Frica de performanță în sala de operație: Medicii chirurgi spun că sunt afectați emoțional din cauza dorinței de a fi perfecționiști

Sursa Foto: dreamstime/imagine simbol

Irina Papuc

07 aprilie, 2022, 19:30

Vizualizări: 2992

Majoritatea chirurgilor au raportat, în cadrul unui studiu realizat în Marea Britanie, că sunt afectați de anxietatea de performanță la locul de muncă, anxietatea având frecvent un efect negativ asupra bunăstării lor emoționale. Femeile sunt mai afectate decât bărbații. Grav este că medicii nu obișnuiesc să vorbească despre fricile lor și nici nu știu cum să facă față acestor emoții negative.

„Anxietatea de performanță sau frica de scenă este o problemă pe larg cunoscută în muzică și sport. Există multe asemănări între aceste scene și sala de operație”, spune autorul studiului Robert Miller, membru al Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia, medic la Surgical Psychology and Performance Group și Departamentul de Chirurgie Plastică și Reconstructivă de la St George's Hospital Trust, Londra pentru Medscape.

Fie că este vorba despre orgoliul profesional sau de teama de a crea o imagine negativă, aceste sentimente sunt rareori discutate deschis în rândul chirurgilor, mai spune Robert Miller.

În studiul transversal publicat luna aceasta în Annals of Surgery, Miller și colegii săi au chestionat chirurgi din toate specialitățile care lucrează în Marea Britanie, care au avut cel puțin 1 an de pregătire chirurgicală postuniversitară. Dintr-un total de 631 de răspunsuri primite, 523 (83%) au fost incluse în analiză. Vârsta medie a celor care au răspuns a fost de 41,2 ani, iar durata medie a experienței chirurgicale a fost de 15,3 ani. Dintre aceștia, 62% erau bărbați, iar 52% aveau grad de consultant.

Toți respondenții – 100% – au răspuns că, în opinia lor, anxietatea de performanță i-a afectat pe chirurgi, 87% au raportat că ei înșiși au experimentat anxietatea de performanță, iar 65% au spus că acest tip de anxietate a avut efect asupra performanțe lor chirurgicale.

Atât chirurgii bărbați, cât și femeile de aceeași specialitate au suferit de anxietate de performanță, iar aceasta le-a afectat semnificativ starea mintală. Pentru evaluare a fost folosită Scala de bunăstare mentală Warwick-Edinburgh (SWEMWBS). Aceleași date mai arată că bărbații au suferit mai puțin decât femeile, care au resimțit anxietatea de performanță mult mai sever. Acum nu este clar de ce există această diferență dintre bărbați și femei.

„Decalajul de bunăstare mintală între sexe necesită cercetări mai aprofundate, iar munca calitativă care implică chirurgi de sex feminin este esențială”, a mai spus Miller pentru Medscape.

Perfecționismul chirurgical a fost semnificativ mai frecvent în rândul respondenților care au avut anxietate de performanță în comparație cu cei care nu au avut-o (P < 0,0001).

„Deși perfecționismul poate fi o trăsătură benefică în chirurgie, descoperirile noastre indică faptul că perfecționismul, [precum]și sexul și experiența, pot genera anxietate de performanță chirurgicală”, notează autorii.

Ce declanșează anxietatea de performanță

De departe, principalul declanșator care a fost identificat ca provocând anxietatea de performanță a chirurgului a fost prezența - și controlul - colegilor din specialitate. Alți factori declanșatori au fost nevoia de a face față cazurilor extrem de complexe sau cu risc ridicat (66 de răspunsuri) și lipsa de experiență.

Grav este că foarte puțini respondenți și-au împărtășit în mod deschis fricile. Doar 9% au răspuns că au discutat despre asta în mod deschis; 27% au spus că au discutat despre asta cu cineva de încredere, iar 47% nu au răspuns la întrebare.

„Majoritatea colegilor mei doar se prefac că sunt dumnezei”, a spus un respondent.

Doar mai puțin de jumătate din medicii implicați în studiu au răspuns că au o tehnică specifică care-i ajută să-și depășească fricile. În afară de o abordare deschisă față de problemă, alte tehnici includ îngrijirea de sine, cum ar fi exercițiile fizice și distracția în afara muncii, tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau controlată, muzica, atenția și afirmațiile de sine pozitive.

Aproximativ 9% au spus că au primit consiliere psihologică pentru anxietatea de performanță și doar 3% au raportat că au folosit medicamente pentru această problemă.

Comentând studiul, Carter C. Lebares, doctor în medicină, profesor asociat de chirurgie și director al Center for Mindfulness in Surgery, din cadrul Departmentului de Chirurgie de la Universitatea California, San Francisco, a spus că nu este surprinzătoarea rata ridicată a anxietății de performanță printre chirurgi.

„Indiferent cât de greu ne antrenăm sau cât de bine ne pregătim pentru procesul bolii și operație, pot exista surprize, provocări neprevăzute. Și indiferent cu ce ne confruntăm în sala de operație, gestionăm aceste provocări direct sub controlul altora – oameni care ne pot afecta reputația, privilegiile operaționale și sănătatea mintală. Deci, nu sunt surprinsă că aceasta este o problemă răspândită și recunoscută pe scară largă”.

Lebares a remarcat că reticența de a discuta despre anxietate face parte dintr-o „enigmă provocatoare și recunoscută atât în medicină, cât și în chirurgie și este o chestiune a culturii predominante a stoicismului.

O nouă pandemie va veni și trebuie să ne pregătim, pentru că nu va fi similară cu COVID-19. Un raport al OMS arată care sunt factorii de risc care pot genera o nouă pandemie la nivel global

O nouă schemă de tratament reduce cu 40 % decesele cauzate de cancerul de col uterin

Telefoanele mobile și riscul de cancer cerebral. Ce arată noua evaluare OMS

Tag: anxietatea de performanta chirurgi perfectionisti studiu teama

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.