indicatorii rezultatelor de diagnosticare și tratament în termeni de timp, calitate și cantitate.

Cât de eficient a fost sistemul cluster în Lituania

Pentru tratamentul de succes al AVC este de mare importanță momentul inițierii reabilitării pacientului. În primele 72 de ore de spitalizare reabilitologul este obligat să consulte pacientul. Acest indicator a fost numit REA-t ("Reabilitacija-time"). Toți membrii clusterului s-au angajat să atingă acest indicator. Datele sumare pentru anul 2020 denotă următoarele: REA-t a fost atins într-un CTAVC și într-un SII pentru 100% dintre pacienții cu AVCIA. În toate celelalte CTAVC și SII REA-t a variat între 80-100 de ore.

Datele cu referire la letalitatea spitalicească în 6 CTAVC au diferit semnificativ. În 4 CTAVC procentul de letalitate a scăzut cu fiecare an - de la 18% în 2014 până la 8% - în 2019. În 2 CTAVC (ambele spitale regionale) rata a rămas în intervalul de 12%, cu variații de 2%, în creștere sau scădere, în diferiți ani. În 5 SII letalitatea spitalicească prin AVCIA în perioada 2014-2019 a variat între 8 și 20%, dar nu au existat tendințe de creștere sau de scădere.

În Lituania în anul 2020 mortalitatea prin AVCIA în cursul a 30 de zile a variat între 10,7 și 23,8% în cazul CTAVC (media 16,8%), în SII între 16 și 31,2% (media 23,2%) și o medie de 12,5% - în toate spitalele din țară. În comparație cu 20,9% în țările OCDE.

Finanțarea

În ceea ce privește finanțarea sistemului de cluster, pentru AVCIA a început odată cu angajamentul Ministerului Lituanian al Sănătății la începutul anului 2014. La începutul procesului, CSAS a finanțat retrospectiv CTAVC și SII pentru TIV și TEV efectuate. Serviciul de AMU nu a primit nicio alocație financiară suplimentară din partea CSAS. Nu au existat alte condiții impuse de MS și CSAS, cum ar fi niște limite financiare sau cerințe de reducere a duratei de spitalizare a pacienților cu AVCIA.

„În prezent, regulile de finanțare s-au modificat esențial: CSAS finanțează anticipativ clusterul prin intermediul sistemului DRG (Diagnostic Related Groups), cu un plafon financiar clar și un stimulent special pentru instituțiile medicale care tind să reducă numărul zilelor de spitalizare a pacienților cu AVC.

Evidențele financiare au fost extrase în august 2021 din sistemul informatic SVEIDRA deținut de CSAS. Rapoartele financiare denotă evidența unui salt în finanțarea TIV în 2014 comparativ cu 2013: de la 198 064 de euro la 830 372 de euro în CTAVC și de la 5 213 euro la 17 448 de euro în SII. Numărul de TIV și TEV efectuate pacienților cu AVCIA în CTAVC și SII a crescut cu fiecare an, iar CSAS a continuat să finanțeze grupul. În 2019, cheltuielile pentru TIV în CTAVC s-au ridicat la 3.806 mii de euro, în SII acestea au ajuns la 189 mii și în alte spitale la 52 mii. CSAS a finanțat șederea în spital (diagnostic și tratament) a pacienților cu AVCIA în CTAVC și SII încadrate de cluster, iar datele exprimate în mii de euro se prezintă precum urmează: în anul 2013 - 7261 și, respectiv, 1328; în 2014 - 7457 și 1332; în 2015 - 8893 și 1639; în 2016 - 9622 și 1769; în 2017 - 10060 și 1404; în 2018 - 11875 și 1541 și în 2019 - 15244 și, respectiv, 1811 mii”, descriu autorii studiului.

Astfel, experții care au comparat situația din țara noastră cu cea a Lituaniei atrag atenția că deciziile Ministerului Sănătății sunt extrem de importante la etape de turnură în implementarea metodelor novatoare de diagnostic și tratament pentru pacienții cu AVCIA din întreaga țară. De asemenea, aceștia subliniază că membrii Asociației Lituaniene de Stroke au fost personalitățile de forță care au lansat ideea și au susținut inițiativa de implementare la scară națională a sistemului de management clusterial pentru diagnosticarea și tratamentul pacienților cu AVCIA.

Nu în ultimul rând, autorii studiului menționează necesitatea perfecționării continue a cunoștințelor și a experienței personalului medical, urmăririi atente a tendințelor și orientărilor de domeniu, ceea ce reprezintă componente de reper în ordonarea unor tratamente de succes pentru bolnavii ce au suportat AVCIA.

Un băiat de 14 ani, transportat în România pentru tratament de urgență, cu o aeronavă SMURD

În Republica Moldova a fost înregistrat primul caz de infecție cu virusul West Nile din ultimii 5 ani

Interzicerea fumatului în spațiile publice: Datele arată că oamenii își doresc spații libere de tutun. Cum au răspuns moldovenii la întrebarea dacă ar vrea să stea într-un local în care nu se fumează

Tag: AVC tratament vascular cerebral lituania republica moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.