Analiză// Sistemul medical are urgentă nevoie de resuscitare, dar reformele întârzie să vină. COVID a slăbit și mai mult ceea ce abia de rezista: medicina a sărăcit, la fel și moldovenii

Sursa Foto: Sănătate INFO/ imagine simbol

Irina Papuc

03 februarie, 2022, 19:44

Vizualizări: 2097

Pandemia COVID ne sufocă sistemul medical deja al treilea an. Și pentru că virusul e mai puternic decât noi, autoritățile nu fac altceva decât să „alerge” din urma virusului și să repare ceea ce el a distrus, fără să poată să-l stăpânească. Această luptă ne-a consumat timpul, dar cel mai grav resursele – banii care și așa nu ajungeau sunt acum răsfirați pentru tratamentul costisitor al pacienților cu COVID, medicii devin tot mai epuizați, iar oamenii mai săraci și mai bolnavi.

O analiză realizată recent confirmă că problemile noastre nerezolvate s-au acutizat în timpul pandemiei și că autoritățile trebuie să intervină urgent.

În anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util, din mai multe cauze, afirmă experta în politici de sănătate, Rodica Rusu-Gramma, care a pregătit o analiză pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de IDIS „Viitorul”. În opinia expertei, mai multe probleme nerezolvate de ani de zile vor forma în 2022 un bulgăre de zăpadă care va afecta, rând pe rând pacienții, în special pe cei săraci, dar și pe puținii lucrători medicali care încă n-au emigrat.

10 ani de strategie în sistemul sănătății din Republica Moldova: reforme fragmentare, protecție financiară scăzută, lipsă de transparență și calitate cu ochii închiși

Una dintre aceste probleme este insuficiența de lucrători medicali. Doar în ultimii 5 ani, sistemul național de sănătate publică a pierdut 645 de medici și 2298 personal medical mediu, și doar în 2020, numărul medicilor s-a redus cu 158, iar cel al personalului medical mediu cu 397 de specialiști.

„Abandonarea specialităților medicale în favoarea altor munci, dar și emigrarea a lăsat multe instituții medicale fără cadre competente, mai ales în afara Capitalei. În aceste condiții, pacienții depun mai mult efort, timp și resurse pentru a obține asistența medicală de care au nevoie. Acest fapt accentuează și mai mult inechitățile deja existente pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, au venituri mici și manifestă un nivel scăzut de educație sanitară. Pentru mulți pacienți din localitățile rurale ale țării, din cauza lipsei de cadre medicale la nivel local, asistența medicală urgentă (ambulanța) va rămâne singura formă de contact cu personalul medical”, menționează Rodica Russu-Grama în analiza realizată pentru IDIS Viitorul.

100 de zile ale Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății: ne sufocă pandemia și amânarea reformelor

O altă problemă acută este cea a subfinanțării cronice a sistemului de sănătate care, suprapusă, cu sărăcia, va genera nimic altceva decât restricționarea accesului la servicii medicale pentru anumite categorii de populație, în special printre cei deja dezavantajați.

„Pentru anul 2019 media țărilor UE pentru cheltuielile publice pentru sănătate a fost de 6,2% din BIP, pe când în Republica Moldova - 4,4%. În pofida creșterii cheltuielilor publice în timp și chiar dacă raportul cheltuielilor publice pentru sănătate față de PIB este relativ înalt conform statutului țării cu venituri medii joase (2,8%), cota plăților de buzunar pentru sănătate rămâne înaltă, la nivelul de 46% în 2016. Un studiu prezentat în 2020 a determinat că circa 17% dintre gospodăriile din țară au înregistrat niveluri catastrofale de cheltuieli pentru sănătate pe parcursul unui an și aproape 7% dintre gospodării au fost împovărate sau sărăcite după achitarea plăților de buzunar pentru sănătate. Adresarea la medicul de familie scade odată cu veniturile, pe când adresarea la medicii specialiști crește odată cu creșterea veniturilor. Luând în considerare că pandemia în ultimii 2 ani a avut un impact semnificativ asupra situației financiare și bugetelor multor familii, respectiv, considerăm că acest fapt se va răsfrânge și asupra adresării populației la medici, în special, menționând grupurile vulnerabile, precum pensionarii, persoanele neangajate și persoanele cu dizabilități”.

Analiză/ Miniștrii vin și pleacă, iar reformele așteaptă. Ce au lăsat în urma lor miniștrii Sănătății din ultimii 7 ani

Rata deceselor ce puteau fi prevenite rămâne mare în Republica Moldova, iar pandemia nu a făcut decât să distragă atenția autorităților de la această problemă. Anual, în Republica Moldova, peste 20.000 de pacienți pierd lupta cu afecțiunile cardiovasculare, iar fiecare a 4 persoană decedată era aptă aptă de muncă. Decesele care au loc, deși puteau fi prevenite, în special în infarct și AVC, au loc din cauza faptului că în raioane nu există nici specialiști, nici tehnică medicală necesară. Decesele prevenibile au loc însă și în Capitală, unde exista insfrastructura medicală necesară, în special din cauza lipsei de organizare.

„Pentru a preveni decesul unor persoane apte de muncă, care pot fi tratate și recuperate, este necesar de a revedea de urgență traseul acestei categorii de pacienți, de organizat cât mai rapid înființarea și dotarea cu tehnologii necesare a unor centre pentru urgențe cardiovasculare, în cel puțin, în regiunile de Sud și Nord ale țării. Este extrem de important de prevăzut o politică de asigurare cu personal medical calificat și finanțarea adecvată a acestor structuri. De această decizie depinde salvarea a sute și chiar mii de pacienți, pentru care vor crește șansele de supraviețuire, va scădea rata complicațiilor și a gradului de dizabilitate. Este extrem de important de a defini această problemă cu statut prioritar, de a identifica necesitățile implementării acestui proiect și de a iniția realizarea lui”, se menționează în raport.

Studiu: Serviciile de sănătate în Republica Moldova s-au extins, dar odată cu ele au crescut și plățile de buzunar

O altă problemă veche este și vaccinarea redusă pentru diverse maladii infecțioase. Pe fondul infecției COVID, riscul apariției unor focare de maladii infecțioase doar va crește.

„Constatăm cu îngrijorare reducerea ratei de vaccinare a copiilor, care contravine obligațiilor asumate prin Planul Național de Imunizări. Efectul imediat al acestei tendințe va crește riscul incidenței unor maladii imunodirijabile, cum sunt rujeola, rubeola, oreion, iar în condițiile pandemiei neîncheiate, aceasta va expune suplimentar copiii unor riscuri nepermise. De altfel, și rata mediocră de vaccinare Sars-Cov-2 va menține în 2022 probleme grave în sistemul de sănătate, invocând vulnerabilități de infectare și, în cele din urmă, o supraîncărcare a sistemului de sănătate publică”.

Autoarea analizei atenționează și asupra riscului epuizării și mai pronunțate a lucrătorilor medicali. „Estimăm că în anul 2022 se va menține riscul epuizării psiho-emoționale a lucrătorilor medicali din sistem, va continua să fie scăzut accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte maladii, decât cei cu infecția Sars-Cov-2 și vor fi necesare surse financiare suplimentare pentru a face față necesităților unei presiuni în spitale. În opinia infecționiștilor, soarta acestei pandemii va depinde de modul în care evoluează virusul original, prin mutațiile sale ulterioare. Totuși, reziliența unui sistem de sănătate publică se sprijină pe prevenire, educație publică, măsuri de limitare a situațiilor în care infecția se poate răspândi, prevenirea îmbolnăvirilor grave. Dar, nu mai puțin important este și dezvoltarea capacităților spitalicești de a face față unui număr mare de pacienți în timp util, inclusiv al celor cu forme grave”.

Nu în ultimul rând, cei doi ani de pandemie au lăsat sechele irecuperabile la pacienții care au fost în stare gravă și, deși au învins COVID, au rămas cu alte probleme de sănătate generate de infecție. În timp ce acești pacienți vor avea nevoie de o atenție sporită, povara dublă a bolilor transmisibile și netransmisibile din țara noastră va face acest obiectiv tot mai greu de atins. În același timp, pacienții cu alte maladii grave – tuberculoză, cancer etc – au rămas de multe ori în afara sistemului.

Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

„Este evident că în această lungă perioadă de pandemie, mulți pacienți au ajuns în forme avansate de tuberculoză, lăsate fără tratament în instituții specializate. Considerăm acest fapt deosebit de îngrijorător și estimăm că, în 2022, urmează să fie implementate o serie de măsuri urgente pentru a identifica și depista bolnavii de tuberculoză omiși de controalele și supravegherea sistemului de sănătate. O situație similară se referă și la maladiile oncologice. Dacă în 2019 testele citologice ale femeilor pentru depistarea cancerului de col uterin ajungea la 43%, în 2020, acest indicator a scăzut la 25%, revenind doar la 36% în 2021. În realitate, ținta stabilită de OMS este de 70%. Conform datelor Registrului Național de Cancer, numărul pacienților luați la evidență oncologică în stadiu I-II de boală față de 2019 (4045 de pacienți) a scăzut cu circa 25% în anul 2020 (3011 pacienți) și rămâne mai mic și în 2021 (3302 pacienți). Este constatată o creștere a cazurilor noi de tumori maligne depistate în stadiul IV, explicată prin adresarea întârziată la medic a pacienților. Evident, tratamentul acestor pacienți va fi mult mai complicat, mai costisitor și posibil, cu o evoluție mult mai tristă a bolii”.

Important de menționat este că sistemul sănătății are nevoie acut de reforma sistemului spitalicesc, promisă de fiecare guvernare în ultimii 12 ani. În plus, de la autorități se așteaptă măsuri urgente în domeniile asistenței medicale primare și sănătății publice, două reforme eșuate, începute de fostele guvernări.

Confom planului de acțiuni al Ministerului Sănătății autoritatea ar trebui să publice în luna martie Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru următorii 10 ani. Documentul va trasa cele mai importante idei de dezvoltare a sistemului.

Ce planuri are Guvernul pentru sistemul Sănătății în următorul an: reformele esențiale rămân, din nou, în așteptare

Frica de probleme de sănătate mintală îi ține pe moldoveni departe de cabinetele medicilor specialiști

CNAM propune modificări legislative care mențin plățile neoficiale în sistem și pun în pericol integritatea Fondului Asiguării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM)

Tag: covid sanatate predictii 2022 rodica rusu gramma

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.