Un studiu confirmă că peste jumătate dintre pacienţii bucureșteni primesc cel puţin o dată în viață un diagnostic greşit

Sursa Foto:

redactor

23 noiembrie, 2017, 11:23

Vizualizări: 2142

Un studiu realizat de o clinică privată din București, arată că peste jumătate dintre pacienţii din Bucureşti au primit, cel puţin o dată, un diagnostic greşit sau un tratament neadecvat, iar 60% dintre ei susţin că au fost nevoiţi să consulte doi sau mai mulţi medici pentru a primi un diagnostic corect, potrivit Mediafax.ro.

Redactor: Silvia Rotaru

„Cercetarea a relevat faptul că peste jumătate dintre pacienţii bucureşteni au primit cel puţin o dată un diagnostic greşit sau un tratament incorect. Mai mult, înainte de a primi un diagnostic corect în cadrul unui serviciu specializat de second opinion, peste 60% dintre respondenţi au consultat doi sau mai mulţi medici pentru patologia de care suferă. Cele mai multe diagnostice greşite au fost primite de pacienţi pentru afecţiuni oncologice, afecţiuni neurologice, afecţiuni endocrinologice şi afecţiuni ale aparatului genital”, conform sursei citate.

Potrivit studiului, şase din 10 pacienţi, care au primit un diagnostic corect în cadrul serviciului de second opinion medical nu s-ar mai întoarce la medicul care i-a diagnosticat greşit, iar peste 20% dintre ei afirmă că s-ar întoarce la primul medic, însă i-ar solicita acestuia schimbarea planului de tratament.

„Succesul oricărui tratament porneşte de la un diagnostic corect. A cere a doua, a treia, a patra opinie medicală mergând din clinică în clinică la medici specialişti, căutând pe internet sau la recomandarea unor prieteni este o improvizaţie ce nu poate decât să prelungească procesul de obţinere a diagnosticului corect. A doua opinie medicală specializată este indicată, mai ales, în diagnosticul de boli grave, cronice, sau pentru soluţii de tratament medical care pot afecta calitatea vieţii pe termen lung. Peste 70% dintre pacienţii care solicită Second Opinion apelează la noi pentru afecţiuni oncologice, iar rezultatele pe care le obţin se traduc în îmbunătăţirea calităţii vieţii sau în ani câştigaţi de viaţă”, a declarat directorul clinicii privare care a efectuat studiul, Ana Maria Marian.

Dintre cele mai importante specialităţi medicale pentru care pacienţii au apelat la serviciul de second opinion specializat se numără oncologia (29,7%), ginecologia (13,5%), neurologia (13,5%), endocrinologia (10,8%) şi cardiochirurgia (8,1%). Conform studiului, tot din aceste specialităţi medicale fac parte şi afecţiunile principale în urma cărora peste jumătate din pacienţi s-au confruntat cu situaţia unui diagnostic greşit sau a unui tratament inadecvat.

Cercetarea a fost realizată în perioada octombrie-noiembrie 2017, pe un eşantion de peste 600 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia cu vârste de peste 22 ani, utilizatori ai Internetului, din Bucureşti.

█ Articole relaționate:

O bătrână a murit de pneumonie, dar medicul de familie susține că nu avea nimic, pur și simplu „era în comă”

Prea puțini bani pentru copiii cu autism? Părinții continuă să lupte de unii singuri, iar terapia ABA este în continuare plătită de ei

În Moldova autismul încă este greu de diagnosticat. Părinții sunt trimiși să facă zeci de teste inutile, iar copiii „liniștiți” cu antipsihotice

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Donator cu genă cancerigenă, tată biologic pentru aproape 200 de copii

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.