Țările din UE care au legalizat și decriminalizat sexul comercial

Sursa Foto: alliancevita.org

Irina Papuc

26 august, 2022, 18:38

Vizualizări: 7554

De-a lungul secolelor, țările lumii au încercat diverse soluții pentru reglementarea prostituției. Unele au mers pe calea clasică – au interzis total vânzarea și cumpărarea serviciilor sexuale, deși, dincolo de lege, firea umană rămâne aceeași. Unele țări au mers mai departe și au decis să nu pedepsească femeile care „vând” sex, ci pe cei care „cumpără”.

Acesta mai este numit și „Modelul nordic”. Cele mai îndrăznețe state au ales să decriminalizeze total sau parțial prostituția. În aceste țări, femeile sunt freelanceri, lucrează independent, beneficiază de pachete sociale, își pot lua concedii și sunt văzute ca membre depline ale societății în care trăiesc.

Anul trecut, după ce a evaluat stadiul actual al reglementărilor prostituției în statele membre ale UE și situația actuală a traficului sexual și datele conexe în UE, Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen dincadrul Parlamentului European a comandat realizarea unui studiu prin care se dorea identificarea și evaluarea problemelor/riscurilor transfrontaliere legate de diferitele reglementări naționale ale statelor membre ale UE și, totodată, sugerarea viitoarelor legislații UE pentru a le reduce, prevenind astfel traficul de femei, protejând în același timp drepturile fundamentale și egalitatea de gen.

Potrivit documentului, în prezent, reglementările din UE pot fi grupate în două macrogrupe – țări în care prostituția este legalizată și țări în care este interzisă. Acestea, la rândul lor, sunt divizate în câteva subgrupe:

Model 1. Legalizare (21 state membre = 77,8% din UE-27):

Model 1a. Reglementată: prostituția este legală și reglementată (Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos; 22,2% din UE-27);

Modelul 1b. Nereglementată: prostituția este legală, dar nereglementată (sau doar parțial reglementată, de exemplu, interzicerea explicit a bordelurilor) (Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania; 55,6% din UE-27);

Model 2. Interdicție (6 state membre = 22,2% din UE-27):

Model 2a. Pedepsirea prostituatei (Croația, România; 7,4% din UE-27);

Modelul 2b. Pedepsirea clientului (așa-numitul „model nordic” - Franța, Irlanda, Suedia; 11,1% din UE-27);

Modelul 3b. Pedepsirea atât a prostituatei, cât și a clientului (Lituania; 3,7% din UE-27).

Belgia - prima țară din Europa care decriminalizează sexul comercial

Belgia a devenit prima țară din Europa care a decriminalizat sexul comercial, după ce a fost modificat Codul Penal, iar noile prevederi au intrat în vigoare în luna iunie a acestui an. Astfel, Belgia a devenit prima țară din Europa care a adoptat o astfel de lege și a doua în lume după Noua Zeelandă. Noua clauză de dezincriminare a prostituției este inclusă într-o lege care se referă la infracțiunile sexuale și care a fost susținută de ministrul federal al justiției, Vincent van Quickenborne, care face parte din Partidul Liberal Flamand.

În Belgia sunt, conform estimărilor oficiale, 3.000 de lucrători sexuali, dar în realitate numărul lor ar fi de cel puțin 7 ori mai mare. Astfel, conform noii legi lucrătorii sexuali (dintre care 95% sunt femei) vor avea aceleași drepturi ca și alți lucrători independenți, inclusiv vor beneficia de asigurări sociale, de șomaj, vor avea acces la asistență medicală și vor beneficia de concediu de maternitate. În plus, terții nu vor mai fi sancționați penal pentru legături cu persoanele implicate în industria sexului.

Până acum, orice bancher, contabil, asigurător, consilier juridic sau chiar web designer care „asista” o lucrătoare a sexului comercial putea fi considerat autorul unei infracțiuni, la fel ca și proprietarii proprietăților pe care acestea le foloseau pentru activitatea lor. Conform noilor reglementări, cei care dețin proprietăți folosite în industria sexului nu vor mai fi pe partea greșită a legii, decât dacă obțin profituri excesive, cerând chirii mai mari decât în mod normal.

Germania

Astăzi, sexul comercial în Germania este legal și reglementat. Până acum 20 de ani, munca sexuală în Germania era legală, dar Codul civil o definea ca fiind contrară decenței și bunelor moravuri publice (Art. 138-1): în consecință, contractele de servicii sexuale erau nule din punct de vedere juridic, iar prostituția era legală, dar nereglementată. Cu toate acestea, instanțele germane au început să conteste acest principiu și un proces din 2001 a decis că prostituția nu mai trebuie considerată o activitate „imorală” (Weitzer, 2017: 377). În același timp, așa cum a subliniat Ministerul Federal pentru „Afaceri de familie, vârstnici, femei și tineret” (BMFSFJ, 2007: 9), dezavantajele legale de a considera prostituția imorală (și apoi o tranzacție juridică invalidă) au avut un impact negativ asupra lucrătorilor sexului comercial. De aceea, a apărut necesitatea introducerii unui nou cadru legal.

Acest lucru a fost făcut în 2002, odată cu promulgarea de către Bundestag a Legii federale privind prostituția (Prostitutionsgesetz - ProstG). Din acel moment, prostituția a fost reglementată și celor care o practică li se permite să-și furnizeze serviciile, fie în afaceri extinse sau ca freelanceri. Legea a permis furnizorilor de servicii sexuale să obțină contracte de muncă și a dat prostituției un statut legal prin stabilirea faptului că acordurile dintre lucrătorii sexuali adulți, angajatori și clienți sunt supuse dreptului civil: aceasta înseamnă că lucrătorii sexuali își pot executa contractele.

Germania este însă un stat federal în care fiecare Land poate interpreta, adopta și aplica legislația națională în felul său: reglementările specifice (de exemplu, condițiile în care poate avea loc prostituția, legile fiscale, asigurările obligatorii de sănătate, reglementările muncii etc.) diferă de la un Land la altul. În plus, municipalitățile au dreptul de a defini zonele în care munca sexuală nu este permisă (sperrbezirk) și/sau a impune limitări privind ora din zi.

Olanda

Prostituția este legală și reglementată din anul 2000. Înainte de acel an, legislația olandeză prevedea interzicerea generală a bordelurilor și a proxenetismului. În ciuda acestui fapt, munca sexuală a fost tolerată în toată țara și a devenit mai vizibilă de la an la an, mai ales din anii 1970. Din aceste motive, autoritățile locale au încercat să controleze acest sector și să limiteze extinderea prostituției „windows” prin dezvoltarea unor politici de concentrare a bordelurilor în anumite zone sau străzi ale orașelor. Astfel, „munca sexuală” a fost de facto permisă în Țările de Jos chiar și în cursul secolului XX, în ciuda prevederilor Codului Penal.

Reforma din octombrie 2000 a ridicat interdicția bordelurilor. S-a făcut o distincție clară între prostituția forțată și cea voluntară. Cea forțată este astăzi pedepsită, conform articolului 273f din Codul penal. Cea voluntară a fost reglementată și atât proprietarii/administratorii de bordeluri, cât și lucrătorii sexuali au fost considerați antreprenori legitimi.

În studiul Parlamentului European se menționează că reglementarea pieței sexuale în Olanda urmează o schemă descentralizată. Autoritățile locale au fost împuternicite să adopte regulamente care stabilesc regulile care reglementează prostituția în municipiile lor (Articolele 149 și 151a din Legea privind administrația locală din Țările de Jos), de exemplu: numărul și locația bordelurilor, care necesită verificarea antecedentelor penale asupra proprietarilor/administratorilor de bordeluri, cerințe de sănătate și siguranță etc. Asociația Olandeză a Municipalităților a elaborat un model de Act General Local pentru reglementarea prostituției, care a fost urmat (cel puțin parțial) de mai multe autorități locale: ca urmare, există o suprapunere considerabilă a regulamentelor municipale existente, observă autorii studiului.

În general, în Olanda, bordelurile trebuie să aibă licență și să respecte reglementările existente privind siguranța, salubritatea, responsabilitatea fiscală și sănătatea. Prostituția în aer liber este permisă numai în anumite locații identificate de autoritățile locale (tippelzonen).

În ultimii 20 de ani, s-au discutat mai multe reforme ale proiectelor de lege, în special autoritățile încercând să abordeze slăbiciunile apărute din aplicarea practică a reformei din 2000 (de exemplu, o evaluare a legii realizată în 2007 de Centrul de Cercetare Științifică și Documentare a Ministerul Justiției a subliniat că abuzurile, cum ar fi prostituția involuntară și exploatarea sexuală, încă mai existau), se mai menționează în Studiul „Reglementările diferite ale statelor membre ale UE privind prostituția și implicațiile lor transfrontaliere asupra drepturilor femeilor”.

Portuglia

În 1982, decretul legislativ 400/82 a dezincriminat munca sexuală: astăzi prostituția în Portugalia este legală, dar nereglementată. Codul penal pedepsește proxenitismul (articolul 169 c.c.), adică infracțiunea de a profita, promova, încuraja sau facilita prostituția altei persoane. Pedepsele sunt majorate atunci când infracțiunea este agravată de violență, amenințare gravă, înșelăciune, fraudă sau abuz de autoritate. Infracțiunile sunt incluse într-un spectru larg și incriminează chiar și închirierea unui apartament unei lucrătoare a sexului comercial.

România și Croația sancționează lucrătoarele sexului comercial

România și Croația sunt singurele state din Uniunea Europeană care au fost incluse în categoria țările în care practicarea sexului mercial este pedepsit.

În România, până de curând, prostituția era o infracțiune. Cu toate acestea, noul Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) nu mai conține nicio interdicție a prostituției. Astăzi, lucrătorii sexuali pot fi acuzați de o infracțiune administrativă și pot fi supuși unei amenzi. Astfel, prostituția este încă o activitate ilegală, chiar dacă este dezincriminată. Dacă amenda nu este plătită, persoana în cauză trebuie să îndeplinească muncă în folosul comunității sau o pedeapsă alternativă de închisoare.

De asemenea, articolul 216 din Codul penal incriminează clienții lucrătorilor sexuali care sunt victime ale traficului de persoane, în timp ce articolul 213 pedepsește proxenetismul:

(1) Determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă faptele sunt săvârșite față de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

(4) Prin practicarea prostituției se înțelege întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obținerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

În Croația, angajarea în prostituție (sau literalmente „căderea în prostituție”) este o infracțiune conform articolului 12 din Legea privind „delicte împotriva păcii și ordinii publice”. Pedeapsa pentru lucrătorii sexuali reprezintă aplicarea unei amenzi de la 25 la 100 euro sau închisoare de până la 30 de zile: în plus, se poate emite un ordin de protecție a tratamentelor obligatorii ale bolilor transmisibile sexual (art. 34) sau un ordin de expulzare din zona în care a avut loc infracțiunea pe o perioadă de la 30 de zile la 6 luni (art. 36).

Articolul 7 din aceeași lege incriminează, de asemenea, permiterea utilizării spațiilor pentru prostituție sau permiterea sau ajutarea unei persoane să se angajeze în prostituție. Alte activități conexe sunt pedepsite în temeiul prevederilor Codului Penal: articolul 157 pedepsește ademenirea, solicitarea, incitarea, publicitatea și recrutarea.

În același timp, legea nu se adresează clienților (astfel, „cumpărarea” de sex este o activitate legală). Ministerul de Interne a propus incriminarea clienților în 2012 și 2016 fără succes însă. Totuși, articolul 106 alin. (3) din Codul penal incriminează clienții victimelor traficului (dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să cunoască acest lucru) cu aceeași pedeapsă prevăzută pentru traficanți.

„Modelul nordic” - pedepsirea clientului

FRANȚA: Legislația din Franța a fost recent modificată. Până în 2016 atât prostituția, cât și achiziționarea de servicii sexuale erau considerate legale, iar Codul penal incrimina doar formele organizate sau implicarea unor terți. Cu toate acestea, au existat unele limitări. De exemplu, în încercarea de a limita prostituția stradală, Legea nr. 2003-239 (așa-numita Lege Sarkozy II) a introdus o interdicție pentru „solicitare pasivă” (racolage pasiv). Dispoziția introdusă în Ccodul penal (adică articolul 225-10-1 c.c.) pedepsește (cu două luni închisoare și amendă de 3.750 euro) „faptul, prin orice mijloace, inclusiv prin atitudine pasivă, de a solicita public cu scopul de a incita la relații sexuale în schimbul unei remunerații sau al unei promisiuni de remunerare”.

Abordarea franceză s-a schimbat complet în 2016, ținta în lupta împotriva prostituției trecând de la lucrătorii sexuali la clienți. Astfel, în aprilie 2016 Parlamentul a adoptat Legea nr. 2016-444 care a avut ca scop „întărirea luptei împotriva sistemului prostituției și sprijinirea persoanelor prostituate”. Această lege a abrogat infracțiunea de „solicitare pasivă” și a introdus în Codul penal un nou articol care pedepsește „folosirea prostituției” (articolul 611-1 c.c.). Potrivit acestei dispoziții, „se pedepsește fapta de a solicita, accepta sau obține relații sexuale de la o persoană care practică prostituția, chiar și ocazional, pentru remunerație, promisiune de remunerație, prestație în natură sau promisiunea unui asemenea avantaj” cu amendă de 1.500 euro (adică până la 3.750 euro în caz de recidivă). Amenda este de 75.000 euro dacă lucrătorul sexual este minor sau vulnerabil (de exemplu, boală, infirmitate, dizabilitate sau sarcină).

În plus, Codul penal francez încă incriminează proxenetismul/procurența (articolul 225-5) și exploatarea unui bordel.

IRLANDA: Până de curând, munca sexuală nu a fost incriminată în Irlanda. În același timp, „Legea penală (infracțiuni sexuale) din 1993” pedepsește o serie de comportamente conexe, cum ar fi solicitarea sau importunarea în scopuri de prostituție (articolul 7), înșelarea în scopuri de prostituție (articolul 8), organizarea prostituției (Articolul 9), traiul din veniturile din prostituție (Articolul 10), păstrarea bordelurilor (Articolul 11) și publicitatea bordelurilor și a prostituției. În plus, articolul 23 din „Legea privind justiția penală (ordinea publică) din 1994” interzice publicitatea pentru bordeluri și prostituție.

Abordarea juridică irlandeză a prostituției s-a schimbat radical prin „Legea penală (infracțiune sexuală) din 2017”, care a introdus incriminarea achiziționării de servicii sexuale de către clienți. Mai detaliat, această nouă legislație a modificat Legea din 1993 introducând articolul 7A - o nouă infracțiune care pedepsește persoana care plătește, oferă sau promite să plătească sau să dea unei persoane bani sau orice altă formă de remunerație sau contraprestație în scopul angajării în activități sexuale”. Pedeapsa este o amendă de până la 500 euro pentru o primă infracțiune și o amendă de până la 1.000 euro pentru fiecare infracțiune ulterioară.

SUEDIA: Suedia a fost prima țară din lume care a criminalizat achiziția (adică clienții), dar nu și oferta (adică lucrătoarele sexului comercial) de servicii sexuale. Acest model legislativ (denumit adesea „modelul nordic”) a fost apoi adoptat de alte țări din UE (Franța și Irlanda) și din afara UE (Norvegia, Islanda, Irlanda de Nord și Canada).

Mai detaliat, interdicția asupra clienților a fost introdusă în 1999 prin Lex Purchase Act (Sexköpslagen) și apoi (2005) a trecut în Codul penal, capitolul 6 (privind infracțiunile sexuale), secțiunea 11. După modificarea prevederii în 2011, prin care a fost majorată pedeapsa închisorii de la 6 luni la 1 an, versiunea actuală prevede că „o persoană care (...) întreține o relație sexuală întâmplătoare în schimbul unei plăți, va fi condamnată pentru cumpărare de servicii sexuale și pedepsită cu amendă sau închisoare pe o perioadă de maximum un an. Prevederea primului paragraf se aplică și în cazul în care plata a fost promisă sau dată de o altă persoană”. În plus, capitolul 6 din Codul Penal pedepsește și proxenetismul, procurarea, traiul din câștiguri imorale și folosirea bordelurilor.

Lituania pedepsește atât clientul, cât și lucrătoarele sexului comercial

Activitățile atât ale lucrătorilor sexuali, cât și ale clienților sunt pedepsite în temeiul articolului 182-1 din Codul lituanian privind infracțiunile administrative. O astfel de responsabilitate este exclusă pentru lucrătoarea sexuală care a fost implicată în prostituție fiind dependentă sau sub violență sau înșelăciune fizică sau psihologică, ori fiind minoră sau/și victimă a traficului de persoane atunci când acest statut este recunoscut în procesul penal.

O bacterie hipervirulentă a „învins” și cele mai puternice antibiotice existente. Primele cazuri au fost raportate pe toate continentele

Un băiat cu epilepsie severă a devenit primul pacient din lume care a testat un nou dispozitiv montat în craniul său pentru a controla crizele

Bolile cu transmitere sexuală în creștere. 8 milioane de cazuri de sifilis anual

Tag: sex comercial europa eu prostitutie

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.