Doctorii moldoveni care muncesc în Italia, Franța, Germania, despre Moldova. Ce ar vrea să se schimbe, pentru ca să accepte să facă medicină acasă

Sursa Foto:

redactor

16 octombrie, 2014, 13:55

Vizualizări: 6464

Au plecat ilegal, deși aveau studii superioare și licență de doctori. Acum o mare parte dintre ei lucrează în sisteme de sănătate la care au visat.

Autor: Irina Papuc

Au plecat ilegal, deși aveau studii superioare și licență de doctori. Acum o mare parte dintre ei lucrează în sisteme de sănătate la care au visat și nu mai vor să audă nici de Republica Moldova și nici să treacă prin ceea ce au trecut. Este experiența sutelor de lucrători medicali din Moldova, care au emigrat în căutarea unui trai mai bun peste hotare. Totuși, mulți dintre ei încă mai speră că într-o zi acasă se vor crea condiții și pentru ei.

Primul studiu elaborat în Moldova despre situația lucrătorilor medicali care au emigrat în Italia și în alte state ale UE, scot la iveală motivele pentru care aceștia și-au abandonat propria țară și, totodată, oferă răspuns la frământările autorităților – dacă s-ar întoarce acasă vreodată în ce condiții s-ar întâmpla acest lucru?

Astfel, deși nu mai este un secret pentru nimeni, cei mai mulți lucrători medicali moldoveni care au plecat, au făcut-o din sărăcie lucie și din lipsa posibilităților de dezvoltare profesională. Din cei 104 lucrători medicali care au răspuns la chestionare, peste 80 la sută au căutat locuri de muncă în afara sistemului de sănătate. Pentru aceștia era important să-și găsească orice lor de muncă care le-ar fi adus un venit. O altă informație izbitoare este că în mare parte aceștia au plecat ilegal, deși aveau studii superioare în medicină în Republica Moldova.

Numai 21 la sută dintre intervievați au căutat informații despre cum își pot echivala studiile și un procent încă mai mic au început procedura propriu-zisă -18 la sută.

Programele de schimb, o idee pe placul medicilor

Acum majoritatea sau 70 la sută nu dispun de o diplomă valabilă în Italia. Doar 30 la sută au reușit acest lucru. Medicii, mulți dintre care nu mai lucrează conform studiilor, au răspuns că le-a fost foarte complicat să-și echivaleze studiile, iar printre cele mai mari impedimente a fost faptul că au trebuit să suporte cheltuieli enorme. Și de parcă n-ar fi suficient că procedura este destul de birocratică, aceștia au raportat că au renunțat să-și mai echivaleze studiile și din cauză că autoritățile din Moldova au cerut mită pentru anumite servicii.

█ Zeci de mii de dolari din împrumuturi, irosiți fără rost. Ministerul Sănătății a cheltuit banii pentru o strategie aruncată la gunoi

În aceste condiții, numai 46 la sută lucrează acum în sectorul sănătății și alți 28 la sută în sectorul de îngrijiri. Mulți visează la posturi de lucru mai bine plătite, însă majoritatea nu vor să se întoarcă acasă. Sunt însă și din cei care ar accepta să participe în programe de schimb, însă numai pentru o remunerare consistentă și dacă li s-ar asigura un loc de trai. Procentajul mic al celor care s-ar întoarce acasă, ar face nu pentru că Moldova ar fi atractivă pentru ei acum, ci pentru că în Italia se confruntă cu diferite probleme, inclusiv costuri foarte mari de întreținere.

Același studiu cuprinde și un număr de lucrători medicali moldoveni din alte state UE – Franța, Germania, Portugalia, Grecia, Austria, Irlanda. Spre deosebire de cei plecați în Italia, medicii din aceste state au plecat din Moldova din cauza oportunităților de avansare în carieră. Aceștia își doreau să poată face cercetări în medicină, masterat în sănătate publică sau informatică medicală. O altă diferență este că aceștia, fiind un contingent de medici mai tineri, au plecat cu un scop – să obțină bani și să facă medicină.

La fel ca și în cazul celor care locuiesc și muncesc în Italia, moldovenii din restul statelor UE incluse în cercetare nu văd Moldova decât o destinație potrivită pentru pensionare. Și asta pentru că aici nu pot face cercetare și nici salariile nu sunt atât de bune. Chiar și cei care au încercat să se reîntoarcă acasă, spun că au avut parte de o mare dezamăgire.

„După un an de masterat am venit înapoi în țară, încercând să implementez cunoștințele acumulate și să-mi dezvolt cariera de elaborator de politici. A fost foarte greu să-mi găsesc ceva de lucru. Timp de trei ani am avut parte, mai cu seamă, de contracte pe termen scurt, conlucrând cu ONG-urile locale. Credeam că experiența mea și cunoștințele mele vor fi de preț pentru Guvern. A fost cea mai naivă și proastă parte din mine care a crezut așa”, a răspuns o femeie, doctorand, în vârstă de 38 de ani, care probabil elaborează acum politici de succes în țara care a găzduit-o – Olanda.

Își doresc un sistem de sănătate mai transparent

█ Specialitățile de care nu va mai fi nevoie în spitale după regionalizare. Aproape 200 de medici nu mai corespund necesităților, pe când 150 lipsesc

Din cei chestionați, aproape 34 la sută nu planifică să revină vreodată în Moldova, însă și numărul indecișilor este foarte mare – aproape 50 la sută. Totuși cei care nu exclud că se vor întoarce vreodată acasă își doresc mai multe lucruri. În primul rând este vorba despre salarii mai mari, însă asta nu este tot. Poate cel mai complicat pentru autorități ar fi să facă sistemul de sănătate mult mai transparent, inclusiv procesul decizional. O mare parte și-ar dori, s-ar părea simplu, relații normale între colegi, dar și în raport cu pacienții. Mulți dintre cei chestionați spun că este mai ușor să lucrezi cu un pacient european, deoarece este în primul rând un pacient disciplinat, ceea ce în Moldova rar se întâmplă.

Studiul a fost elaborat în perioada iulie 2013 – februarie 2014 și a cuprins chestionarea și intervievarea a peste 100 de lucrători medicali din Italia și peste 30 din restul statelor UE. Acesta a fost elaborat de către Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul financiar al Proiectului Uniunii Europene „Îmbunătățirea Managementului mobilității cadrelor medicale din Republica Moldova”, coordonat de Biroul OMS din Moldova.

Coordonatorul proiectului, specialist în cadrul Biroului OMS Moldova, Ala Nemerenco, spune că acest studiu trebuie să fie examinat cu atenție de către autoritățile publice centrale, care elaborează politici. Și asta pentru că studiul a arătat că medicii s-ar întoarce acasă, dacă ar exista mai multă transparență.

█ Cât cheltuie statul pentru studiile unui viitor doctor – 30.000 de mii de lei pentru un medic de familie sau 400.000 de lei pentru un chirurg. Jumătate din banii pentru instruirea lor sunt irosiți

„Un procent consistent dintre cei aflați peste hotare își doresc să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova. Aceștia își doresc schimbări de ordin legislativ, care ar asigura mai multă transparență. Am avut mărturii că unii ar accepta să se întoarcă acasă dacă salariul ar fi măcar proporțional cu cheltuielile. Este un studiu voluminos care trebuie studiat cu atenție”, a precizat Nemerenco. De altfel, spune ea, programele de reîntoarcere a specialiștilor, măcar și pe termen scurt ar da roade în cazul tinerilor, de aceea, ,Moldova mai poate face schimbări, astfel încât să nu cheltuim banii statului pentru a forma specialiști care să lucreze pentru alte sisteme de sănătate.

În ultimii 20 de ani Republica Moldova a pierdut peste 10 mii de doctori și peste 20 de mii de asistente medicale, adică jumătate din numărul de angajați în sistemul de sănătate. Aceștia fie au emigrat din țară, fie s-au reprofilat. Ultimul studiu efectuat în 2012 a arătat că majoritatea doctorilor din Moldova care intenționează să plece, se orientează în state UE, precum Italia, Franța, Germania.

În același timp, Moldova cheltuie sume enorme de bani pentru pregătirea specialiștilor, care sunt în continuare prea puțini, în raport cu necesitățile.

█ Articole relaționate:

Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari

Reconfigurare radicală a serviciilor medicale în nordul Moldovei, propusă de experții străini și moldoveni. Directorii de spitale nu sunt pregătiți să accepte schimbările

Deficit de medici în sudul și centrul Moldovei. Nisporeni, Cantemir și Cimișlia – cele mai afectate

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.