Ce nu ne spune statul despre lupta lui cu cancerul
Irina Papuc
29 aprilie, 2024, 10:37
Vizualizări: 519
Săptămâna trecută Guvernul a deblocat finanțarea pentru implementarea Programului Național de luptă cu cancerul. Autoritățile au la dispoziție mai puțin de doi ani pentru a reduce cu 7% decesele provocate de cancer, să crească cu un sfert rata de depistare precoce a cazurilor de cancer și să asigure cel puțin pentru 8 pacienți din 10 un acces mai bun la soluții de diagnostic, tratament și îngrijire continuă. Executivul a fost precaut în explicarea contextului acestei finanțări.
Cu extremă precauție a abordat subiectul și Ministerul Sănătății. Am decis să analizăm informațiile publice existente – date statistice, rapoarte, planuri de acțiuni și alte documente de strategii și să explicăm pe larg ce face Republica Moldova pentru lupta cu cancerul și de ce statul ne spune despre cancer atât de puțin.
În Republica Moldova în 2022 au murit de cancer 5.732 de oameni. Asta înseamnă că în fiecare zi cancerul ia viața a 15 oameni. Alți 9.719 oameni au aflat în 2022 că au cancer. Dramatic este că jumătate dintre ei au aflat prea târziu despre diagnostic. Deși în mod normal n-ar trebui să fie așa, în Moldova 50% din totalul de cazuri noi de tumori maligne sunt diagnosticate în stadiile III și IV, atunci când șansele de vindecare scad dramatic.
Cancerul este în Moldova a doua cauză de deces, după bolile sistemului circulator. Cu un impact atât de devastator, cancerul nu putea să nu constituie o prioritate pentru autoritățile din Republica Moldova.
Actualul Program național de control al cancerului a fost aprobat în 2016 și se va încheia la anul. Autoritățile aveau planuri mari. Dar bani puțini. Obiectivele, destul de optimiste, prevedeau până în 2025 reducerea deceselor provocate de cancer cu 7%, reducerea cu 10% a cazurilor noi de cancer pulmonar, de piele, stomac, ficat, prostată, colorectal, cervical şi mamar, prin controlul factorilor de risc comportamentali și prin vaccinare, sporirea cu 25% a ratei de depistare a cancerului în stadiile incipiente, asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare.
Pentru primii 6 ani de implementare a Programului, autoritățile au prevăzut un buget de 1, 6 milioane de lei. În anul 2021, prima etapă a Programului s-a încheiat însă, iar autoritățile nu au mai alocat bani pentru lupta cu cancerul. Tumorile maligne au coborât în lista priorităților, probabil, din cauza pandemiei, dar și a războiului din Ucraina. Însă lipsa de intervenție a statului nu a durat câteva luni sau un an. Ci trei. Din 2021 și până la sfârșitul lunii aprilie, autoritățile nu au alocat bani pentru activitățile prevăzute în Programul național de luptă cu cancerul. Bugetul a fost aprobat, așa cum menționat deja, abia săptămâna trecută fără ca Ministerul Sănătății să explice în vreun fel lipsa de intervenție în domeniul cancerului în ultimii trei ani.
După o întârziere de 3 ani, Ministerul Sănătății propune noi măsuri anti-cancer. Autoritățile au 2 ani la dispoziție și obiective nerealiste în lupta cu boala
Am încercat să analizăm dacă autoritățile au publicat date privind indicatorii de progres privind implementarea Programului național de combatere a cancerului. Ministerul Sănătății nu a publicat pe pagina oficială vreun raport intermediar. Pe pagina Institutului Oncologic ultimul raport de progres privind implementarea acțiunilor prevăzute în Programul Național este de acum 4 ani (DETALII AICI).
Deși în Program sunt trecuți indicatori exacți, ultimul raport făcut public nu explică în ce măsură au reușit autoritățile să-și îndeplinească propriile obiective. Spre exemplu, din raportul de progres pentru anul 2020 este imposibil de înțeles în ce măsură au atins autoritățile obiectivul de a reduce mortalitatea prin cancer cu 7%. Autoritățile nu furnizează nicio cifră exactă. Din raport înțelegem că au fost realizate diverse campanii de informare privind factorii de risc privind cancerul, au avut loc instruiri și publicate studii. Nu este clar însă care este exact impactul acestora – cu cât a crescut rata de conștientizare privind factorii de risc de dezvoltare a cancerului, cu cât au scăzut decesele, ce procent din ținta setată de bolnavi de cancer aveau în 2020 condiții mai bune de diagnostic și opțiuni de tratament.
De asemenea, în ultimul raport au fost trecute ca neîndeplinite toate activitățile care se referă la dezvoltarea serviciilor paliative pentru pacienții cu cancer – deschiderea unei rețele de servicii specializate în îngrijirile paliative în raioanele țării, completarea echipelor multidisciplinare cu specialiștii necesari. Aprobarea unui plan de dezvoltare a serviciilor de reabilitare pentru pacienții cu cancer a rămas la fel o promisiune.
În 2022, Curtea de Conturi constata în urma unui audit că o parte din activitățile prevăzute în Programul Național nu au fost realizate din lipsă de resurse. Din acei puțini bani care au fost alocați – 1,6 milioane de lei –peste jumătate de milion de lei nu au fost distribuiți pentru activitățile prevăzute. Totodată, Curtea menționa că în perioada auditării Consiliul consultativ aprobat prin Hotărâre de Guvern nu a fost funcțional și a atenționat despre riscurile privind lipsa de finanțare pentru a doua etapă a Programului. De altfel,în raportul său de audit, Curtea de Conturi constata deficiențe la mai multe etape – finanțare, legislativ, de organizare a serviciilor pentru bolnavi și la etapa de asigurare cu medicamente și opioide pentru gestionarea durerii.
Una dintre constatările Curții este că numărul de paturi a fost drastic redus în ultimii ani – de la 1044 la 525 de paturi. Prin urmare, se arată în raport, a fost sistată activitatea a 11 secții medicale, și anume: Secția Oncologică Covid 19 - cu 22 de paturi, Ginecologie I - cu 35 de paturi, Ginecologie II - cu 30 de paturi, Mamologie I - cu 30 de paturi, Mamologie II - cu 30 de paturi, Îngrijiri paliative și reabilitare medicală - cu 10 paturi, Terapie intensivă secția oncologică COVID - cu 4 paturi, Tumori cap și gât I - cu 35 de paturi, Tumori cap și gât II - cu 30 de paturi, Hematologie copii - cu 25 de paturi, și Oncologie pediatrică - cu 10 paturi.
Nu este clar dacă IO a avut la bază o analiză înainte să închidă secțiile menționate și să reducă numărul de paturi. Cert este că auditorii au identificat în registrele instituției peste 100 de pacienți pentru care timpii de așteptare pentru internare variau între 28 și 60 de zile. Totodată, pe majoritatea secțiilor existente, numărul de pacienți era mai mare decât paturile disponibile.
Totodată, auditorii au constatat că au existat perioade și de 8 luni întârziere în asigurarea pacienților cu medicamente. De exemplu, medicamentul Doxurobicin, care este un antineoplazic administrat în mai multe tipuri de cancer, trebuia să fie livrat la începutul lunii ianuarie 2023, conform contractului semnat cu compania câștigătoare. Dar pacienții l-au primit abia la sfârșitul lunii august 2023.
Un alt exemplu se referă la Inferferon Alfa, care urma să fie livrată în 10.000 de flacoane. Prima livrare în volum de aproape 2.500 de flacoane a fost efectuată abia în luna mai. Peste încă 4 luni au fost livrate 9 flacoane și apoi altele peste 3.000 peste o lună. În totalitate, a fost livrată numai jumătate din cantitatea necesară de flacoane.
Unele medicamente n-au fost livrate deloc, cum ar fi cazul Paclitaxel Injection USP, administrat în cancerul de sân – agentul economic care a câștigat licitația nu a livrat nicio cutie de medicamente pe parcursul anului 2023, au constatat auditorii Curții de Conturi. Deși aceste probleme sunt sistemice și nu pot fi soluționate de către o singură instituție, situația se repetă de la an la an. Până acumMinisterul Sănătății nu a venit cu soluții care să îmbunătățească procesul de achiziție a medicamentelor pentru tumori maligne, respectiv, nu este clar cum va reuși autoritatea să îndeplinească indicatorul stabilit în Programul Național, conform căruia cel puțin 80% dintre pacienți vor avea acces la soluții de diagnostic și tratament până la sfârșitul anului 2025, pornind de la situația gravă raportată de auditorii Curții de Conturi.
Amintim că Guvernul a aprobat săptămâna trecută finanțarea necesară pentru implementarea Programului Național de combatere a cancerului, cu o întârziere de 3 ani. Autoritățile și-au reasumat angajamentul de a reduce cu 7% decesele provocate de cancer până în anul 2025, să reducă cu 10% incidenţa pentru mai multe tipuri de cancer și să asigure accesul a cel puțin 80% dintre pacienții cu cancer, inclusiv cei refugiați/migranți, la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă până în anul 2025.
Tag: cancer program national finantare pacient cancer medicamente
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Doctoriță originară din Republica Moldova, înjunghiată în Fr ...
04 decembrie, 2023, 09:45
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,35 %