(In)securitatea energetică a spitalelor moldovenești. Cât de vulnerabili suntem în fața unor eventuale dezastre naturale și războaie

Sursa Foto: Institutul de Medicină Urgentă/ imagine simboi

Irina Papuc/Elena Cioina

15 aprilie, 2024, 19:44

Vizualizări: 1381

Sistemul medical din Republica Moldova este extrem de vulnerabil din punct de vedere energetic. Cu un război la graniță, fiind dependentă de surse de energie în totalitate din exterior, autoritățile ar fi trebuit, mai ales după declanșarea războiului din Ucraina, să analizeze cele mai rele scenarii posibile și să găsească soluții pentru ele.

Datele colectate de noi arată că sistemul medical se bazează pe generatoarele electrice, donate în ultimii ani de către partenerii de dezvoltare. Alte soluții identificate până acum, inclusiv pentru spitalele mari, se axează pe aceeași sursă de energie – cea electrică. Dacă ar exista o cădere a întregului sistem electro-energetic pentru câteva ore sau mai mult de 24 de ore, majoritatea spitalelor din țara noastră ar rămâne în întuneric.

Imaginați-vă că o parte din infrastructura de electricitate a Republicii Moldova este distrusă în urma unui fenomen meteorologic extrem sau în urma unor atacuri cu bombă. Doar o parte dintre spitalele mari ar mai putea funcționa și acelea – pe o perioadă determinată. Acestea vor depinde direct de capacitatea generatoarelor de care dispun. Fără un generator sau altă sursă de energie, secțiile de ATI nu ar mai putea funcționa, respectiv oamenii care depind de aparatele pentru asigurarea respirației artificiale ar deceda. Intervențiile chirurgicale nu ar mai fi sigure, din cauza faptului să sistemele de ventilare nu vor mai funcționa, ceea ce ar duce la o creștere alarmantă a infecțiilor spitalicești.

Nu ar mai fi posibile o multitudine dintre intervențiile medicale de bază, cum ar fi transfuziile de sânge. Transplanturile ar fi imposibil de realizat, la fel și intervențiile de diagnostic care implică tehnologiile medicale. Medicamentele sau vaccinurile, care trebuie păstrate la o temperatură constantă, nu ar mai fi sigure pentru administrare.

Pandemia COVID-19 a demonstrat deja că lipsa sistemelor energetice sigure poate costa viața a zeci de pacienți. În România, în timpul pandemiei, au izbucnit cel puțin 11 incendii în spitale, care s-au soldat cu zeci de morți. S-a întâmplat în mare parte din cauza suprasolicitării sistemelor de energie electrică. Faptul că Republica Moldova nu s-a confruntat până acum cu asemenea incidente majore poate fi pus, totuși, pe seama norocului. Abia după declanșarea pandemiei, autoritățile au lansat diverse proiecte de dotare a spitalelor cu generatoare, dar nu este clar la această etapă cât sunt de pregătite spitalele să le folosească în siguranță.

Dotarea spitalelor cu generatoare

În urma unei solicitări adresate Ministerului Sănătății de redacția Sănătate INFO, autoritatea ne-a răspuns că nu este responsabilă de proiectele de securitate energetică care să implice sursele alternative de energie. Autoritatea s-a concentrat, în mare parte, pe asigurarea spitalelor cu generatoare.

Astfel, pe parcursul anilor 2022 și 2023, au fost procurate, din diverse proiecte, peste 100 de generatoare. În ultimii doi ani, 34 de instituții medicale au fost dotate cu generatoare. Majoritatea dispun de două sau trei generatoare. Sunt însă și spitale care, în situația unei crize de energie electrică, ar fi nevoite să se descurce cu unul singur. Este important de menționat că acestea sunt de de capacitate mică și, în eventualitatea unei întreruperi cu energie electrică, ar acoperi doar secțiile de ATI și de Urgență. Spitalele cu un singur generator sunt: Spitalul Clinic Municipal Nr.4, Spitalul Raional Hâncești, Spitalul Raional Șoldănești, Spitalul Raional Vulcănești, Spitalul Raional Taraclia.

Generatorul cu cea mai mare capacitate se află la Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga. Instituția are 4 generatoare, dintre care două de 1.400 și unul de 1.915 kva (kilovolt amperi). În cazul unui eveniment neprevăzut, instituția s-ar putea baza pe aceste trei generatoare, întrucât celălalt disponibil este de mică capacitate.

Dragoș Pidleac, șeful Departamentului de gestionare a patrimoniului din cadrul Spitalului Clinic Republican Timofei Moșneaga, spune că generatorul cu cea mai mare capacitate poate asigura blocul chirurgical, blocul alimentar, morfopatologia și garajul instituției. Celelalte generatoare, de 1400 de kva, sunt destinate blocului principal, cel administrativ, internarea și spațiile de pompare a apei.

„În cazul unor întreruperi de energie eelctrică, noi putem asigura activitatea spitalului cu energie electrică în proprție de 100%”, afirmă Dragoș Pidleac. Autonomia unui generator la turații maxime este de minim 5 ore. Pentru a funcționa, un generator consumă aproximativ 400 de litri de motorină pe oră și poate funcționa continuu dacă este alimentat. De aceea, spune Dragoș Pidleac, generatoarele sunt destinate doar pentru situații excepționale.

„Instituția dispune de două surse de energie electrică, de la Premier Energy, iar a treia o constituie generatoarele”, mai explică Dragoș Pidleac. Dacă sistemele electrice ar cădea pentru o perioadă mai îndelungată, generatoarele ar putea furniza energie încontinuu pentru 2-3 săptămâni, însă nu putem vorbi despre termeni extinși, de câteva luni.

Instituția nu dispune de spații de stocare, însă în fiecare an sunt încheiate contracte prin care furnizorul de carburant se obligă să livreze în maxim 2-3 ore cantitatea contractată la cerere. Spitalul a încheiat un contract cu Lukoil, urmând să fie livrate la necesitate între 5 și 6 tone de combustibil.

Institutul Oncologic dispune și el de 7 generatoare, dintre care două de capacitatea de 1.500 de kva. Institutul de Medicină Urgentă dispune de două generatoare de 1.400 kva. Acestea sunt singurele instituții care dispun de generatoare de mare capacitate.

În total, instituțiile republicane dispun de 86 de generatoare, în timp ce cele municipale și raionale au în total 81 de generatoare. Unele spitale au și câte 7 generatoare, dar Ministerul Sănătății nu explică câte dintre ele sunt funcționale și câte nu. O problemă raportată de către managerii de spitale este că generatoarele consumă mult combustibil și dacă ar trebui să lucreze câteva ore în continuu, costurile ar fi foarte mari, iar spitalele nu au spații de stocare a combustibilului.

Dacă în sistemul spitalicesc există o evidență cel puțin a generatoarelor existente, situația este neclară în alte sectoare ale sistemului, cum ar fi în medicina primară. În total, în Republica Moldova funcționează 290 de instituții de asistență medicală primară (Asociații Medical Teritoriale, Centre ale Medicilor de Familie, Centre de Sănătate) care au în componența lor 370 de Oficii de Sănătate (OS) și 604 Oficii ale Medicilor de Familie (OMF). Ministerul Sănătății afirmă că nu deține date privind nivelul lor de dotare cu surse alternative de energie, întrucât „nu este fondator al acestora”.

Dotarea instituțiilor medicale cu panouri solare

Datorită unui proiect implementat de PNUD Moldova, 5 instituții medicale raionale beneficiază de instalarea panourilor fotovoltaice. Într-un răspuns primit de redacția noastră de la Ministerul Sănătății, se menționează că în cadrul proiectului „Impactul crizei energetice în Republica Moldova: inițierea soluțiilor pentru abordarea securității și sărăciei energetice” vor fi instalate sisteme fotovoltaice în 5 instituții medico-sanitare publice de nivel raional: IMSP SR Ștefan Vodă; IMSP SR Nisporeni; IMSP SR Florești; IMSP SR Cahul și IMSP SR Călărași. Proiectul este finanțat de către UE, iar bugetul alocat este de 500 mii EU.

Alte 5 instituții medico-sanitare publice de nivel raional urmează să beneficieze de panouri fotovoltaice în cadrul proiectului „Improving energy efficiency in Moldovan strategic hospitals – procurement and installation of solar photovoltaic (PV) panels”. Proiectul este finanțat de Ambasadei Republicii Korea în Republica Moldova, cu un buget total de 500 mii dolari SUA. Spitalele implicate în proiecgt sunt IMSP SR Căușeni, IMSP SR Edineț, IMSP SR Soroca, IMSP SR Orhei și IMSP SR Ungheni.

Totodată, în cadrul unui proiect, finanțat de Ambasada Republicii Cehe în Republica Moldova, Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga și Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății urmează să beneficieze de instalarea panourilor voltaice.

În ceea ce privește siguranța energetică, care să implice surse alternative de energie, Ministerul Sănătății afirmă că nu are nimic de comentat, întrucât ar fi responsabilitatea Ministerului Energiei.

Întrebat de Sănătate INFO dacă există o evaluare a întregului sistem medical din Republica Moldova în ceea ce privește securitatea energetică, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a răspuns că aceasta este responsabilitatea Ministerului Sănătății și că dacă și o astfel de analiză există, ea nu a fost prezentată Ministerului Energiei. Totodată, Victor Parlicov afirmă că în eventualitatea unei căderi de energie, așa cum a fost acum trei ani sau pentru o perioadă mai lungă, toate spitalele ar rămâne în întuneric. Riscurile ar fi minime, totuși.

„Dacă pică alimentarea Republicii Moldova, cum s-a întâmplat în noiembrie 2022, și a fost nevoie de câteva ore să-l restabilim, atunci indiferent de ce se întâmplă la spital, spitalul pică cu tot restul sistemului. Dacă sistemul, în general, se menține, atunci spitalul ar trebui să aibă alimentare din două surse, două linii separate, astfel că dacă o linie de alimentare cade, să poată fi menținută alimentarea pe altă line. Dar asta se întâmplă pe linii de tensiune diferită, pe sisteme diferite. Unele sunt sisteme de transport de la Moldelectrica, altele sunt sisteme de distribuție de la Premier Energy și la Red Nord, sunt istorii diferite și nu cred că trebuie să le amestecăm”, a menționat Victor Parlicov. Totuși, nici o evaluare e rețelelor electrice a spitalelor nu există.

Într-un scenariu ideal, o sursă alternativă de alimentare cu energie ar trebui să fie disponibilă, dacă una cade. Dacă ambele cad, generatoarele ar trebui să fie cea de-a treia sursă de alimentare. Și aici însă există probleme. Managerii care au primit generatoare spun că nu știu ce cantități de motorină ar trebui să stocheze pentru aceste generatoare, în ce mod, în ce încăperi etc. Ministrul Energiei spune că aceasta este responsabilitatea Ministerului Sănătății.

„Niciodată nu poți spune de cât combustibil ai nevoie, pentru că nu știi dacă sistemul va pica pe o oră sau pentru o zi. Într-adevăr, este o problemă pe care administratorii spitalelor o au de rezolvat împreună cu Ministerul Sănătății”.

„Una dintre problemele principale ale instituțiilor medicale este securitatea alimentării cu energie electrică, pentru că acolo toate echipamentele țin de electricitate. A doua este partea de energie termică. Pentru partea de energie electrică, alte instrumente decât ceea ce avem noi acuma, când ai mai multe linii prin care se alimentează un spital și suplimentar să ai ca o sursă de generare de rezervă, nu cred că putem identifica la moment. Putem să încercăm să stocăm motorină, dar la fel, nu știu pe cât de rațional este. Acestea sunt normele, prevederile, cerințele și eu cred că ele se respectă acum”, a conchis ministrul Energiei.

În urma unei solicitări depuse la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), instituția ne-a răspuns că instituția efectuează controale tehnice planificate sau inopinate pentru a verifica starea rețelelor și instalațiilor electrice.

În perioada aprilie 2022 - aprilie 2024, ANRE a efectuat 70 controale tehnice ale instalațiilor electrice de utilizare din posesia instituțiilor medicale de toate nivelurile.

„În cadrul acestor controale tehnice au fost emise 70 prescripții în scopul înlăturării abaterilor de la prevederile documentelor normativ-tehnice aferente modului de amenajare şi exploatare a instalațiilor electrice de utilizare. În prezent, gradul de realizare a Prescripțiilor emise de ANRE constituie 75%”, se arată în răspunsul emis pentru Sănătate INFO.

Referitor la cele mai frecvente abateri depistate în cadrul controalelor tehnice ale instalațiilor electrice, ANRE menționează acestea țin de: lipsa personalului electrotehnic autorizat pentru deservirea instalațiilor electrice, neexecutarea lucrărilor de mentenanță a instalațiilor electrice de utilizare și lipsa măsurărilor şi încercărilor de laborator electrotehnic.

Totuși, instituția responsabilă afirmă că în ultimii 3 ani nu au existat incidente majore. O priză electrică s-ar fi deteriorat într-o instituție medicală raională, acesta fiind singurul incident înregistrat.

În Republica Moldova, ultima evaluare a spitalelor privind siguranța și dezastrele, a fost efectuată în anul 2016. Detalii AICI. Atunci, un studiu efectuat de către conferențiarul universitar din cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică și specialistul în managementul urgențelor de sănătate publică Mihail Pîsla arăta că una dintre componentele cheie de care depinde activitatea sigură a unui spital sunt sistemele și rețelele inginerești la care se referă sistemele electrice, de telecomunicații, de alimentare cu apă, de protecție împotriva incendiilor, de gestionare a deșeurilor, a gazelor medicale, precum și sistemele de încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului. Dacă unul dintre aceste sisteme nu va funcționa, pacienții vor fi în pericol:

„Defectarea sau întreruperea funcţionării acestor sisteme poate perturba sau chiar opri funcţionarea instituţiei și, în consecință, pune în pericol viața și sănătatea pacienților. Din aceste considerente sistemele respective se mai numesc sisteme critice sau sisteme vitale. În acest context, asigurarea spitalului cu energie electrică joacă un rol deosebit de important, deoarece funcționalitatea restului sistemelor critice depinde în mare măsură de siguranța alimentării acestora cu energie electrică”, explică Mihail Pîsla.

Potrivit lui Mihail Pîsla, alimentarea neîntreruptă cu energie electrică poate fi asigurată prin realizarea unui complex întreg de măsuri. Acestea includ:

• spitalul trebuie să aibă cel puțin două intrări separate (de la două circuite independente) de alimentare cu energie electrică cu posibilitatea de reconectare automată de la un circuit la altul;

• stațiile de transformare de pe teritoriu, precum și panourile interne (central și pe fiecare etaj) de distribuție a energiei electrice trebuie să fie amplasare în locuri sigure, protejate de riscul de incendiu, inundație, suprasarcină şi deteriorări mecanice, să fie dotate cu întrerupătoare automate de circuit (siguranțe electrice), să fie menținute într-o stare tehnică bună, iar accesul persoanelor neautorizate la ele să fie strict interzis;

• liniile aeriene, în special cele de înaltă tensiune, trebuie să fie fixate sigur pe stâlpi electrici și protejate de deteriorări accidentale (de ex. vînt puternic, căderea copacilor sau crengilor, etc.);

• distribuirea energiei electrice de la stațiile de transformare spre clădiri trebuie efectuată prin cabluri subterane prin conducte speciale;

• secțiunea transversală a cablurilor și firelor electrice trebuie să corespundă consumului de energie al utilajului și aparatajului conectat pentru a evita suprasarcina;

• starea tehnică a echipamentului electric, cablurilor, firelor, întrerupătoarelor, izolatoarelor, etc. trebuie să fie regulat inspectată cu mentenanța și deservirea respectivă.

În ceea ce privește generatoarele electrice, pentru acestea ar trebui să fie respectate următoarele condiții:

• să aibă o capacitate, care ar acoperi nu mai puțin de 75% din necesitate;

• să fie corect conectate și integrate în rețeaua electrică a spitalului;

• să dispună de posibilitatea tehnică de a se porni automat și a începe generarea și livrarea energiei electrice imediat după întreruperea livrării de la sursa de bază;

• să aibă o rezervă suficientă de combustibil;

• să dispună de acumulatoare funcționale;

• să fie amplasate într-un loc sigur, protejat de incendiu, inundație, deteriorare sau pătrundere neautorizată;

• să fie testate privind funcționalitatea nu mai rar de o dată pe lună;

• să fie menținute în stare tehnică bună și deservite regulat de personal instruit și autorizat.

Expertul spune că îndeplinirea parțială a acestor condiții nu va duce la îmbunătățirea siguranței spitalelor cu energie electrică.

Studiul privind siguranța la urgențe și dezastre naturale a spitalelor din Republica Moldova care a fost efectuată în anul 2016 a arătat că mai bine de jumătate din numărul total de spitale evaluate, 37 de instituții (59,6%) aveau două intrări diferite a energiei electrice care nu depind una de alta. Însă numai în 9 spitale reconectarea în mod automat de la o sursă la alta era posibilă, iar pentru restul reconectarea se făcea manual, ceea ce putea duce la întârzieri în acest proces.

O altă problemă identificată în studiu se referea la uzura reţelelor electrice interne. Rezultatele evaluării au arătat că la 33 de spitale (53,2%) uzura rețelelor varia de la 30% până la 60%. În ceea ce privește resursele de aprovizionare cu combustibil, nici un spital nu dispunea atunci de rezerve proprii de combustibil, fiind complet dependente de stațiile de aprovizionare. Oricum, cercetarea arată că majoritatea spitalelor au înregistrat un grad înalt de siguranță la urgențe și dezastre naturale, situația fiind mult mai bună decât în anul 2010, când a fost efectuată prima evaluare a spitalelor la dezastre și urgențe majore.

În Republica Moldova a fost înregistrat primul caz de infecție cu virusul West Nile din ultimii 5 ani

Interzicerea fumatului în spațiile publice: Datele arată că oamenii își doresc spații libere de tutun. Cum au răspuns moldovenii la întrebarea dacă ar vrea să stea într-un local în care nu se fumează

Discuții aprinse între Curtea de Conturi și Ministerul Sănătății. Motivul – tarifele la servicii medicale

Tag: securitate energetica spitale sistem spitalicesc republica moldova generatoare ANRE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.