Pacienții cu COVID, purtați pe drumuri sau lăsați în toiul nopții, în fața spitalului, cu refuz de internare. Medicii de familie, rămași cu pacienții gravi, pe responsabilitatea lor

Sursa Foto: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale/ imagine simbol

Irina Papuc

28 ianuarie, 2022, 13:03

Vizualizări: 2735

Un studiu care a analizat modul în care au fost coordonate serviciile medicale în Republica Moldova în timpul pandemiei COVID-19, a reconfirmat lipsa de comunicare și interacțiune dintre serviciile medicale de diferit nivel, astel încât pacienților să nu le fie încălcate drepturile la tratament. Medicii de familie spun că în timpul pandemiei – în special la început – erau abandonați de alte servicii, fiind lăsați să se descurce cum pot cu pacienți gravi, care trebuiau internați.

Pentru a obține în loc în spital, medicii spun că erau nevoiți să sune pesonal și să roage directorii de spitale să nu le fie neglijat pacientul.

„Eu chiar am avut cazul când pacientul era cu saturația 80 și ambulanța nu voia să îl ducă la spital, deoarece spitalul refuza internarea, din lipsă de paturi. Când am sunat la directorul spitalului, el a negat aceasta, spunând că nu înțelege de ce serviciul AMUP spune așa ceva, fiindcă ei niciodată nu au refuzat internări... Este foarte ciudat cum dau vina unii pe alții, dar noi stăm cu pacientul grav și nu știm ce să facem...”, medic de familie, CMF.

„Am avut un pacient care a făcut radiografie, analizele desfășurate de sânge, inclusiv d-dimerii, la privat. Am indicat tratament, însă starea devenea tot mai gravă, oxigenarea era deja 92. Am sunat personal la serviciul 112. Echipa de la ambulanță a sosit repede, însă când a sunat la spital, acolo au refuzat internarea, cică așa stare nu este considerată gravă. A trebuit să mă implic personal, să dau mai multe telefoane, să insist ca să îl interneze”, medic de familie, CMF.

„Avem frecvent așa situații când medicul de familie consideră oportun să invite ambulanța pentru transportarea pacientului la spital. Medicul din ambulanță sună la spital, acolo îi refuză, spun că nu-s locuri. Ambulanța refuză transportarea. Medicul de familie nu știe ce să facă cu așa pacienți. Unii încep singuri să sune să caute locuri în spital, să se înțeleagă”, medic de familie.

„Sunt pacienți care sunt duși la spital seara, dar în secția de triaj nu sunt acceptați pentru spitalizare și sunt eliberați pentru a merge acasă. Poate fi noaptea... Nu au transport cu ce să se întoarcă acasă, se încep nemulțumiri”, medic spital raional.

Studiu de caz nr. 1

„Pacient 67 ani, confirmat COVID-19, cu comorbidități – hipertensiune și maladie cardiacă. Medicul de familie, în baza criteriilor descrise pentru spitalizarea persoanelor din grupul de risc, a solicitat ambulanța pentru a interna pacientul la spital. La sosirea ambulanței oxigenarea, tensiunea arterială și pulsul erau în limitele normei. Temperatura - 37.8. Echipa ambulanței refuză transferul pacientului din două motive: starea pacientului nu este considerată cu risc pentru viață și ei au primit informații de la secția de internare a spitalului să nu aducă astfel de pacienți, deoarece nu întrunesc criteriile necesare pentru a fi spitalizați. În prezența pacientului și familiei acestuia, medicul de familie începe a se certa cu echipa SAMU. Ulterior, medicul de familie telefonează personal la directorul adjunct al spitalului și roagă personal ca acest pacient să fie internat. Doar după implicarea personală, pacientul a fost acceptat pentru internare” (caz colectat de autori).

Autorii studiului menționează că această situație nu face decât să confirme că „până la momentul efectuării cercetării nu a fost dezvoltat un mecanism clar definit, problemele fiind soluționate în baza factorului uman și a relațiilor personale, fără o abordare sistemică, cu predominarea situațiilor de influențe necorespunzătoare interpersonale, plăți neformale și corupție. Internarea pacienților era uneori discriminatorie și bazată pe favoritisme”.

Autorii precizează că problema de comunicare între SAMUP și spitale a fost cauzată, în special, de aprecierea diferită a stării de gravitate a pacienților. Important este menționat că un număr destul de mare de spitale (peste 60%, fără cele private) au fost implicate în tratamentul bolnavilor cu infecția COVID-19, acestea au fost divizate conform criteriului gravității pacienților, care urmau a fi internați și tratați (gravitate ușoară, medie, gravă și foarte gravă).

Astfel, deși criteriile de gravitate au fost stabilite în protocoalele clinice, neînțelegerle între echipele AMUP și spitale aveau loc din cauza interpretării diferite a acestor criterii și, ca urmare, refuzuri pentru spitalizare, argumentate prin faptul că gravitatea pacientului nu corespunde categoriei de pacienți pentru tratamentul cărora a fost desemnat spitalul respectiv.

În primele luni ale pandemiei, mai preciează autorii, numărul cazurilor de refuz ajungea la 15-20%.

Studiul (LINK AICI) vizează perioada 2020 - februarie 2021 și a fost elaborat cu susținerea Fundației Soros Moldova. Autorii sunt:

Oleg Lozan, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, director al Școlii de Management în Sănătate Publică, USMF ”Nicolae Testemițanu”;

Rodica Gramma, doctor în științe filosofice, master în legislație și management în sănătate, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică,USMF ”Nicolae Testemițanu”;

Mihai Pîslă, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică, USMF ”Nicolae Testemițanu”;

Alexei CEBAN, medic epidemiolog, master în sănătate publică.

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Tag: covid internare pacienti medic de familie studiu

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.