Efecte miraculoase ale unei legume ce ne poate proteja de radiație
PasPortal Administrator
01 noiembrie, 2013, 16:15
Vizualizări: 1872
Îndemnul părinților și a medicilor de a consuma cât mai multe fructe și legume nu trebuie neglijat. Oamenii de știință au descoperit că o legumă conține o moleculă care oferă o protecție surprinzătoare împotriva radiațiilor ionizante. Confirmarea a venit după ce mai mulți șobolani, cărora li s-a injectat molecula, au rămas în viață după o doză mortală de unde electromagnetice.
Redactor: Irina Papuc
Îndemnul părinților și a medicilor de a consuma cât mai multe fructe și legume nu trebuie neglijat. Oamenii de știință au descoperit că o legumă conține o moleculă care oferă o protecție surprinzătoare împotriva radiațiilor ionizante. Confirmarea a venit după ce mai mulți șobolani, cărora li s-a injectat molecula, au rămas în viață după o doză mortală de unde electromagnetice.
De mai mulţi ani cercetătorii subliniază că un regim alimentar bogat în legume crucifere - varză, broccoli, varză de Bruxelles- determină un risc scăzut de a dezvolta diferite forme de cancer. Explicaţia o constituie prezenţa în aceste legume a substanţei indole-3-carbinol (I3C). Odată ingerată, I3C se transformă într-o altă moleculă, al cărei acronim este DIM (di-indolyl-metan). Datorită unui mecanism ce urmează încă să fie identificat, DIM previne formarea vaselor sangvine ce irigă tumorile, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi determină moartea acestora.
Acesta însă nu este totul. La această acţiune anticancerigenă deja remarcabilă a DIM, oameni de ştiinţă au adăugat recent una neaşteptată. Într-un studiu publicat la 14 octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences o echipă de cercetare americano-chineză a demonstrat că molecula în cauză le conferă şobolanilor şi şoarecilor o protecţie solidă împotriva efectelor fatale ale unei puternice radioactivităţi, informează ziarul francez Le Monde, citat de Agerpres.
Pentru a demonstra efectele moleculei, autorii studiului au expus rozătoarele la o doză de 13 gray, care, în situaţii normale, le-ar fi omorât. Se estimează că organismul uman nu rezistă unei doze mai mari de zece gray. Ulterior, în cadrul acestui studiu, s-a constatat că toţi şobolanii care au fost iradiaţi, însă nu au primit DIM, au murit în următoarele opt zile.
Alta a fost situaţia rozătoarelor cărora li s-a injectat molecula. În cea mai bună configuraţie - doză crescută şi o primă injecţie la zece minute după iradiere - circa 60% dintre rozătoare erau încă în viaţă la o lună după iradiere, în pofida faptului că au primit o doză considerată letală de radiaţii. Acest procentaj de supravieţuire până la 30 de zile urca la 80% pentru o doză de 9 gray, care omora 80% dintre animalele care nu au primit niciun tratament, şi la 100% pentru o doză de 5 gray, care era fatală pentru un sfert dintre rozătoarele fără DIM.
Oamenii de ştiinţă au constatat că dozele mai slabe erau mai puţin eficiente şi că rata de supravieţuire este mai mare atunci când prima injecţie cu DIM este administrată mai aproape de momentul iradierii.
Rămânea de descoperit cum anume protejează DIM organismele expuse la doze de radiaţii considerate mortale. După o serie întreagă de experienţe pe celule de cultură, cercetătorii au ajuns să stabilească un dublu mecanism. Pentru început, ei şi-au dat seama că administrarea de DIM activează proteina numită ATM, specializată în repararea ADN-ului: de exemplu, atunci când acesta este „rănit” sub efectul iradierii. Aici studiul vine cu o nuanţă interesantă, dezvăluind că această acţiune de „reparare” nu are loc atunci când celula în cauză este... canceroasă. Ca şi cum DIM ar conferi protecţie doar celulelor sănătoase.
Însă, molecula în cauză nu se limitează doar la stimularea reparării ADN-ului: autorii studiului au descoperit, de asemenea, că DIM reuşeşte să blocheze moartea celulară indusă de radiaţii. Se cunoaşte faptul că expunerea la radiaţii ionizante constituie o agresiune fizică susceptibilă să provoace un fel de „sinucidere a celulei”. Este ca şi cum aceasta ar prefera mai degrabă să moară decât să lupte pentru supravieţuirea sa. Astfel, cercetătorii au descoperit că DIM declanşează producerea unei proteine, care activează ea însăşi genele responsabile să combată acest proces. De altfel, cele două mecanisme sunt probabil legate între ele, în condiţiile în care se ştie deja că ruptura ADN-ului poate provoca moartea celulei ce îl conţine.
Desigur, o bună parte din studiu se centrează pe rozătoare şi este dificil de imaginat o iradiere voluntară a unor oameni pentru testarea eficienţei DIM la oameni. Acestea fiind spuse, echipa americano-chineză subliniază că studii precedente au arătat că DIM poate fi administrată fără probleme la om. În opinia oamenilor de ştiinţă, molecula, prin ineditul său mecanism de radioprotecţie, ar putea atenua perfect sindroamele acute legate de iradiere, fie că aceasta este cauzată de un accident radiologic, precum în cazul persoanelor iradiate la un spital din Epinal, fie de o catastrofă nucleară de tip Cernobîl sau Fukushima.
Articole relaționate:
Alimentele ce ajută la detoxifierea de toamnă
Fructele de pădure, peştele gras sau legumele cu frunze verzi îţi pot îmbunătăţi memoria
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,14 %
