În afară de decizia de a optimiza rețeaua de laboratoare de la 36 la 10 Republica Moldova nu a putut servi un exemplu de succes, în special din cauza volumului de finanțare în scădere în domeniul sănătății publice, dar și a celebrului furt al miliardului din sistemul bancar.

Țările incluse în studiu au fost selectate pe baza localizării geografice și dimensiunea populației, abordarea generală a organizării și finanțării serviciilor de sănătate publică, caracteristicile cheie ale sistemului de sănătate. Mai exact, este vorba despre Anglia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Slovenia, Suedia, Polonia și Republica Moldova.

De ce avem nevoie să aflăm ce se întâmplă în domeniul Sănătății Publice în Europa

„Făcând o retrospectivă, devine evident că mai sunt multe de făcut. Apa curată, alimentarea sigură și imunizarea au eliminat multe boli infecțioase (cu toate că reapariția rujeolei în populațiile nevaccinate pune la încercare orice satisfacție). Utilizarea neadecvată a antibioticelor a generat temeri legate de un viitor dominat de rezistență antimicrobiană, tuberculoza multirezistentă acționând ca un apel la conștientizare. Progresele medicale au permis multor oameni să trăiască mai mult, dar în pofida unor succese împotriva factorilor majori de risc, în special a tutunului (deși cauza fundamentală a deceselor legate de tutun este departe de a fi înfrântă), a existat o limitare a succeselor împotriva producătorilor de alte produse dăunătoare, cum ar fi produsele junk și băuturi îndulcite cu zahăr”, se menționează în preambulul studiului.

„Omenirea se confruntă cu amenințări profunde pentru sănătatea populației din cauza poluării aerului și a schimbărilor climatice. Din toate aceste motive serviciile de sănătate publică din țările europene trebuie să fie mai bine pregătite pentru a răspunde în mod corespunzător provocărilor majore. Există, în acest context, un interes din ce în ce mai mare în ceea ce privește organizarea și finanțarea serviciilor de sănătate publică. Țările, din ce în ce mai mult, caută informații despre ce aranjamente organizaționale, financiare și de forță de muncă funcționează cel mai bine, în ce circumstanțe și ce se poate învăța din reformele în curs de desfășurare ale sănătății publice în Europa.

Reforma din Republica Moldova

„Cu scopul declarat de îmbunătățire a coordonării serviciilor, laboratoarele din 36 de centre de sănătate publică au fost fuzionate în 10 laboratoare regionale în iulie 2016. Acest lucru s-a realizat pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile administrative. Fuziunea a generat opoziție din interiorul și dincolo de sistem, deoarece personalul trebuia să fie relocat, iar transport suficient nu era disponibil. A doua fază este crearea a 10 centre de sănătate prin fuziunea celor 36”, se menționează despre Republica Moldova în studiul OMS. Depopularea, concentrarea populației în marile orașe sunt motivele de bază care cer măsuri de reorganizare în statele din Asia Centrală și Caucaz. Aceste motive au stat la baza reformei și pentru Republica Moldova.

„Ținând cont de aceste tendințe, Republica Moldova a decis reducerea numărului de laboratoare de sănătate publică, de la 36 la nivelul raional la 10 regionale, din cauza dificultăților de atragere și susținere a tinerilor specialiști în zonele rurale, constrângerile financiare și un număr mare de instituții cu infrastructură și tehnologii învechite”, se menționează în studiu. Apropo, din toate țările analizate doar Moldova, Slovenia și Anglia au ales să centralizeze serviciul de sănătate publică, în timp ce restul au avut abordări diametral opuse.

Un aspect foarte important analizat în studiu a fost finanțarea. Aproape în toate țările incluse în studiu s-a atestat o reducere a finanțării pentru domeniul Sănătății Publice, cu excepția Suediei care nu a avut nevoie de finanțare din proiecte sau structuri internaționale și nici nu este afectată de criză. În Moldova, lucrurile stau teribil de prost:

„Știți despre criza noastră financiară. S-a vorbit despre dispariția unui miliard de dolari.  Este foarte mare problema, nu numai pentru plata salariilor. Chiar și cea mai recentă reformă [care a reunit 36 ​​de centre raionale a sănătății publice în 10 centre subnaționale] are legătură cu această criză”, a spus o persoană din Republica Moldova, intervievată în cadrul studiului.

Prin comparație, specialiștii din Anglia s-au plâns că în unele zone finanțarea a scăzut cu 30 la sută, iar acest lucru a avut un impact puternic negativ asupra sănătății publice.

În Olanda costurile pentru Sănătatea Publică au fost reduse, pentru că au crescut în ultimii 10 ani „extraordinar de mult” costurile de tratament. Aceasta ar fi o cauză, a doua este că Guvernul pare să nu fie deloc „ambițios” în această privință.

În Polonia finanțarea sănătății publice este calificată „nesatisfăcătoare”, deoarece finanțarea e pusă de umerii administrațiilor locale care nu au banii necesari.

În Slovenia finanțarea s-a redus în ultimii ani cu o treime, din cauza măsurilor de austeritate din această țară.

Din 21 de programe naționale se finanțează constant numai 2-3

Problema de finanțare este acută și, din câte se poate înțelege, lasă mai multe programe naționale doar pe hârtie.

„În Republica Moldova, existau 21 de programe naționale de sănătate publică în 2016, însă numai 2-3 dintre acestea au fost finanțate sistematic de către Guvern. Restul au fost fie nefinanțate, fie subfinanțate, fie banii au venit de la donatorii externi”, se mai menționează în studiu. Dintre toate statele analizate, se pare că Italia a reușit să planifice finanțări pentru programe de sănătate publică pe termen și, de altfel, să se și țină de ele.

De exemplu, în anul 2014 pentru domeniul respectiv Guvernul de la Chișinău a alocat 196 de milioane de lei, dintre care peste 60 la sută au mers doar la salarii și plățile aferente pentru contribuții, restul banilor au mers pentru procurări de echipamente și investiții capitale și numai un infim procent – de 0.7 la sută din resurse – au mers către training-uri și dezvoltare profesională.

Olanda a avut în anul 2015 un buget de 653 de milioane de euro, dintre care 477 au mers pentru prevenirea maladiilor.

Franța a cheltuit în 2014 peste 5 miliarde de euro, cei mai mulți bani au fost alocați pentru „prevenire primară individuală”.

Specialiștii din Sănătatea Publică îmbătrânesc, alții nu vin în loc

În studiu se menționează că doar Anglia, Moldova și Olanda au o strategie a resurselor umane, iar în Germania, Franța și Moldova specialitățile din domeniu nu sunt atractive. În Portugalia, de exemplu, aproape 90 la sută dintre angajați aveau în 2011 vârsta peste 50 de ani, ceea ce este foarte grav, potrivit cercetării. Despre Moldova se menționează că salariul este atât de mic, încât angajații erau nevoiți să muncească peste o normă întreagă.

Cât de eficienți suntem

În mai multe domenii, nu doar în Sănătate, se spune că ești cu ochii închiși dacă nu ai date cu ce să operezi. Republica Moldova e cam acolo.

„În Republica Moldova, la nivel național Strategia privind sănătatea publică pentru perioada 2014-2020 a fost elaborată în conformitate cu Planul european de acțiune pentru consolidarea serviciilor și capacităților de sănătate publică al OMS, fiind stabiliți un set de indicatori pentru monitorizarea și evaluarea serviciilor de sănătate publică. Totuși, din cauza lipsei unui sistem de monitorizare și evaluare și din cauza capacităților limitate la nivel național și local pentru a evalua și analiza existența datelor, acestea nu sunt utilizate în prezent”, se mai menționează în studiu.

Studiul poate fi consultat integral aici.