Problemele legate de sarcină, principala cauză de deces printre adolescentele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani
redactor
01 august, 2017, 20:04
Vizualizări: 3345
Complicațiile din timpul sarcinii sunt principala cauză de deces la nivel global printre adolescentele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Pe locul doi se situează autovătămarea, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie The Guardian.
Redactor:Silvia Rotaru
Complicațiile din timpul sarcinii sunt principala cauză de deces la nivel global printre adolescentele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Pe locul doi se situează autovătămarea, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie The Guardian.
Mai mult de 1,2 milioane de adolescenți, fete și băieți decedează anual din cauze ce puteau fi prevenite, arată raportul OMS. Cel mai des acestea sunt legate de sănătatea mintală, malnutriție, problemele de sănătate a reproducerii și violență.
Autorii cercetării afirmă că abordate insuficiente, problemele de sănătate ale adolescenților cu vârste cuprinse între 10 la 19 de ani ar putea submina rezultatele atinse în domeniul sănătății mamei și copilului la nivel mondial. Studiul subliniază faptul că deseori starea de sănătate a adolescenților a fost trecută cu vederea.
„Investind în sănătatea adolescenților, beneficiați de un avantaj triplu. Un adolescent sănătos devine un adult mai sănătos și mai productiv. Ulterior acesta devine un părinte mai sănătos și respectiv va avea un copil sănătos", afirmă David Ross, autorul principal al studiului.
OMS a studiat cauzele deceselor printre copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani în 2015. Experții au constatat că accidentele rutiere sunt pe primul loc în top la nivel global, fiind înregistrate 115 mii 300 de decese.
Următorii mari ucigași au fost:
-Infecțiile respiratorii, cum ar fi pneumonia
-Auto-agresiunea
-Bolile diareice
-Înecul
Au existat diferențe considerabile atunci când rezultatele au fost împărțite după sex și vârstă.
Principala cauză de deces printre fetele cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani a fost infecția respiratorie. Adolescentele cu vârste cuprinse între 15 și 19 au decedat cel mai frecvent din cauza unor afecțiuni legate de sarcină, cum ar fi hemoragiile, complicațiile unui avort nesigur și muncii extenuante. Aceste cauze au provocat câte 10,1 decese la fiecare 100.000 de persoane.
Băieții din ambele grupe de vârstă au decedat cel mai des din cauza accidentelor rutiere, înec sau violență.
Auto-vătămarea corporală se situează, la rândul ei, printre primele cinci cauze de deces atât printre fete, cât și printre băieți, fiind înregistrate 5,6 la 100.000 de persoane.
Autorii studiului au observat că 45% dintre decesele adolescenților au avut loc în țările sărace din Africa și 26% - în țările cu situație economico-financiară similară din Asia de Sud-Est.
În primele cinci țări cu cele mai mari venituri, cele mai multe decese printre adolescenții cu vârste între 10 și 19 ani s-au produs din cauza anomaliilor congenitale sau leucemiei.
Pe lângă identificarea cauzelor de deces printre adolescenți, autorii cercetării au prezentat și o serie de intervenții și politici care pot fi aplicate de Guverne.
„Adolescenții au nevoie de politici speciale care răspund dezvoltării sănătății lor fizice, sexuale, sociale și emoționale și rolului pe care îl au în societate. Ei nu pot fi tratați ca niște bătrâni sau adulți, pentru că acest lucru pur și simplu nu funcționează”, afirmă autorii studiului.
Cercetătorii mai subliniază faptul că adolescenții trebuie să se implice în elaborarea și modelarea politicilor publice, serviciilor și programelor de sănătate sexuală și reproductivă care i-ar ajuta să-și controleze comportamentele și ar reduce violența.
„Cea de-a cincea cauză majoră de deces în rândul adolescenților este înecul, mai ales printre băieți. De ce nu depunem eforturi pentru a-i învăța pe copii să înoate, mai ales în țările care au ieșire la mare?”, se întreabă Dr.Ross.
Cercetătorul a adăugat că atunci când au loc accidentele rutiere trebuie luate în considerare o serie de strategii, începând cu instalarea barierelor de circulație în apropierea școlilor până la eliberarea permiselor de conducere, folosirea obligatorie a centurilor de siguranță sau interzicerea consumului de alcool printre adolescenți.
„Cel mai des adolescenții care au decedat în accidente rutiere sunt victime pasive, adică ei sunt pasageri sau pietoni”, explică Dr. Ross.
Ross a subliniat că în timp ce adolescentele s-au confruntat cu probleme legate de sarcină, băieții au murit sau au fost afectați de o anume boală, într-o măsură mai mare.
„Pe lângă consolidarea programelor de sănătate sexuală și reproductivă, precum și celor de reducere a infecției HIV, trebuie să luăm în considerare alte cauze majore", spune Ross.
Aoife Doyle, profesor asistent de epidemiologie la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, a salutat raportul. Ea spune că „sănătatea adolescenților a fost neglijată foarte mult timp, cercetările/programele fiind axate în primul rând pe programele de reducere a infecției HIV și sarcinilor nedorite printre adolescente. Acest studiu scoate în evidență importanța unei abordări mai cuprinzătoare a sănătății adolescenților, deoarece educația, oportunitățile de angajare și sprijinul familiei, precum și cel social pot avea o influență importantă asupra sănătății și bunăstării adolescenților".
█ Articole relaționate:
Când vom deveni suficient de adulți ca să vorbim cu copiii noștri despre sex și decizii conștiente?
Cât de etic este ca ginecologii să verifice dacă adolescentele sunt sau nu virgine
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
06 februarie, 2014, 16:15
06 februarie, 2018, 23:44
06 februarie, 2017, 19:44
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,14 %
