Ministerul Sănătății și-a schimbat opinia și renunță la mai multe instituții pe care intenționa să le fondeze pentru reformarea domeniului Sănătății

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

23 octombrie, 2021, 15:23

Vizualizări: 4297

Ministerul Sănătății și-a propus ca până la sfârșitul anului viitor să îndeplinească 79 de activități care să îmbunătățească domeniul medical. Într-un timp scurt, ar trebui să se întâmple foarte multe, dacă analizăm Planul de acțiuni, aprobat de Guvernul Gavrilița. Totuși, de la etapa dezbaterilor publice, până la aprobare, planurile în domeniul Sănătății s-au schimbat.

Autoritatea în Sănătate a renunțat la câteva instituții noi pe care intenționa să se fondeze, printre acestea un Centru universitar de îngrjiri paliative sau o instituție nouă care să se ocupe de acreditarea și evaluarea în Sănătate.

Așadar, Planul de acțiuni al Guvernului prevede 79 de acțiuni care urmează să fie realizate până la sfârșitul anului viitor. Din acestea, pentru mai mult de jumătate – 58 mai exact – termenul de realizare este noiembrie-decembrie 2022. Noi am analizat proiectul Planului de Acțiuni al Guvernului la secțiunea Sănătate și varianta aprobată, ca să vedem în ce măsură acestea diferă.

Astfel, în urma analizei, putem constata că majoritatea activităților propuse la etapa de dezbateri publice se regăsesc și în Planul de acțiuni. Totutși, probabil că Ministerul Sănătății și-a analizat mai bine capacitățile, timpul de care dispune, și a mai renunțat la unele propuneri. Majoritatea promisiunilor care nu se mai regăsesc în planul de acțiuni, la secțiunea Sănătate, se referă la fondarea de noi instituții.

Formulări din ce în ce mai precaute

Planul de acțiuni al Guvernului aprobat conține promisiuni mult mai atent formulare și precaute. De exemplu, dacă în programul de guvernare se menționa despre construcția a două spitale regionale (termen ipotetic – 2025), atunci în Planul de acțiuni se menționează mai rezervat că până la sfârșitul anului 2022 autoritățile se angajează să aprobe planurile tehnice pentru cele două spitale. Dacă termenul rămas până în 2025 pentru construirea efectivă a celor edificii va fi de ajuns, rămâne de văzut.

Și în ceea ce privește asigurarea cu locuințe a tinerilor specialiști care merg să lucreze în sate și comune, formularea aprobată a devenit mai prudentă, dar posiblitatea ca acest lucru să se întâmple, ceva mai ipotetică. Astfel, dacă la etapa de discuții publice se vorbea despre aprobarea unui hotărâri care să asigure tinerii specialiști cu locuințe, în varianta aprobată avem deja ani promisiunea că se va „efectua o analiză de impact” și se va „examina oportunitatea modificării Hotărârii Guvernului nr. 1259/2008 cu privire la asigurarea cu locuință gratuită a tinerilor specialiști cu studii superioare şi postuniversitare de rezidențiat, repartizați şi angajați în câmpul muncii în instituțiile publice (bugetare) din sate și comune, în vederea includerii lucrătorilor medicali cu studii medii în categoria beneficiarilor”.

Guvernul renunță la noi instituții

Dacă la etapa de discuții, Ministerul Sănătății intenționa să fondeze un Centru universitar de îngrjiri paliative, în Planul aprobat acest obiectiv nu se mai regăsește deloc. De asemenea, ministerul a renunțat la ideea de a forma un Centru național de sănătate mintală. S-a renunțat, de asemenea, la ideea de a crea un Centru național prietenos tinerilor. Neclar a devenit și modul în care autoritatea din Sănătate inteționează să rezolve blocajul din domeniul sănătății publice, după o reformă eșuată a fostelor guverne. Dacă inițial se planifica crearea unui Centru național de de Evaluare și Acreditare în Sănătate „în calitate de agenție independentă”, în planul aprobat nu mai vorbim de o instituție nouă, ci doar despre o „revizuire a cadrului normativ, inclusiv pentru componenta de evaluare și acreditare”.

Menționăm că în cadrul Planului de acțiuni al Guvernului pentru 2021-2022, în domeniul Sănătății, au fost planificați următorii indicatorii de rezultat:

- reducerea ponderii cheltuielilor private (ale gospodăriilor casnice) pentru sănătate până la 5,2% (în anul 2020 – 5,5%);

- 35% din populație beneficiază de medicamente compensate prin extinderea listei acestora (în anul 2019 – 31%);

- 50% din medicamentele compensate sunt parte a listei medicamentelor esențiale (în anul 2019 – 45%);

- 50% din populația eligibilă este vaccinată anti Covid-19 (în septembrie 2021 - 22,5%);

- asigurarea cu medici la 10 mii locuitori este mai mare de 50 de medici (în anul 2020 – 47,7 medici);

- asigurarea cu personal medical mediu este mai mare de 90 de persoane la 10.000 populație (în anul 2020 – 89,3 persoane);

- 750 de tineri specialiști medici și personal medical cu studii medii angajați în mediul rural beneficiază anual de facilități de angajare (în anul 2020 – 727 persoane);

- majorarea cu 55% a salariilor personalului administrativ-gospodăresc din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice;

- proiectele tehnice pentru construcția spitalelor regionale Bălți și Cahul aprobate.

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

Tag: plan de actiuni sanatate centru ingrjiri paliative agentia spital regional proiect tehnic

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.