Se crede că peste 1.000 de copii, mulți cu vârsta sub cinci ani, din 35 de țări au fost afectați, potrivit BBC.

Unii, inclusiv 12 din Marea Britanie, au avut nevoie de transplant de ficat pentru a le salva viața.

Cele două echipe de cercetători, de la Londra și Glasgow, spun că sugarii care au avut contact mai târziu cu alți copii decât în mod normal, din cauza restricțiilor Covid, au ratat o anumită imunitate timpurie la:

-adenovirusul care provoacă în mod normal răceli și tulburări de stomac

-virusul adeno-asociat doi, care în mod normal nu provoacă nicio boală și necesită un virus „ajutor” de coinfectare, cum ar fi adenovirusul, pentru a se replica

Aceasta ar putea explica de ce unii au dezvoltat complicații hepatice neobișnuite și îngrijorătoare.

Noah, care are trei ani și locuiește în Chelmsford, Essex, avea nevoie de un transplant de ficat de urgență după ce  s-a îmbolnăvit grav de hepatită.

Mama lui, Rebecca Cameron-McIntosh, spune că experiența a fost devastatoare.

„Nu era nimic în neregulă cu el”, spune ea. „Starea lui s-a înrăutățit însă brusc și s-a agravat foarte repede. Asta ne-a luat prin surprindere”.

Inițial, Rebecca a dorit să-și doneze o parte din ficat, dar după o reacție gravă la medicamentele folosite a ajuns la terapie intensivă.

Noah a fost trecut pe lista de așteptare pentru un transplant și, la scurt timp, a primit un nou organ.

Recuperarea lui a fost bună, dar va trebui să ia medicamente imunosupresoare pe viață, pentru a opri respingerea ficatului de către organism.

Rebecca spune: „Este ceva cu adevărat sfâșietor în asta, pentru că respecți regulile, faci ceea ce ar trebui să faci pentru a proteja oamenii care sunt vulnerabili, și apoi propriul tău copil devine mai vulnerabil, pentru că tu ai făcut ceea ce trebuia să faci.”

Cazuri ca cel al lui Noah sunt rare. Majoritatea copiilor care se infectează cu aceste tipuri de virusuri se recuperează rapid.

Nu este clar de ce unii dezvoltă mai târziu o inflamație hepatică, dar genetica ar putea juca un anumit rol.

Oamenii de știință au exclus orice legătură cu coronavirusul Sars-Cov-2 sau vaccinurile împotriva Covid-19.

Unul dintre cercetători, profesorul Judith Breuer, expert în virusologie, la University College London și Great Ormond Street Hospital, a declarat:

„În perioada de izolare, când copiii nu se aflau în colectivități, nu își transmiteau virusuri între ei, nu își construiau imunitate la infecțiile comune, pe care le-ar întâlni în mod normal”.

„Când restricțiile au fost ridicate, copiii au început să se întâlnească în grupuri, virusurile au început să circule liber și brusc au fost expuși, neavând imunitate, la o serie întreagă de infecții noi”.

Experții speră că aceste cazuri să fie din ce în ce mai puține, dar sunt încă în alertă pentru altele noi.

Profesorul Emma Thomson, care a condus cercetarea Universității din Glasgow, a spus că există încă multe întrebări fără răspuns.

„Este nevoie urgent de studii mai ample pentru a investiga rolul AAV2(virusurile adeno-asociate) în cazurile de hepatită pediatrică.

„De asemenea, trebuie să înțelegem mai multe despre circulația sezonieră a AAV2, un virus care nu este monitorizat în mod obișnuit. Este posibil ca un vârf al infecției cu adenovirus să fi coincis cu un vârf al expunerii la AAV2, ceea ce duce la o manifestare neobișnuită a hepatitei la copiii mici susceptibili”.