Fraudă uriașă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate de peste Prut. Cum ar fi furat înalți funcționari milioane de euro de la bolnavi în fază terminală

Sursa Foto:

redactor

01 septembrie, 2017, 11:08

Vizualizări: 2827

Mai mulți funcţionari de rang înalt de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România, dar şi de la cea a municipiului Bucureşti sunt bănuiţi că ar fi girat afaceri ilegale pe seama bolnavilor aflaţi în faza terminală sau imobilizaţi la pat, scrie stirileprotv.ro.

Redactor: Parascovia Rogate

50 de percheziţii au avut loc ieri în acest caz, iar ca urmare la Direcția Națională Anticorupți (DNA) cu mandat doctorii bănuiţi de fraude. Paguba se ridică la 3 milioane de euro.

Îngrijirea la domiciliu oferită gratuit de statul român bolnavilor s-a transformat, acuză procurorii anticorupţie, într-o afacere personală a unor angajaţi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Sute de dosare ale oamenilor care aveau nevoie de ajutor ar fi fost respinse, neîntemeiat.

„Unii au decedat, nu aveau acces la aceste servicii extrem de importante”, a declarat Vasile Barbu din cadrul Asociației Naționale pentru protecția pacienților.

În acest timp, Conducerea Casei de Asigurări în Sănătate ar fi aprobat dosare fictive, în urma cărora sute de mii de lei au fost plătiţi unor centre care ar fi trebuit să asigure aceste servicii.

„Îi putem numi nişte criminali pentru că ştiu ce fac și au pus mii de pacienţi în situaţii limită și tragice”, a mai declarat Barbu.

Firmele care primeau banii ar fi trebuit să asigure îngrijirea la domiciliu pentru pacienţii fictivi. Banii erau încasaţi, însă DNA nu a precizat ce se întâmpla mai depare pe acest circuit. Pacienţii spun că până şi în puţinele cazuri în care dosarele unor oameni aflaţi în nevoie, erau aprobate, aceştia nu beneficiau cu adevărat de serviciul gratuit promis de stat.

„Nu acordau nici acele materiale sanitare. Pacienții și le cumpărau singuri. Nu trimiteau asistentele medicale în fiecare zi, aşa cum prevede protocolul, servicii pentru care luau bani, deoarece ei erau tarifați pentru fiecare zi de îngrijire la domiciliu”, mai spune Barbu.

La fel de mult suferă bolnavii de cancer în fază terminală, căci sunt trimişi acasă unde sunt îngrijiţi de familie. Serviciile medicale ajung într-un procent nesemnificativ la ei.

„În țară nu se face absolut nimic pe această zonă de îngrijire. Opt la sută din nevoia de paliație e asigurată în centrele de stat și în cele private sau ale ONG-urilor. Restul oamenilor mor în chinuri”, a declarat Oana Gheorghiu, Asociaţia Dăruieşte Viaţă.

Tariful pe care îl deconta statul român unui bolnav care avea nevoie de îngrijire este de 60 de roni pe zi (278 de lei moldovenești), adică de 1.800 de roni pe lună (8.316 de lei moldovenești).

Paguba adusă statului ar fi de peste 3 milioane de euro, au stabilit în primă faza procurorii, însă paguba adusă miilor de familii cu bolnavi care aveau neoie de ajutor nu poate fi cuantificată.

█ Articole relaționate:

Companii farmaceutice formate peste noapte pot participa la licitații publice

Stăpânii medicamentelor în Republica Moldova. Cui îi revin cele mai grase contracte din acest an

Achiziții „bolnave” în Sănătate. Cele șapte companii în conturile cărora au ajuns cei mai mulţi bani publici din licitațiile în sănătate

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Donator cu genă cancerigenă, tată biologic pentru aproape 200 de copii

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.