PROF. DANIEL CORIU, Președintele Colegiului Medicilor din România: „După aderarea la UE, medicii moldoveni vor putea profesa liber în Vest, dar țara Dvs va avea un deficit și mai mare de specialiști”

Sursa Foto: Digi24//Youtube

Elena Cioina

17 noiembrie, 2023, 16:55

Vizualizări: 1933

Uniunea Europeană are și părți bune și părți mai puțin bune în ceea ce privește mobilitatea medicală. Pe de o parte, cadrele pregătite în Republica Moldova vor putea profesa în oricare țară vestică și vor primi instruiri prețioase. Pe de alta, Moldova, ca țară va rămâne și mai descoperită cu specialiști.

Este concluzia unui interiviu pentru Sănătate INFO, pe care l-a oferit Profesorul Universitar, Doctorul Daniel Coriu, președinte al Colegiului Medicilor din România despre avantajele și dezavantajele pe care le va oferi UE corpului medical din Republica Moldova, odată cu aderarea la comunitatea europeană.

Domnule Coriu, Republica Moldova urmează să înceapă negocierile de aderare la UE în cel mai scurt timp, respectiv autoritățile vor trebui să reajusteze sau chiar să elaboreze acte normative la standardele UE pe toate domeniile, inclusiv în domeniul sănătății.

Mobilitatea cadrelor medicale e un subiect de interes, pentru că toată lumea înțelege că pe lângă avantajele de profesionalizare vor fi și multe dezavantaje pentru noi, ca țară. Domnule Coriu, ce a însemnat Uniunea Europeană pentru cadrele medicale din România, pentru mobilitatea și profesionalizarea lor?

Întâi de toate, aderarea la Uniunea Europeană este un pas foarte important din toate punctele de vedere și este, poate, cel mai important lucru care s-a întâmplat în istoria noastră, a României. Acum, legat de domeniul sănătății, Sănătatea va fi reglementată conform legilor, politicilor și strategiei țării Dumneavoastră. Nu va exista un cadru impus de către Uniunea Europeană. Dar ceea ce va trebui reglementat conform cerințelor UE ține de exercitarea profesiunii de medic. Și acolo veți avea foarte mutl de muncă.

De exemplu?

Este vorba în primul rând de similitudinea programelor de pregătire a specialiștilor. Adică, noi funcționăm în baza Durectivei 36 din 2005 care cuprinde toate reglementările ce țin de profesia medicală. Acesta este cel mai important punct care trebuie atins și care trebuie respectat. Aici sunt cele mai multe probleme care le aveți ca țară. De exemplu, trebuie să coincidă perioada de pregătire universitară și de rezidenția. După perioada de licență trebuie parcurse niște etape obligatorii. Rezidențiatul trebuie să fie oarecum similar cu cel din Uniunea Europeană ca să se recunoască profesia medicală pentru medicii care au finalizat studiile în Republica Moldova. Ar trebui să vă faceți un birou care să analizeze și să implementeze toate schimbările care se impun, iar ele sunt multe.

Care ar fi cele mai importante schimbări care ar urma să se producă pe acest segment de calificare a resurselor umane?

E vorba de durata rezidențiatului. De exemplu, acum vin foarte mulți medici din Republica Moldova care vor să-și echivaleze titlul de calificare, lucru care nu se întâmplă automat, pentru că neavând aceleași programe de pregătire, aceeași curriculă, nu putem echivala diplomele imediat. Aici sesizăm problema. În Republica Moldova sunt specialități care se fac în câteva luni, iar la noi durează ani de zile. Trebuie să fim siguri că medicul care finalizează programul de pregătire la rezidențiat în Republica Moldova va fi capabil să facă același lucru în țările din comunitatea europeană.

Integrarea înseamnă dreptul la libera circulație, inclusiv pentru cadrele medicale. Sunt foarte multe lucruri tehnice pe care va trebui să le îndepliniți, dar cu siguranță veți avea nevoie de organisme profesionale care va trebui să le dezvoltați. De asemenea, este important ca la nivelul universității (n.r. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”) să existe un nucleu care să înceapă să facă schimbarea.

Apropo, de instituții care trebuie dezvoltate... În Republica Moldova, de exemplu, nu există un Colegiu al Medicilor. Va fi o obligație a UE să fie creată o asemenea structură?

Sigur. Trebuie să existe minim două instituții competente. De exemplu, în România este Ministerul Sănătății, care dă titlul de calificare și Colegiul Medicilor care reglementează profesiunea de medic. Trebuie să fie un organism profesional independent de Guvern și Ministerul Sănătății. Legislația în acest domeniu trebuie făcută în acord cu cerințele UE și de mare ajutor ar putea fi experții din România.

Revenind la experiența României. Ce a însemnat aderarea pentru cadrele medicale și pentru sistemul de sănătate?

Este și o parte bună și o parte rea. Partea bună este că există această mobilitate. Cu accesul la informație nu aveți probleme, pentru că el există și acum. Va fi un mare câștig pe partea de instruiri și școlarizare. Al doilea câștig, care va fi unul personal pentru medici, este mobilitatea. Ei vor putea profesa oriunde și bineînțeles în țările vest-europene unde există un deficit major de medici, mulți vor migra în acele zone și Dvs veți rămâne descoperiți. Aici va fi marea problemă. În România, aproximativ jumătate din absolvenții universităților de medicină migrează în alte țări. Același lucru se va întâmpla și la Dvs.

A găsit România vreo soluție? Care ar fi ea?

Soluția ar fi să deveniți mai atractivi pentru medici, dar nici noi nu am găsit soluția. Și noi avem deficit de medici, mai ales în anumite zone. Zonele universitare sunt acoperite și jumătate de țară avem deficit. Noi nu am găsit soluția, deși în România se dau salarii mult mai mari decât în RM. Soluția ideală e să găsim, să creștem gradul de activitate ca medicii și asistenții să nu mai părăsească țara, pentru că în țara lor au tot ceea ce le trebuie – familia, infrastructura necesară cât de cât bună sau la un standard care să permită un act medical în siguranță. Deci, mai simplu, sistemul medical trebuie să devină mai atractiv pentru medici și asistenții medicali.

Ceea ce nu avem acum pus la punct din punct de vedere a legislației este o lege privind malpraxisul medial...

E o altă durere, care însă nu va fi impusă de comunitatea europeană, pentru că e o problemă internă a Dvs ce faceți cu acest malpraxis. Însă recomandarea e să începeți să o dezvoltați de pe acum. În România avem o lege care reglementează malpraxisul până în 2005-2006, care astăzi nu prea funcționează.

Și în concluzie, dacă priviți puțin înapoi, ce a adus bun aderarea la UE petnru sistemul de sănătate din România?

Ne-a adus enorm de mult. Din toate punctele de vedere este un progres uriaș. Tot ce avem astăzi în sistemul medical este legat de aderarea noastră la UE. Aderarea te obligă să respecți un standard de calitate al comunității europene. Vă repet, politica sanitară este o politică proprie pentru fiecare țară, aici nu se va implica nimeni. Dar Dvs, ca țară, va trebui să faceți lucruri pentru ca cetățenii să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. Și în România nu toate lucrurile pe domeniul sănătății sunt grozave, dar există totuși o presiune, există acces la diverse fonduri.

Medicii, fac și ei presiune asupra responsabililor din sănătate odată ce trebuie să respecte anumite standarde de calitate?

Da, Obligatoriu. Rabat la calitate nu se poate face. Există acea directivă nr. 36 despre care vă vorbeam la început, unde există niște norme foarte clare, care trebuie respectate.

Domnule Coriu, vă mulțumesc mult pentru acest interviu.

Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).

INTEGRARE EUROPEANĂ//Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Va fi interzis fumatul țigărilor electronice, narghilelei și tutunului încălzit” Partea II

Prof. Mircea Cinteză, Ex-ministru al Sănătății în România despre politicile adoptate odată cu aderarea la UE în cardiologie: „Am reușit să reducem în jumătate decesele cauzate de infarctul miocardic”

Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al MS pe domeniul integrării europene: „Aderarea la UE va însemna un efort enorm pentru sistemul sănătății și contam pe implicarea fiecăruia”

Tag: UE, integrare europeană, Aquis-ul comunitar, Ministerul Sănătății, Svetalana Nicolaescu, Daniel Coriu

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.