100 de zile ale Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății: ne sufocă pandemia și amânarea reformelor
Irina Papuc
15 noiembrie, 2021, 15:36
Vizualizări: 3609
Zilele acestea s-au împlinit 100 de zile de activitate al Guvernului Gavrilița și, cum este firesc, tragem linie după primul test de foc al guvernării și încercăm să vedem ce s-a făcut și ce nu, care au fost promisiunile și ce urmează. Destul de vocală și critică până a veni la guvernare, ministra de la Sănătate Ala Nemerenco nu mai reușește să mențină aceeași relație cu presa, chiar dacă premierul crede altfel.
Retorica s-a schimbat, refuză interviurile cu unele instituții media fără argumentare, iar întrebările incomode devin greu de gestionat. Mandatul actualei ministre coincide cu o perioadă extrem de complicată. Ne aflăm într-o pandemie prelungită, resursele emoționale, dar și umane sunt limitate, campania de vaccinare se desfășoară lent, vina se pasează de la unul la altul. Și atunci întrebarea firească pe care și-o pun oamenii este: ce nu merge? De ce? Ce se întâmplă în domeniul Sănătății în afară de Covid? Am analizat raportul pe domeniul Sănătății al Guvernului și venim cu câteva explicații:
În raportul Guvernului, realizările în domeniul Sănătății și gestionarea pandemiei COVID-19 sunt prezentate în două categorii separate. O practică întâlnită la toate guvernările este cea de a include la realizări orice activitate operațională care n-are nicio legătură cu planificarea pe termen lung. Un exemplu: „am procurat 400 de mii de teste rapide pentru depistarea Covid-19”. Chiar și donațiile externe au fost trecute la realizări, astfel că autoritățile au ținut să includă în raportul de 100 de zile și „reușita” de a primi donații de la guvernele SUA și Ungaria. Amintim că Ungaria a donat ventilatoare, iar SUA – bani pentru ventilatoare și pentru echipamente medicale.
Ministerul Sănătății și-a schimbat opinia și renunță la mai multe instituții pe care intenționa să le fondeze pentru reformarea domeniului Sănătății
În schimb nu este clar în ce măsură Ministerul Sănătății a reușit „testarea obligatorie și regulată a personalului medical și asigurarea intervențiilor timpurii pentru susținerea personalului infectat” ori „creșterea capacității de testare a laboratoarelor publice și private, inclusiv la domiciliu prin centre mobile de testare și creșterea numărului locurilor de colectare a analizelor”. Deși abia în decembrie ar fi trebuit să fie realizată promisiunea, autoritățile au anunțat că asigură lucrătorii medicali de la Ambulanță cu teste rapide în luna septembrie, astfel că atunci când ajung la o solicitare să poată testa imediat pacientul la COVID-19. Problema e că nu întotdeauna cadrele medicale au suficiente teste pentru a-i testa pe toți cei suspecți la Covid-19.
Tot în lista realizărilor se regăsește și anunțul privind o finanțare suplimentară anti-Covid de 24,8 milioane de euro. Amintim că este vorba despre un credit. În același timp este important de menționat că realizarea campaniilor de vaccinare are loc tot din contul unui credit pe care Republica Moldova nu l-a valorificat. Mai mult, din cauza gestionării proaste și incapacității de a absoarbe fonduri, creditul s-a extins cu 3 ani, iar indicatorii pentru care ar fi trebuit să beneficiem de bani s-au tot schimbat. Detalii AICI. La începutul lunii octombrie Ministerul Sănătății nici nu obținuse confirmarea din partea Băncii Mondiale pentru activitățile care vizează pandemia. Respectiv nici banii de facto nu erau debursați.
Rămânem la gestionarea pandemiei. Autoritățile ne anunță că a fost „implementat un nou sistem de monitorizare regulată a stocurilor de medicamente și echipamente în spitale”. Însă public nu există date care să ne lămurească ce anume a fost schimbat, prin ce este diferită acum modalitatea de raportare. Lipsa de transparență este și ea o verigă slabă a guvernului Gavrilița. Pe site-ul Ministerului Sănătății, ordinele interne privind gestionarea pandemiei sunt publicate aproape haotic. Doar 8 ordine privind măsurile luate de minister în ceea ce privește pandemia au fost publicate din decembrie 2020 până acum.
În ceea ce privește rezultatele modeste ale campaniei de vaccinare, ministra Ala Nemerenco a recunoscut că nu suntem în cea mai bună situație și că de vină suntem cu toții. Pentru dezinformare, pentru inacțiune, pentru lipsa de strategie în comunicare. Pentru că toate acestea s-au acumulat cu anii. Și este adevărat. Educația în sănătate sau profilaxia nu s-a numărat niciodată printre obiectivele autorităților din Sănătate. Așa cum am scris anterior, pentru acest scop au fost alocați între 4 și 7 lei pe cap de locuitor în ultimii ani. Un rezultant jenant de modest. Detalii AICI. Și totuși, în niciun plan de guvernare nu se regăsește învinovățirea fostelor guverne pentru inacțiune. Este o asumare, odată cu preluarea conducerii.
Ce se întâmplă în domeniul Sănătății în afară de pandemie
E greu de spus, or activitățile care să nu fie legate de pandemie sunt extrem de puține. Mai exact 8 la număr. Iar trei dintre ele sunt legate de piața medicamentului. Mai exact, ministerul spune că a reușit să actualizeze Lista medicamentelor esențiale, să modifice regulamentele care să permită analiza accelerată a dosarelor pentru medicamentele nou înregistrate de importanță majoră și să îmbunătățească procedura de formare a prețurilor la medicamente. Impactul acestor măsuri se va vedea în timp.
Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții
Majorarea salariilor cu 57% a personalului auxiliar din spitale se regăsește, de asemenea, printre reușite. În timp ce realizarea este una demnă de menționat, Ministerul Sănătății nu mai face nicio referire la majorarea salariilor tuturor lucrătorilor medicali. Or, acesta a fost o promisiune vociferată de Ala Nemerenco pe când făcea parte din Guvernul Sandu. Promisiunea de a majora salariile pentru toți s-a redus în timp la o majorare posibilă doar pentru unele categorii, apoi despre salariile medicilor nu s-a mai discutat.
O reușită ce trebuie menționată este și separarea Ministerului Sănătății de cel al Protecției Sociale, și aceasta fiind o promisiune încă de pe vremea Guvernului Sandu.
Și reformele? Ele mai așteaptă?
Ministerul Sănătății urma să se conducă în acest an de un Plan de acțiuni, pe care l-a elaborat și care trebuia să fie punctul de referință pentru următoarele reforme (Documentul AICI). Ex-ministra de la Sănătate, Viorica Dumbrăveanu, a plecat de la Ministerul Sănătății înainte de începutul anului, iar ministra nou-venită și-a elaborat un nou plan (Documentul AICI). Ce-i drept, doar pentru lunile octombrie-decembrie. Astfel, o serie de activități au fost fie neglijate, altele au fost modificate sau transferate pentru alt an.
O nevoie critică de reformare o are asistența medicală primară. Conform planului Ministerului, un concept de reformare trebuia să fie gata în luna care tocmai s-a scurs. N-a fost să fie. Actuala conducere și-a asumat și ea să vină cu un plan de reformă, dar nu mai devreme de decembrie 2022. Respectiv, ne așteaptă cel puțin încă un an de incertitudini.
Strategia Națională de Sănătate 2021-2032 trebuia să fie gata deja de o lună, conform planului inițial. Dar nu e. Ar trebui, conform ministerului, să fie gata în luna decembrie a acestui an. Această strategie este așteptată cu sufletul la gură de specialiștii din domeniul Sănătății, pentru că ar trebui să fie fundamentul marilor schimbări. De exemplu, strategia ar trebui să ne răspundă la întrebarea: cum vedem reforma spitalelor? Pandemia ne-a arătat încă o dată unde ne sunt lacunele din sistem, dar ne-a și „atenționat” că anumite domenii, cum ar fi cel al bolilor infecțioase, a fost critic neglijat. Respectiv o eventuală reformă trebuie să țină cont de posibile amenințări grave de sănătate publică provocate de virusuri.
Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID
De asemenea, abia în ianuarie 2022 ar trebui să avem definitivat un proiect de reformare adevărată a Agenției Naționale de Sănătate Publică. Și aceasta este o reformă critică, așteptată de specialiștii din domeniul Sănătății Publice.
Sănătate INFO a scris anterior că Planul de acțiuni al Guvernului pentru 2021-2022 prevede 79 de acțiuni. Dintre acestea, pentru mai mult de jumătate – 58 mai exact – termenul de realizare este noiembrie-decembrie 2022. Respectiv, cele mai importante reforme care trag înapoi reușitele sistemului de sănătate ar putea să se cristalizeze abia la sfârșitul anului viitor.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 decembrie, 2018, 15:31
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %