Medicii învață cum să le spună pacienților că nu mai au mult de trăit

Sursa Foto:

redactor

27 iunie, 2017, 18:52

Vizualizări: 3043

Medicii trebuie să învețe cum să le spună pacienților că nu mai au mult de trăit, să fie succinți și să mențină contactul vizual cu aceștia, scrie The Wall Street Journal. Vestea a fost devastatoare. Deși credea că tumoarea la plămâni a dispărut, doctorul a fost nevoit să-i spună pacientului că în curând va muri.

Redactor: Mariana Matcovschi

Medicii trebuie să învețe cum să le spună pacienților că nu mai au mult de trăit, să fie succinți și să mențină contactul vizual cu aceștia, scrie The Wall Street Journal.

Vestea a fost devastatoare. Deși credea că tumoarea la plămâni a dispărut, doctorul a fost nevoit să-i spună pacientului că în curând va muri. Avea de trăit mai puțin de șase luni.

„Întotdeauna v-am promis că atunci când va veni timpul să ținem o discuție dificilă, voi fi foarte deschis cu dumneavoastră. E în regulă acest lucru?", a întrebat-o Jordan Asher pe doamna Gray. „Sigur. Absolut!", a răspuns ea, dând afirmativ din cap.

Doctorul îi spune că tratamentele pentru cancer au încetat să mai funcționeze. Analizând anunțul, câteva minute mai târziu, femeia întreabă: „Deci, nu mai puteți face nimic altceva?"

„Putem face foarte multe lucruri pentru dumneavoastră, însă nu prea multe dintre acestea vor avea legătură cu cancerul", a răspuns medicul. „Vă putem ajuta să fiți alături de familie, să vă simțiți confortabil. Există o mulțime de lucruri pe care le putem face… pentru a vă bucura de timpul care v-a mai rămas de trăit".

Această conversație nu este una reală. Ea face parte dintr-un nou laborator de simulare, lansat de către „Alive Hospice” din Nashville (Tennessee, SUA), pentru a instrui medicii și alți furnizori de servicii medicale despre modul în care trebuie anunțate diagnosticele din stadiul terminal al unei boli. Doamna Grey este în realitate Eileen Johnson, manager al calității și analizei datelor la centrul „Alive”, iar dr. Asher este medic-șef la „Ascension Care Management”, o filială a unui sistem catolic de îngrijire a sănătății, care intenționează să instruiască furnizorii de servicii medicale din întreaga țară.

Camera este concepută pentru a simula un birou de medicină, pe de o parte, și un pat de spital, pe de altă parte. În spatele unui geam mare de sticlă sunt mai multe căști, cu ajutorul cărora pot fi ascultate conversațiile.

Pe un ecran sunt proiectate cele patru scenarii pe care stagiarul le practică cu unul sau mai mulți angajați. Aceștia joacă rolul unui pacient sau al unui membru al familiei. Stagiarul și asistentul său analizează ce a fost bine sau rău și unde mai pot fi făcute îmbunătățiri.

Povestea doctorului care ajută bolnavii de cancer în faze terminale. „La început credeam că am greșit profesia”

Scenariile cuprind comunicarea cu un pacient în stadiul terminal al bolii, care adresează întrebări ce nu au legătură cu subiectul (de exemplu: Sfecla crudă îmi va trata cancerul?); răspunsuri acordate membrilor furioși ai familiei pacientului și cum să interacționeze cu un alt medic, care poate avea o opinie diferită asupra unuia dintre pacienți.

Doctorii și asistentul discută absolut totul, începând de la importanța tăcerii și terminând cu necesitatea de a răspunde succint la întrebări și de a întreține o comunicare non-verbală eficientă (menținerea contactului vizual; cum să se apropie de pacient; ce poziție să adopte).

În mod tradițional, medicii obțin foarte puține pregătiri oficiale în ceea ce privește modul de comunicare a anunțurilor despre apropierea sfârșitului vieții. Dar, este îmbucurător faptul că lumea medicală acordă tot mai multă importanță comunicării informațiilor dificile pacienților în cadrul sesiunilor și programelor de predare și formare, organizare în spitalele academice.

„VitalTalk”, o organizație nonprofit, care nu are nicio conexiune cu „Hospice Alive”, de asemenea, învață profesioniștii din domeniul medical să poată oferi informații și prognoze dificile. „A pregătit mai mult de 400 de facultăți: medici, practicieni și asistenți medicali din întreaga țară”, a declarat Robert Arnold, co-fondator „VitalTalk” și profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh.

„Pentru medici, cred că acesta este un lucru extrem de greu de făcut fără antrenament”, a spus dr. Arnold. „Este greu să spui informațiile într-un mod clar și ușor de înțeles. Și, de asemenea, este nespus de dificil să știi cum să faci față reacției emoționale pe care o ai”.

Anna-Gene O'Neal, președinte și CEO al „Alive Hospice”, a conceput laboratorul de simulare și este și unul dintre asistenți. Ea a subliniat că, în ianuarie 2016, „Medicare”, asigurările de sănătate finanțate de Guvern pentru persoanele în vârstă, a adăugat un cod de facturare pentru conversații de îndrumare avansată. Acest lucru înseamnă că medicii ar putea uneori să fie plătiți pentru că au ținut discuții despre îngrijirile necesare de la sfârșitul vieții. Însă mulți medici nu foloseau acest serviciu, deoarece nu aveau dorință să vorbească despre astfel de probleme, a spus doamna O'Neal. Ea și-a dat seama că este nevoie de mai multă pregătire.

Doctorii, obligați să nu mai fie aroganți și apatici cu pacienții

A obținut un grant de la „Fundația Memorială” locală, care a ajutat „Alive Hospice” să-și construiască anul trecut laboratorul de simulare. Ei au deschis programul în toamnă și au invitat medicii locali și alți furnizori de asistență medicală să efectueze atât sesiuni de grup, cât și sesiuni de instruiri individuale. Simulatorul a fost lansat oficial și oferă atât formare individuală în Nashville, cât și în grup, precum și în alte instituții locale și naționale.

Jennifer Domm, șeful secției pediatrie, hematologie și oncologiei la „HCA Healthcare” din Nashville, a declarat că a trecut pregătirea în cadrul laboratorului de simulare cu aproximativ șase luni în urmă. Cel mai util i s-a părut scenariul discuției cu membrii furioși ai familiilor, o situație cu care se confruntă destul de des.

„Cred că o parte tristă a acestui proces o constituie furia, căreia este foarte dificil să-i faci față", a spus medicul. „Este dificil să nu devii un pic defensiv, dar cred că este important să încercați să ieșiți din această stare. Trebuie doar să aveți răbdare, să fiți empatici și să încercați să aflați de unde pornește problema”, a menționat specialistul.

Dr. Domm afirmă că nu a avut niciodată o pregătire formală despre cum trebuie să discute temele legate de sfârșitul vieții pacienților, de aceea posibilitatea de a se vedea dintr-o parte și a putea obține o analiză critică a fost utilă.

„Au existat momente în care într-adevăr a trebuit să tai visele unor oameni și mă gândeam că poate am făcut-o prea repede", a spus ea. „Mi-am consolidat și unele informații, spuse de mentor, pe care le știam deja".

Pentru dr. Asher simulatorul a fost ca unul real. Dânsul a spus că antrenamentul l-a ajutat să-și dea seama cât de importantă este reducerea tensiunii din răspunsul emoțional al unui pacient sau al membrilor familiei sale, care sunt furioși.

„Mă voi gândi la acest aspect, deoarece lucrez zi de zi cu oamenii. Îi voi ajuta să înțeleagă care sunt diferențele atunci când tensiunea dintre medic și pacient se intensifică sau se reduce. A fost un moment importat de conștientizare și pentru mine”, a adăugat dr. Asher.

█ Articole relaționate:

Cum e să ai grijă de bolnavii de SIDA în faze terminale. Povestea a doua asistente medicale care au grijă de ei până la ultima suflare

Povestea unei femei care a avut grijă și a înmormântat sute de bărbați muribunzi, bolnavi de SIDA

Ministerul Sănătății refuză ca femeile cu HIV și SIDA să poată naște în toate maternitățile din țară și a contestat o decizie a judecății

Se testează un vaccin împotriva celui mai răspândit virus din lume

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Donator cu genă cancerigenă, tată biologic pentru aproape 200 de copii

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.