Au renunțat la proteste, dar refuză să semneze contractele noi. „Unii tineri nu mai vor să facă gărzi pentru că vor fi plătiți în funcţie de salariul din 2009”

Sursa Foto:

redactor

12 august, 2016, 10:55

Vizualizări: 1669

După mai multe zile de negocieri cu autoritățile, medicii români au anunțat că renunță la proteste. Asta după ce sindicatele din sănătate au reușit să obțină plata suplimentară pentru gărzile din spitale. Totuși, ordonanța Ministerului Sănătății de peste Prut ar crea confuzii în rândul cadrelor medicale. Mai mulți medicii susțin că refuză să semneze contractele individuale de muncă.

Redactor: Natalia Nicoreanu

Acum două zile Guvernul și Sindicatele în sănătate au anunțat că au ajuns la un acord asupra achitării gărzilor, iar medicii, care amenințau cu proteste, spuneau că nu vor mai ieși în stradă. „Eu sunt satisfăcut cu această ofertă. Am comunicat și cu colegii mei care au spus și ei că sunt de acord. Asta înseamnă că vom asigura continuitatea din punctul meu de vedere, noi ne-am atins ținta financiară”, declara pe 8 septembrie Florin Chirculescu, vicepreşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, scrie Digi 24.

Ministrul Sănătății, anunța că odată cu plata gărzilor autoritățile române vor introduce măsuri mai eficiente de economisire a banilor publici. „Vorbim de un impact bugetar de 100 milioane de lei pentru salarizarea corectă a gărzilor. O să vină la pachet cu o serie de măsuri de eficientizare și de eliminare a risipei din sistem. Vorbim de achiziții publice centralizate. Vorbim de eliminarea risipei în prescrierea medicamentelor”, declara ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

█ Activitatea unor spitale ar putea fi blocată. Medicii au refuzat să semneze contracte pentru gărzi

Ministrul Muncii spunea că după 1 octombrie, România va avea un sistem medical plătit mai adecvat. Se pare că promisiunile autorităților nu i-au prea încălzit pe medicii de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași. Adevărul.ro scrie că mulți dintre doctori spun că refuză să semneze contractele individuale de muncă, pentru că retribuţia pe care ar urma să o primească se calculează la nivelul salariului din 2009. Cu toate că salariile medicilor au crescut de două ori în ultimii doi ani, majorarea cea mai recentă având loc începând cu 1 august 2016, baza salarială luată în calcul în OUG 20/2016 pentru plata gărzilor suplimentare este corespunzătoare celei încasate la 31 decembrie 2009.

„Şi noi, ca şi medicii din toată ţara, ne-am manifestat aceeaşi îngrijorare vizavi de câteva elemente din ordonanţă, motiv pentru care sunt colegi care au decis că nu vor semna contractul şi sunt medici care au decis că îl vor semna pe o perioadă determinată, aceştia fiind cei mai numeroşi. Acum domnul manager a informat Consiliul de Administraţie şi se discută dacă juridic există posibilitatea de a se semna aceste contracte individuale pe o perioadă determinată, până la apariţia unei noi ordonanţe de urgenţă“, a explicat profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD, purtător de cuvânt al Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi.

Oftalmologul Camelia Bogdănici, secretar în comisia de sănătate din Camera Deputaţilor, a precizat că, în acest moment, în chestiunea plăţii gărzilor suplimentare, medicii sunt într-o „gravă confuzie“ pentru că sâmbătă, 6 august, Ministerul Sănătăţii a dat un comunicat de presă prin care contrazice hotărârile din OUG 20/2016. Confuzia ar fi provocată de faptul că, iniţial, MS anunţa că plata gărzilor suplimentare va intra în vigoare de la 1 august, în timp ce în ultimul comunicat de presă emis pe această temă se menţionează că plata se va face începând cu data de 1 octombrie. „Am fost prin spital şi am văzut că sindicatul medicilor, diverse organizaţii profesionale, încearcă să convingă medicii să continue activitatea pentru această perioadă care oricum este critică pentru că multe cadre didactice sunt în concediu. Unii tineri nu mai vor să muncească, să facă gărzi pentru că vor fi retribuiţi doar în funcţie de salariul din 2009“, susține oftalmologul Camelia Bogdănici.

Precizăm că medicii români au amenințat cu proteste fiind nemulțumiți de faptul că gărzile din spitale nu le sunt plătite conform normelor legale. Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a cerut ca în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial pentru efectuarea gărzilor suplimentare să fie menţionate dreptul la un spor cuprins între 25% şi 75% (25% este minim obligatoriu); dreptul la toate sporurile pentru condiţiile de muncă aplicabile la locul de desfăşurare a gărzilor şi la sporul de noapte; dreptul la concediul de odihnă pentru CIM - urile aferente gărzilor suplimentare; dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore; dreptul de a avea liber după gardă cel puţin 24 de ore.

█ Articole relaționate:

CNAM a înregistrat o gaură de peste 200 de milioane de lei. Doctorii ar putea să nu-și primească salariile promise

Mihai Moldovanu, șeful Direcției Sănătate Chișinău: „Salarizarea, conform metodologiei noi, nu cred că poate fi aplicată din iulie. Nu avem indicatorii și nici banii necesari”

Noua metodă de salarizare a cadrelor medicale, aprobată de Guvern. „Reforme trebuie să facem, dar nu cu sabia în mână ca Ceapaev”

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Donator cu genă cancerigenă, tată biologic pentru aproape 200 de copii

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.