Reducerea riscurilor” sau reducerea adevărului? Lecția Suediei deturnată de industria globală a tutunului

Sursa Foto: Shutterstock/Uskarp

Irina Papuc

20 martie, 2026, 20:20

Vizualizări: 37

Mai multe platforme media din Republica Moldova au publicat, în aceeași zi, un articol cu un conținut identic, în care este promovată indirect ideea că produsele alternative la fumat constituie instrumente eficiente pentru reducerea riscurilor.

Textul reia o narațiune bine cunoscută, construită în jurul exemplului Suediei, sugerând existența unei legături directe între scăderea ratelor fumatului și reducerea cazurilor de cancer. În această interpretare, declinul nu ar fi rezultatul politicilor de sănătate publică implementate de-a lungul anilor, ci ar fi atribuit trecerii consumatorilor de la țigările tradiționale la produse considerate „emergente”, precum snus-ul sau, mai nou, pliculețele cu nicotină.

Exemplul Suediei se află de cel puțin un deceniu în centrul unei controverse internaționale. Industria tutunului a construit în jurul acestui caz mitul „modelului suedez”, pe care îl promovează agresiv la nivel global, în conferințe științifice, în mediul medical și în mass-media. Mesajul este folosit pentru a legitima ideea că produsele alternative pe bază de nicotină ar reprezenta o soluție de sănătate publică. În realitate, situația din Suedia este mult mai complexă. În ultimii ani, autoritățile și experții în sănătate publică au semnalat o creștere îngrijorătoare a consumului de nicotină, în special în rândul tinerilor.

Printr-o mișcare care pare bine coordonată, mai multe site-uri de știri din Republica Moldova, printre care ziua.md, știri.md și realitatea.md, au publicat în aceeași zi un articol cu un conținut identic, care face trimitere la aceleași surse și referințe. Sincronizarea publicării și uniformitatea mesajului sugerează mai degrabă o mișcare care se încadrează în tiparele unei campanii de marketing a industriei tutunului, decât un efort de sine stătător de analiză editorială.

În articol, Suedia este prezentată drept exemplul unei țări cu cea mai scăzută rată a fumatului și, implicit, cu o incidență redusă a cancerelor asociate consumului de tutun. Narațiunea propusă sugerează simplist că această evoluție ar fi legată de schimbarea comportamentului de consum. Mai exact, de trecerea de la țigări la produse alternative cu nicotină, precum snus-ul sau pliculețele cu nicotină. Pentru a susține această interpretare, articolul face trimitere la Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie, sugerând că instituția ar susține înlocuirea țigărilor cu noile produse, care ar fi o alternativă mai puțin nocivă.

Astfel, un comportament prin care are loc doar schimbarea formei de dependență de nicotină este prezentată drept un model de succes. O astfel de interpretare, eronată și tendențioasă, simplifică un fenomen mult mai complex. Reducerea fumatului în Suedia este rezultatul unor politici de sănătate publică implementate gradual. Timp de decenii, Suedia a fost lider global în controlul tutunului, aplicând politici dure: interdicții de publicitate, taxe ridicate, spații fără fum și campanii susținute de informare, Suedia având o contribuție esențială la dezvoltarea Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului (A Non Smoking Generation, 2025).

Primele reglementări privind controlul tutunului au fost introduse încă din anii 1960, la scurt timp după ce cercetările științifice au demonstrat pentru prima dată legătura dintre fumat și cancer (Doll & Hill, 1950). Ulterior, Suedia și-a consolidat cadrul legislativ. Printre măsurile importante se numără introducerea avertismentelor pe ambalaje, reglementarea marketingului produselor din tutun, introducerea, prin lege, a locurilor de muncă fără fum de tutun (Sveriges riksdag, 1993). În anii următori, autoritățile au extins lista spațiilor publice în care fumatul este interzis, incluzând restaurantele, stațiile de autobuz și zonele în care se desfășoară activități sportive, iar din 1994 fumatul a fost interzis și în curțile școlilor (Public Health Agency of Sweden, 2024).

Reclamele la țigarete sunt interzise la radio și TV, în mass-media tradițională și online, iar legea interzice acțiunile promoționale și sponsorizările. O linie de renunțare la fumat este pusă la dispoziția cetățenilor, în mod gratuit, începând cu anul 1998 (Sluta-röka-linjen, n.d.).

Ce se întâmplă cu adevărat în Suedia

Datele Agenției de Sănătate Publică din Suedia arată o scădere constantă a fumatului începând cu anii 1980. Totuși, fumatul provoacă în continuare, în fiecare an, cele mai multe cazuri de cancer care ar putea fi prevenite în Suedia (Ermann & Klefbom, 2024). În 2024, prevalența fumatului zilnic a fost de 5,4% în rândul populației. Datele defalcate pe grupe de vârstă conturează un tablou interesant: rata fumatului, adică utilizarea țigărilor clasice, este cea mai ridicată în rândul persoanelor cu vârstele cuprinse între 65 și 84 de ani (7%), în timp ce în rândul tinerilor de 16–29 de ani fumatul este cel mai puțin răspândit, cu o prevalență de 2% (Public Health Agency of Sweden, 2024).

În același timp, consumul de snus a crescut semnificativ în ultimii ani, după o perioadă îndelungată în care a rămas relativ stabil. În 2024, 22% dintre bărbați și 10% dintre femeile cu vârste între 16 și 84 de ani au raportat că utilizează zilnic snus. Creșterea este deosebit de evidentă în rândul femeilor cu vârste între 16 și 29 de ani, cu o creștere de la 3% în 2018 la 18% în 2024 (Public Health Agency of Sweden, 2024).

În aceeași perioadă, 5% din populație a raportat că utilizează zilnic pliculețe cu nicotină, consumul fiind în creștere, de asemenea, în rândul tinerilor cu vârste între 16 și 29 de ani. Ca și în cazul snusului, este deosebit de îngrijorător consumul zilnic în rândul femeilor tinere. În această grupă de vârstă proporția a crescut de la 10% în 2022 la 15% în 2024. În cazul bărbaților din aceeași categorie de vârstă, proporția a crescut de la 5% la 11% (Public Health Agency of Sweden, 2024).

Ce este snusul

Snusul este un produs din tutun în formă de pliculeț care este plasat de obicei sub buză. Deși piața globală a acestui produs a fost în creștere în ultimul deceniu, Suedia a reprezentat aproape 70% din consumul global de snus (TobaccoTactics, 2024). În statele Uniunii Europene, cu excepția Suediei, vânzarea snusului derivat din tutun este interzisă în baza Directivei privind produsele din tutun (European Parliament & Council of the European Union, 2014; Vardavas, 2022). Începând cu 2008, companiile din industria tutunului au încercat în repetate rânduri să obțină ridicarea acestei interdicții la nivelul UE, însă fără succes (Peeters & Gilmore, 2013; Peeters et al., 2016). Snusul este adesea confundat cu pliculețele cu nicotină, produse introduse pe piață începând cu anul 2016. Deși au un aspect similar, aceste pliculețe nu conțin tutun, ci pudră cu nicotină derivată din frunza de tutun, nicotină sintetizată sau săruri de nicotină.

La începutul anilor 2000, unele studii au avansat ipoteza că scăderea consumului de tutun în rândul bărbaților suedezi ar fi legată de trecerea de la țigări la utilizarea snusului (Bates et al., 2003). Această asociere s-a bazat însă pe cercetări care nu întrunesc pe deplin criteriile riguroase ale cercetării academice și care au fost ulterior contestate sau criticate de alți cercetători (Tomar et al., 2003).

Nu există dovezi solide care să demonstreze o legătură clară între consumul de snus și reducerea prevalenței fumatului sau a anumitor tipuri de cancer. Schimbarea comportamentelor la nivel populațional este, în schimb, rezultatul unor politici socio-economice implementate pe termen lung, care includ reglementări stricte, interdicții privind promovarea și marketingul, reguli clare de comercializare și politici de taxare (Karolinska Institutet, 2024).

Modelările economice realizate în ultimele decenii arată că taxarea este una dintre cele mai eficiente măsuri pentru reducerea consumului de tutun (World Health Organization, 2021). Chiar și aplicată izolat, în afara unui pachet mai larg de reglementări, o creștere a prețului cu doar 10%, poate duce la o scădere a consumului cu 5% în țările cu venituri mici și medii (Bader et al., 2011; Chaloupka, 2018; Campaign for Tobacco-Free Kids, 2025).

Substituirea riscurilor

Suedia nu este încă o țară liberă de tutun. Reglementările stricte pentru țigările tradiționale, combinate cu menținerea unui cadru legislativ mai permisiv pentru produsele emergente pe bază de nicotină, plasează Suedia într-o etapă riscantă, în care noile generații ar putea deveni dependente de nicotină pe tot parcursul vieții (Ermann & Klefbom, 2024; Tobaksfakta, 2026).

În Suedia, aproximativ 170 de persoane mor în fiecare săptămână din cauze direct legate de consumul de tutun (Global Center for Good Governance in Tobacco Control, 2026). Dacă industria tutunului ar fi cu adevărat angajată în identificarea unor instrumente eficiente de reducere a riscurilor, ar fi renunțat la comercializarea produselor din tutun pentru a preveni pierderea a mii de vieți în fiecare an. În realitate, industria globală a tutunului urmează o strategie dublă: pe de o parte, își extinde și consolidează prezența cu produsele sale emergente și disruptive pe piețe cu putere mare de cumpărare, iar pe de altă parte, continuă să își mențină vânzările de produse din tutun acolo unde reglementările și contextul economico-politic o permit (Elsebaie et al., 2025; Goel et al., 2024). Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel global, cele mai consumate produse din tutun rămân în continuare țigările clasice (World Health Organization, 2025).

În timp ce consumul de țigări clasice nu este complet eliminat, utilizarea snusului, precum și a noilor pliculețe cu nicotină, generează îngrijorări în rândul experților în sănătate publică. Deși industria tutunului încearcă să promoveze o narațiune a „reducerii riscurilor”, bazată în principal pe eliminarea fumului, problema nu se limitează la combustie. În cazul snusului, contrar acestor narațiuni, datele disponibile arată că persoanele care utilizează snus sunt mai susceptibile să inițieze ulterior fumatul, comparativ cu cele care nu folosesc acest produs (Public Health Agency of Sweden c, 2024). De asemenea, dacă utilizarea snusului ar reprezenta doar o substituție pentru fumători, datele statistice nu ar indica un nivel atât de ridicat al consumului în rândul tinerilor, în special al femeilor. În acest context, studiile confirmă că expunerea de scurtă durată la snus acționează asupra activității inimii la femei (Antoniewicz et al., 2018). De asemenea, creierul tinerilor este deosebit de vulnerabil la efectele nicotinei, iar cercetările au arătat că utilizarea zilnică de snus este asociată cu probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate (Tjora et al., 2022). Utilizarea snusului în programele de reducere a riscurilor este deosebit de problematică, potrivit (Hajat et al., 2021), în special din cauza profilului de siguranță extrem de variabil al acestor produse în funcție de regiunile în care sunt comercializate, ceea ce poate conduce la politici și reglementări eronate.

În același timp, utilizarea pliculețelor cu nicotină este asociată cu riscuri semnificative, în special din cauza concentrațiilor ridicate de nicotină per pliculeț care pot induce dependență puternică într-un timp foarte scurt, precum și a utilizării formelor sintetice de nicotină, care pot facilita eludarea reglementărilor legale (Bundesinstitut für Risikobewertung, 2022; Duren et al., 2024; Cheetham et al., 2022).

Concluzie

Suedia a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate ale fumatului din Uniunea Europeană, acest rezultat fiind consecința unor politici consecvente de control al tutunului implementate în ultimele șase decenii. În Suedia, aproximativ 170 de persoane mor în fiecare săptămână din cauze direct asociate consumului de tutun.

Reducerea consumului de țigări este adesea asociată, în mod tendențios și înșelător, cu utilizarea snusului. În realitate, acest produs a devenit în ultimii ani deosebit de popular în rândul tinerilor și al femeilor, după o perioadă îndelungată în care nivelul consumului a fost relativ stabil.

Totodată, studiile arată că snusul nu este lipsit de riscuri, în pofida percepțiilor și narațiunilor care îl prezintă ca o alternativă sigură.

Pliculețele cu nicotină: ce spune și ce nu spune mass-media din Republica Moldova

Svetlana Hadjiu: „Așa-numita strategie de „reducere a riscului”, promovată agresiv de industria tutunului, este o mare iluzie”

Medicii contestă afirmațiile industriei privind „riscul redus” al țigaretelor electronice. Ninel Revenco: „Să spunem adevărul fără ambiguități”

Tag: reducerea riscurilor suedia adevar industria tutunului

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.