Ala Iațco: „Cea mai mare provocare acum este să-i convingem pe oamenii cu HIV să se vaccineze. Autoritățile ar trebui să comunice mai țintit pe acest subiect”

Sursa Foto: Facebook// Ala Iațco

Silvia Rotaru

15 iulie, 2022, 16:21

Vizualizări: 2444

Pandemia Covid-19 a creat o serie de bariere în accesarea serviciilor medicale mai ales pacienților vulnerabili, cum sunt persoanele HIV-pozitive. Restricțiile i-au determinat pe mulți să se izoleze acasă și le-a provocat frică, chiar și atunci când organizațiile neguvernamentale care se ocupă de multiple probleme ale lor, au încercat să le aducă serviciile până la ușă.

Pacienții cu HIV nu au putut să ajungă uneori nici măcar la medicul de familie, nemaivorbind de specialiști precum neurologul, endocrinologul sau la stomatolog, spune studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone Moldova. Acum când numărul de infectări de Covid-19 e în creștere, iar alte tulpini ale coronavirusului au apărut, cea mai mare provocare pentru responsabilii din sistemul de sănătate e să-i convingă pe acești oameni să se imunizeze. Ce piedici au avut pacienții cu HIV în pandemia Covid19, cum pot fi aceștia ajutați să acceseze servicii medicale la timp și de calitate, am întrebat-o pe Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Echitate și Sănătate.

Doamna Iațco, pandemia Covid-19 i-a determinat pe mulți dintre pacienți marginalizat și mai mult pe pacienții cu HIV, inclusiv pe partea de acces la servicii de sănătate. O arată și studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone Moldova. A fost sistemul de sănătate prietenos cu acești pacienți sau, dimpotrivă, le-a îngrădit și mai mult accesul la servicii de sănătate?

Din observațiile noastre, pacienții care trăiesc cu HIV nu au avut parte de bariere adiționale, de tratamente specifice, degradante, în raport cu ceilalți. Însă restricțiile care au fost impuse de autorități au fost simțite de ei foarte acut, inclusiv accesul limitat la medicul de familie. Când oamenii au nevoie de monitorizare continuă a sănătății, de asistență continuă, atunci îngrădirea accesului la mai multe servicii, afectează mai acut viața acestora. Din această perspectivă, noi nu am identificat probleme aparte cu care s-au confruntat aceștia, dar cele care au fost prezente sunt și cele cu care s-a confruntat populația generală, doar că acest grup a resimțit asta mai acut.

Cum s-a manifestat vulnerabilitatea acestor oameni în pandemie din punct de vedere a accesului la servicii de sănătate, de asigurare cu consumabile și echipamente de protecție? Cu ce piedici s-au confruntat?

O bună parte a persoanelor care trăiesc cu HIV vin din grupurile cu risc de infectare, considerate grup social vulnerabil și social defavorizate. Vorbim și de consumatorii de droguri, și de lucrătoarele sexului comercial. Pentru ei a fost foarte dificil să-și cumpere de sine-stătător echipamente de protecție. Noi am văzut asta când ei veneau să beneficieze de serviciile noastre și noi am avut aceleași condiții ca în alte instituții: să fie prezentă masca. Nu întotdeauna însă aceste persoane aveau măști, de exemplu. Chiar dacă le aveau, erau niște măști uzate, murdare. Ceea ce am reușit noi să facem atunci, e să le oferim o mască, două, câteodată și dezinfectant pentru mâini, dar nu întotdeauna și în măsura în care ei au avut nevoie. Deci, nu am putu să-i asigurăm cu aceste consumabile permanent. Acest ajutor nu a existat însă la nivelul instituțiilor medicale sau sociale, unde ei se adresau.

Pacienții cu HIV fac parte din categoria celor mai vulnerabili și în fața coronavirusului Sars-Cov-2? Ce frici au avut acești oameni în perioada în care a trebuit să stăm izolați prin case?

O parte din frici a fost legată de bunăstarea economică, mai puțin decât teama că Sars-Cov-2 ar putea să-i afecteze sănătatea, care ar fi următoarea pe listă. Cineva din ei avea credite, poate nu foarte mari, dar oamenii erau foarte îngrijorați din acest punct de vedere. Chiar și muncile pe care le aveau part-time nu le puteau face. Le era mai dificil să facă față acestor provocări.

În ce măsură i-ați putut ajuta?

Noi i-am ajutat prin resursele parajuriștilor, pe care îi aveam în echipă. Aceștia apelau la avocații publici, atunci când nu se descurcau sau la organizațiile pentru drepturile omului.

A fost sau nu complicat să asigurați persoanele HIV-pozitive cu consumabile, având în vedere că fac parte din categoria populației vulnerabile din punct de vedere financiar?

Nu a fost complicat, deoarece noi aveam destule consumabile, pe care le planificăm din timp. Nu am avut stocuri epuizate în acea perioadă. Noi am avut o perioadă de 3 luni, de rând cu toată populația, când toate persoanele nu ieșeau din case, deci nu apelau la serviciile noastre. În acele condiții ne-a fost greu să le oferim consumabile, nu pentru că nu erau, dar pentru că oamenii erau speriați. Era greu să îi scoți din casă, chiar dacă lucrătorii noștri sociali mergeau la ei acasă, le duceau până la ușă. Persoanele cu HIV se temeau să interacționeze cu oamenii de afară.

Ca și alte categorii de pacienți defavorizați, cei cu HIV au menționat că nu au putut accesa servicii la medicii de specializare îngustă și nici nu au putut accesa servicii specializate. Care dintre ele au fost cel mai des invocate?

Nu au putut merge la medicul neurolog, la endocrinolog, nu au avut acces nici la medicul de familie, precum și la diverse investigații importante pentru sănătatea lor. Cu infecționistul a fost mai ușor. Se descurcau, deoarece pentru infecționist ei sunt pacienții de bază. A fost mai problematic cu managementul timpului. Ei trebuiau din timp să-și facă înscrierea la medic. Era problematic când se terminau preparatele și omul avea nevoie urgent să și le ia și acest lucru nu întotdeauna era posibil. La fel, problema lor putea fi legată și de gradul de dizabilitate și aveau nevoie să meargă la specialist într-o perioadă scurtă și asta nu era posibil. Noi încercam să gestionăm astfel de situații, dar, ca pentru toată lumea, a fost complicat să acceseze serviciile medicale în perioada pandemică.

Serviciile stomatologice au fost și ele pomenite. De ce anume acest serviciu a fost invocat și de ce este el atât de important pentru persoanele HIV-pozitive?

Acest serviciu este la fel de importat pentru toate categoriile de populație. Este o problemă când vorbim de accesul la aceste servicii, pentru că e legată de stereotipuri și prejudecăți. Unii medici nu acceptă așa pacienți sau au o atitudine mai puțin binevoitoare. În plus, accesarea acestor servicii a fost o povara financiară pentru persoanele HIV-pozitive. Așa cum spuneam o parte dintre persoanele cu HIV fac parte din grupurile vulnerabile, inclusiv economic. Pentru ei este o povară economică enormă accesarea tratamentelor stomatologice.

O problemă invocată de respondenții cu HIV în acest studiu e că nu au avut acces la medici din cauză că ei nu există. De altfel, toată populația se confruntă cu această problemă – insuficiența de cadre medicale pe anumite domenii. Ce a însemnat pentru pacienții cu HIV această lipsă de cadre? Mai exact cum s-a manifestat ea asupra stării lor de sănătate?

Din observațiile noastre, dar cu siguranță, au avut de suferit, pentru că atunci când nu reușești să mergi la neurolog sau endocrinolog și ai o problemă specifică, aceasta îți face sănătatea mai șubredă.

Doamna Iațco, pacienții cu HIV au evitat să-și administreze vaccinul împotriva Covid-19, deși e recomandat să-l facă. De ce au refuzat vaccinul?

Perioada pandemică a fost una interesantă pentru pacienții care trăiesc cu HIV prin faptul că au început să creadă în mituri. Un mit specific pentru persoanele cu HIV a fost că o dată ce primești tratamentul retroviral, nu te vei infecta cu Covid-19. Ei credeau că acest tratament i-ar proteja de infecție. Acest mit a reprezentat o problemă atunci când a trebuit să-i convingem să meargă să se vaccineze. Eu nu știu cum și de unde a apărut acest mit în mediul lor, dar el și-a spus cuvântul. Acum trebuie să depunem eforturi duble ca să îi convingem să se vaccineze. Alte mituri sunt comune – că virusul nu există, că este inventat sau testul a fost fabricat, că spitalul are nevoie să contabilizeze cazuri de Covid-19 pentru a primi bani mai mulți, etc. Acestea au fost impedimentele pentru care nu voiau să se vaccineze.

Cum ați reușit să-i convingeți să se vaccineze?

Am reușit într-o oarecare măsură. Noi și acum suntem în discuții cu ei pentru a-i convinge. Am avut multe discuții cu ei, ne-am întâlnit, le-am organizat ședințele de consiliere și le-am oferit materialele informative. Am invitat și specialiști ca să le vorbească.

Noi le oferim acum niște pachete în valoare de 200 de lei. Sunt pachete alimentare pe care le oferim în momentul în care persoana prezintă certificatul de vaccinare. La început ofeream pachetul când aveau ambele doze, acum și după prima oferim, dar nu putem spune că sunt doritori.

Ce recomandări aveți pentru autorități pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate a pacienților cu HIV, astfel încât o altă eventuală criză de sănătate publică, să nu mai aibă repercusiuni atât de grave asupra stării lor de sănătate?

Pe lângă comunicarea pentru populația generală este nevoie și de o comunicare mai țintită, prin servicii de tipul celor care noi le oferim. De asemenea, medicul infecționist are un rol foarte important. Noi știm că ei sunt suprasolicitați în raport cu pacienții pe care îi au. Persoanele cu HIV merg la medicul infecționist o dată la 3 luni. Este bine ca medicul infecționist să încurajeze vaccinarea, să găsească 5 minute pentru fiecare pacient. În acest mod ar crește rata celor vaccinați în această categorie de pacienți.

Cu ce recomandări veniți către autorități pentru a îmbunătăți condiția acestor oameni, mai ales acum când numărul de infectări cu Sars-Cov-2 e în creștere?

Autoritățile ar trebui să se gândească la o integrare mai bună a serviciilor de sănătate pentru această categorie de pacienți, așa încât să fie conectate mai bine între ele și să existe acces, inclusiv, la servicii stomatologice. Să se găsească posibilitatea ca acest serviciu să fie disponibil fără plată, să poată fi asigurat de către Compania Națională de Asigurări în Medicină. Aceasta ar face ca serviciile existente să fie mai atractive și ar spori adresabilitatea.

Care e provocarea pe care o vedeți Dumneavoastră în cazul unei agravări a situației pandemice în Republica Moldova pentru această categorie de pacienți?

Luând în considerare rata scăzută de vaccinare în rândurile persoanelor cu HIV, aș spune că asta ar fi cea mai mare provocare. O îmbolnăvire mai mare în mediul lor, mai ales din perspectiva faptului că persoanele află despre statutul lor foarte tardiv, când au o imunitate compromisă și sunt mai susceptibili de a se îmbolnăvi de Covid-19. Influența asupra sănătății lor ar fi cea mai mare provocare, respectiv povara asupra sistemului de sănătate.

Doamna Iațco, vă mulțumim pentru acest interviu.

Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205-populație generală, 207 -persoane cu dizabilități, 216-persoane cu diabet zaharat, 206-persoane în îngrijire paliativă. Raportul integral poate fi accesat AICI:

Acest studiu a fost realizat de organizația Keystone Moldova din sursele financiare ale Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Cercetarea cantitativă în teren a fost efectuată de Compania sociologică IData – Date Inteligente. Autorii poartă responsabilitate integrală pentru conținutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile Keystone Moldova și ale Fundației Soros Moldova.

Ce medicamente ar trebui să aibă în trusa medicală o familie care are copii alergici, explică Tatiana Gorelco, medic alergolog și șefă a secției alergologie la Institutul Mamei și Copilului

PROF. DANIEL CORIU, Președintele Colegiului Medicilor din România: „După aderarea la UE, medicii moldoveni vor putea profesa liber în Vest, dar țara Dvs va avea un deficit și mai mare de specialiști”

Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al MS pe domeniul integrării europene: „Aderarea la UE va însemna un efort enorm pentru sistemul sănătății și contam pe implicarea fiecăruia”

Tag: persoane hiv pozitive, ala iatco, dizabilitate, probleme, marginalizare, studiu

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.