Sănătatea nu e prioritate în an electoral? Cota minimă de 12,1 care obliga statul să transfere bani către Sănătate a fost exclusă

Sursa Foto:

redactor

01 decembrie, 2017, 17:25

Vizualizări: 4479

Deși au fost atenționați că riscă să compromită sistemul solidar de finanțare a Sănătății, deputații au votat un alt mecanism de transfer a banilor pe care statul este obligat să-i transfere pentru persoanele asigurate de Guvern. Cota recomandată inclusiv de OMS de minim de 12,1 procente a fost exclusă, iar suma ar urma să fie racordată la prognozarea indicelui de consum pentru anul în cauză.

Autor: Irina Papuc

Modificarea legii a venit ca inițiativă legislativă din partea Ministerului Sănătății încă în această vară, fiind neglijat un proiect de lege existent încă în 2015 care prevederea modificarea aceluiași mecanism, însă într-o formulă mai sigură. Deși în prima lectură Comisia protecție socială, sănătate și familie solicitase ca cele două proiecte să fie comasate, iar pentru lectura a două să se găsească cea mai bună soluție, astăzi constatăm că proiectul Guvernului a fost totuși votat pentru lectura a doua și ultima. Argumentul – în Legea Bugetului pentru anul viitor la baza calculului făcut la transfer oricum s-a ținut cont ce mecanismul propus de Ministerul Sănătății și, în consecință, am fost puși în fața faptului împlinit. În raportul comisiei se mai menționează că toți membrii, cu excepția unuia, au susținut mecanismul propus de Guvern. Astfel, minima existentă care obliga Guvernul să transfere către sistemul Sănătății o sumă nu mai mică de 12,1 la sută din bugetul total al statului, cu excepția veniturilor cu destinație specială, a fost exclusă. Comisia lasă de înțeles că s-a votat o prevedere temporară, întrucât anul viitor ar urma să fie formată o comisie din experți naționali și internaționali care să găsească cea mai bună formulă de transfer. Nici propunerea de a modifica prevederea astfel ca indexarea la indicele de consum să se facă pentru anul precedent nu s-a acceptat.

Conform Legii Bugetului pentru 2018, votat astăzi, transferurile de la stat către CNAM pentru persoanele neasigurate sunt prevăzute în sumă de 2.6 miliarde de lei, la care se adaugă 69 de milioane de lei pentru programe naționale și 24 de milioane, din contul împrumutului acordat de Banca Mondială, în cadrul proiectului „Modernizarea sectorului sănătății”. Suma este mai mare decât cea transferată anul trecut cu doar 200 de milioane. Așa cum a devenit tradiție deja, atunci când se modifică Legea bugetului pentru anul în gestiune această sumă este redusă de câțiva ani consecutiv. Mai mult, ca și cotă procentuală din veniturile totale ale statului, suma transferată către Sănătate a scăzut, în pofida faptului că bugetul total a crescut. Astfel, în ultimii 12 ani Guvernul nu numai că și-a încălcat propriile legi și a transferat sume mai mici, dar cota procentuală alocată sănătății este în scădere liberă, în 2017 fiind alocate doar 6.8 la sută din totalul cheltuielilor aprobate.

Amintim că Guvernul a fost atenționat despre faptul că riscă să compromită sistemul actual de finanțare a Sănătății, iar inițiativa Guvernului a fost percepută ca fiind riscantă și de experții din afară. „Îmi pare rău să intervin, dar acesta ar fi un pas uriaș înapoi, față de ceea ce are acum Moldova. Și nu aș spune că asistența medicală este suprafinanțată în Moldova. Spre exemplu, în toate țările dezvoltate / în tranziție există o tendință puternică de creștere a ponderii fondurilor publice alocate asistenței medicale, deoarece multe guverne au ajuns la concluzia că asigurările de sănătate nu acoperă solidaritatea, astfel încât statul ar trebui să corecteze acest eșec al pieței. Dacă înțelegerea mea este corectă, se optează pentru o revenire la bugetele istorice cu ajustarea pentru indicii de inflație și de preț. Cum va fi alocată asistența medicală în funcție de creșterea economică a țării? Este această schimbare sub presiunea reducerii cheltuielilor publice?”, a comentat recent pe Facebook Oxana Abovskaya, expert în cadrul unei companii germane de consultanță în sectorul sănătății din întreaga lume.”

„Această modificare distruge mecanismul solidar de finanțare a sistemului sănătății prin asigurarea obligatorie de asistență medicală. Dacă în anul următor suma totală a cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat va fi în creștere, atunci sănătatea va primi în realitate mai puțini bani decât suma pe care ar fi putut să o primească în cazul cotei de 12,1% din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat pentru anul respectiv. Astfel statul va pune pe umerii angajaților și angajatorilor o parte de cheltuieli pe care trebuie să le suporte pentru categoriile de persoane asigurate de stat”, a menționat și Ghenadie Țurcanu, expert în politici de Sănătate la Centrul PAS.

█ Articole relaționate:

Sistemul de asigurări medicale riscă să se prăbușească cu mâna statului. Și experții europeni cred că Moldova face pași înapoi

Cine și cât plătește pentru sănătate în Republica Moldova. Statul este „mai sărac” decât oamenii săi

Un proiect de lege promovat de ministra demisă Ruxanda Glavan a fost criticat în Parlament. Două deputate și-au luat revanșa

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.