Săraci și discriminați, inclusiv, de către personalul medical. Ce categorii de pacienți au fost cei mai dezavantajați în accesarea serviciilor medicale în timpul pandemiei

Sursa Foto: Captură video/ privesc.eu

Silvia Rotaru

08 decembrie, 2021, 11:15

Vizualizări: 2078

Pandemia Covid-19 a redus esențial accesul pacienților la servicii de sănătate, mai cu seamă al celor din grupuri vulnerabile, precum pacienții cu dizabilități, diabet, HIV/SIDA sau aflați în îngrijiri paliative. Cel puțin, așa relevă datele studiului „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat și prezentat de Keystone-Moldova, cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.

Cercetarea s-a axat pe gradul de satisfacție al persoanelor referitor la diferite aspecte ale vieții, disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor medicale, accesul fizic și informațional la serviciile medicale, accesul financiar la serviciile medicale, îngrijirea medicală adecvată nevoilor, stigmatizarea persoanelor vulnerabile, grad de acces la măsuri de protecție Covid-19 și tratament și impactul asupra sănătății mentale.

Potrivit studiului, ce mai mare parte a populației – 77 la sută apreciază starea de sănătate ca fiind bună și doar 22 ca fiind foarte rea, iar 85% dintre persoanele în îngrijirea paliativă ca fiind foarte rea și doar 14 ca fiind foarte bună.

De asemenea, 75 la sută dintre persoanele cu dizabilități intervievate apreciază starea de sănătate ca fiind foarte rea, precum și 68 la sută dintre persoanele cu diabet zaharat.

Referitor la accesarea serviciilor medicale în perioada Covid-19, majoritatea respondenților au avut acces la servicii medicale. Astfel, în această perioadă, persoanele cu diabet – 86%, persoanele în îngrijirea paliativă – 81%, persoanele cu dizabilități – 80% au avut acces mai mare la medicul de familie, decât populația generală – 74%.

Președinta Asociației Tinerilor cu Diabet DIA, Veronica Volcov, prezentă la evenimentul de lansare a studiului susține că în perioada pandemică, cea mai mare provocare cu care s-au confruntat diabeticii a fost accesul la pachetul de îngrijire a diabetului.

„Diabetul nu are vacanță, este o nosologie întreținerea căreia costă și rata cheltuielilor din buzunar a fost întotdeauna prezentă, indiferent că este pandemie sau nu. Mai mult, în pandemie s-a acutizat, pentru că era nevoie și de suplimente, de vitamine. Cea mai mare provocare este accesul pa pachetul de îngrijire a diabetului. Pacienții și-au anulat multe intervenții chirurgicale, totuși, provocarea cea mai mare este legată de pachetul de îngrijire a diabetului”, a conchis aceasta.

Veronica Volcov consideră că actualul Guvern ar trebui să se orienteze pe digitalizarea datelor medicale.

„Considerăm că digitalizarea datelor medicale ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern. Din moment ce nu există un registru electronic al pacienților, de aceea aveau loc și derapaje la achiziții. De asemenea, rețeta electronică nu poate fi implementată, care ar ușura viața acestor pacienți cu mult mai mult, în perioada pandemică”.

Ala Iațco, președinta Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor spune că în perioada pandemiei s-a observat o limitare a accesului persoanelor cu HIV la asistența medicală primară.

„Pentru persoanele care trăiesc cu HIV, în cadrul pandemiei Covid-19, serviciile specializate au fost bine prestate și organizate și nu s-a simțit limitarea accesului, nici a persoanelor din mediul rural, nici a persoanelor din mediul urban. Spre exemplu, tratamentul antiretroviral a fost plasat la domiciliu, inclusiv din unele sate. Persoanele au avut acces la serviciile medicului infecționist și asta le-a salvat foarte mult, pentru că în raport cu alte grupuri, multe dintre persoanele cu HIV nu au relații foarte bune cu medicul de familie și ceea ce i-a salvat a fost medicul infecționist, care le-a facilitat accesul la servicii de sănătate. Astfel accesul la servicii de sănătate a persoanelor cu HIV nu a suferit. Însă pentru acces grup de persoane am observat o limitare a serviciilor de asistență medicală primară”.

Studiul mai relevă faptul că persoanele cu dizabilități (71%) în cea mai mare parte, au amânat serviciile medicale, pentru că le-a fost frică să nu se infecteze.

41% dintre persoanele cu diabet nu s-au putut programa la medic din cauza pandemiei, iar 54 la sută dintre persoanele cu dizabilități nu au avut resurse financiare.

Potrivit Galinei Climov, directoarea executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, studiul relevă faptul că persoanele cu dizabilități au acces limitat la serviciile medicale.

„Acest studiu reprezintă o analiză situațională, arătând că acest grup de persoane este cel mai vulnerabil, anume din aspectul de asigurare a serviciilor de sănătate. Dacă ne uităm la graficele din studiu, vedem că persoanele cu dizabilități sunt limitați la tot felul de servicii, peste tot cifrele erau cele mai mari. De asemenea, situația economică a persoanelor cu dizabilități este una precară, pentru că în mare măsură venitul în care sunt 1-2 persoane cu dizabilități se limitează la alocațiile sociale, care nu pot acoperi nici 70% din minimul de consum. Accesul la serviciile de sănătate se agravează, mai ales, în condițiile de accesibilitate, de infrastructură, dar și transportul nu sunt asigurate. Studiul este unul de bază pentru inițierea acțiunilor de pledoarie. În primul rând, pentru că cuprinde o acțiune comprehensivă a cadrului legal, de politici și care ne arată în ce aspecte trebuie să lucrăm pentru a îmbunătăți cadrul legal”, a explicat Galina Climov.

Accesul la servicii medicale și de tratament individualizat a fost limitat în perioada pandemiei pentru aceste grupuri de pacienți și din cauza nivelului înalt de sărăcie, lipsei serviciilor de diagnostic și tratament în localitățile lor de baștină, accesul insuficient la informații privind serviciile acoperite de polița de asigurare medicală, stigmatizarea răspândită, inclusiv, în instituțiile medicale.

De exemplu, 84% dintre persoanele aflate în serviciul de îngrijiri paliative, 82% dintre cele cu diabet zaharat și 76% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că sunt nevoite să se deplaseze în afara localității lor pentru a beneficia de servicii de diagnostic, iar 73% dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă, 68% dintre persoanele cu diabet zaharat și 66% dintre cele cu dizabilități se deplasează în afara localității lor pentru a beneficia de tratamentul necesar.

Lara Moraru, directoarea Hospice of Hope Moldova spune că și pacienții în îngrijiri paliative au avut restricții în perioada pandemiei.

„Pacienții aflați în îngrijirea paliativă au avut, în primul rând, restricții privind accesul la spitale. Noi avem 5 echipe paliative, dintre care una a fost integrată într-un spital de stat, iar în pandemie a fost suspendată de către autorități, iar pacienții nu au putut să-și primească îngrijirile necesare. Ceea ce considerăm că trebuie revăzut este programul Companiei Naționale de Asigurări Medicale. Este necesar ca în îngrijirea paliativă să fie inclus și serviciile psihologului și asistentului social și a de a actualiza protocoalele clinice”.

Ludmila Malcoci, lidera echipei de cercetare a ținut să menționeze că Compania Națională de Asigurări în Medicină ar trebui să-și revizuiască politicile în privința categoriile de populație vulnerabile, pentru a le facilita accesul la serviciile medicale.

„Grupurile vulnerabile nu au surse financiare, nu au computer, nu au internet, nu comunică cu medicul, nu au televizor, persoanele cu dizabilități care nu aud și nu văd au acces foarte limitat, chiar și nouă ne este greu atunci când mergem la policlinică să înțelegem ce este scris pe acele foi ale CNAM, pe care le găsim acolo într-un colț. CNAM-ul ar trebui să implementeze o strategie comprehensivă de lungă durată privind medicamentele, serviciile medicale care sunt acoperite. Strategia trebuie să țină cont de nevoile acestor grupuri de populație, care au acces limitat la informație”.

Totodată, din cauza sărăciei, mai mult de 2/3 dintre respondenți au afirmat că nu au acces la echipamente de protecție împotriva Covid-19, iar în privința intenției de a se vaccina, 33 la sută dintre respondenții cu diabet zaharat au menționat că se vor vaccina, în comparație, cu populația generală care a răspuns afirmativ – 29 la sută, persoanele cu dizabilități – 27 la sută și 19 la sută persoanele în îngrijire paliativă.

Potrivit autorilor studiului, rezultatele și recomandările acestuia vor fi utilizate de către ONG-urile active în domeniile îngrijirii paliative, dizabilității și diabetului zaharat pentru acțiuni de advocacy în vederea promovării dreptului la sănătate a grupurilor incluse în cercetare.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1.805 respondenți, inclusiv 1.205 populație generală, 200 persoane cu dizabilități, 200 de persoane cu diabet zaharat și 200 de persoane în îngrijire paliativă.

O vizită în laboratorul unde crește tuberculoza. FOTOREPORTAJ

Este tuberculoza o luptă ce poate fi câștigată în Republica Moldova?

După preluarea spitalelor raionale, Ministerul Sănătății anunță că are nevoie de mai mulți angajați. Dar și de mai mulți bani pentru a-i plăti

Tag: discriminare, studiu, grupuri vulnerabile, pacienti cu diabet zaharat, pacient cu dizabilitate, pacient in ingrijirea paliativa

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.