Dublă condamnare pentru un medic ginecolog de la Bălți după ce o pacientă a murit după naștere, iar un copil a fost născut mort. Este una dintre cele mai aspre condamnări

Sursa Foto: Foto: imagine simbol/ fotograf: Doina Alexei

Irina Papuc

28 martie, 2019, 08:22

Vizualizări: 9241

Medicul ginecolog ar fi admis două erori fatale, susțin judecătorii. În primul caz este vorba despre o mămică, externată mult prea devreme după ce a născut. Peste câteva zile a decedat, dezvoltând un șoc septic. În al doilea caz a fost vorba despre un făt, perfect sănătos, care s-a născut însă asfixiat.

Cele două cauze au fost comasate, iar familiile au cerut ca medicul să-și recunoască vina. Procesul a fost unul lung și cu multe surprize, cu hotărâri total opuse. În cele din urmă, medicul nu a putut să demonstreze că cele două morți nu au nicio legătură cu felul în care și-a făcut meseria.

Deces cu șoc septic după naștere

Primul caz a avut loc în anul 2012, când o pacientă de doar 24 de ani a venit la Centrul Perinatal Bălți să nască. Avea o înțelegere din timp cu medicul, al cărui nume nu îl vom da. Ea a născut pe data de 23 decembrie, a fost externată pe 26 decembrie, iar în noaptea dintre ani – pe 31 decembrie a fost internată în stare gravă, cu sepsis. Peste câteva zile a și murit.

Conform materialelor instanței, în ziua în care a fost externată, pacienta a fost diagnosticată cu „involuția uterului și prezența în cavitatea uterului a cheagurilor de sânge și sânge lichid”. Acestea erau însemnările medicilor făcute în cartela ei medicală. Ulterior, în raportul de expertiză medico-legală se menționează următoarele: Decesul N.C. survenit în rezultatul endomiometritei acute postpartum cu salpingită purulentă bilaterală, ooforită, pelvioperitonită purulentă, care ulterior au dezvoltat sepsis, pneumonie bilaterală, distrofie poliorganică, complicându-se cu şoc bacterian, insuficienţă cardio-pulmonară şi hepato-renală, edem cerebral cu angajarea trunchiului cerebral în orificiul mare occipital”.

Nu este clar de ce a fost grăbită externarea tinerei. Medicul implicat în dosar s-a apărat, spunând că nu a fost el cel care a externat-o, ci alt medic din secție, iar el nu ar fi avut niciun cuvânt de spus.

„Lăuza N.C. cu subinvoluţia uterului, cheaguri şi sânge în cavitatea uterului și perineul suturat a necesitat reținerea în staționar pentru o perioadă de 4-5 zile în vederea efectuării unui tratament adecvat (fortificarea contracțiilor uterului și înlăturarea resturilor biologice din cavitatea uterului). Astfel, nu s-a asigurat o însănătoșire completă, imperativ prevăzut de art. 17 (1) c) al Legii nr. 264 din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic”, a reținut instanța. Este adevărat că nu s-a putut stabili cu exactitate care a fost motivul declanșării infecției, întrucât nu s-au făcut investigații, însă judecătorii au mai reținut că exista un substrat biologic - uterul în stare de subinvoluţie, cu sânge cheaguri și lichid.

Interesant este că cinci medici au depus mărturii și i-au luat apărarea ginecologului, declarând instanței că acesta a acționat conform protocoalelor. Mai mult, ginecologul a susținut că infecția ar fi pornit, de fapt, de la o infecție cu transmitere secuală – trichomoniază – pe care pacienta nu ar fi avut-o externare. Medicul a sugerat că pacienta ar fi luat infecta cu transmitere sexuală în cele câteva zile de la naștere și nicidecum de la cheagurile de sânge pe care le avea. De asemenea, medicul a cerut, prin intermediul avocatului, să i se explice exact de protocoale a încălcat în acordarea asistenței medicale, întrucât niciun document nu prevede menținerea pacientei timp de 4-5 zile în spital. Ginecologul a mai spus că pacienta este de vină că nu l-a sunat să-i spună cum se simte, deși a fost confirmat faptul că ea l-a plătit pentru asistarea la naștere.

Fătul, extras mort prin cezariană

Al doilea caz a avut loc în anul 2015 în aceeași instituție medicală, Centrul Perinatal Bălți. Pacienta venise să nască la 41 de săptămâni. Fătul, deși sănătos, a fost în cele din urmă extras mort, prin cezariană. În dosar se menționează următoarele:

„Personalul medical care a condus nașterea B. M. nu a diagnosticat prezentația posterioară bregnatică a căpșorului fătului, situație care a cauzat lipsa avansării fătului prin canalul de naștere, cu declanşarea hipoxiei progresante a fătului, care a și cauzat decesul intrauterin al copilului. În același context e necesar de remarcat că suferința de hipoxie intrauterină a fătului, care a fost diagnosticată târziu este contraindicație pentru introducerea medicamentului „oxitocină” intravenos, care a fost utilizat. În timpul nașterii la parturienta B.M. nu s-a apreciat corect apariția hipoxiei intrauterine a fătului şi s-a decis cu întârziere necesitatea operației cezariene urgente. Manifestările clinice la copil (varianta posterioară de angajare a craniului fătului, lipsa mișcării lui prin canalul de naștere, suferința lui de hipoxie intrauterină progresantă), consemnate la 28 aprilie 2015 între orele 19:00-20:00, au fost ca indicații pentru finisarea nașterii prin operație cezariană urgentă în scopul extragerii copilului viu. Acțiunile întârziate ale medicilor, care au condus nașterea au adus la hipoxia progresantă intrauterină a fătului și decesul lui”.

În acest caz, apărarea a spus că concluziile experților trebuie tratate cu scepticism, întrucât aceștia nu ar fi ginecologi și nu ar ști exact cum se acționează într-un caz specific. Potrivit lui, concluziile experților că fătul ar fi putut fi extras viu dacă se făcea cezariana la timp, ar fi exagerate și nu ar corespunde adevărului. De asemenea, medicul s-a apărat și a spus că cezariana s-a indicat la timp, problema ar fi infrastructura spitalului, unde nu există săli de operație conectate cu cele de nașteri. Din această cauză ar fi durat până pacienta a fost transferată în sala care trebuia.

Prima instanță nu a crezut niciunul din argumentele medicului și a considerat suficiente dovezile prezentate de acuzatorul de stat. Atunci, medicul a și fost condamnat în baza articolul 213, Cod Penal. Instanța de apel însă a emis o cu totul altă soluție – medicul nu este cu nimic, iar procurorul nu a reușit să demonstreze în cadrul procesului anume ce act normativ a încălcat medicul.

Judecătorii Curții Supreme de Justiție au casat însă hotărârea Curții de Apel, lăsând în vigoare hotărârea primei instanțe. Potrivit judecătorilor, deși „prevederile art. 213 din Codul penal sancționează neglijența medicală care a condus la vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății sau la decesul pacientului, acestea nu menționează dacă regulile sau metodele de acordare a asistenței medicale trebuie să fie stabilite printr-un act normativ. Nici prevederile art. 28 din Legea ocrotirii sănătății nu conțin asemenea cerințe. Sub acest aspect Ministerului Sănătății i s-a acordat o marjă de discreție”. Astfel, a contat expertiza oferită în cadrul procesului, iar experții au confirmat că cele două decese puteau fi prevenite.

Astfel, instanța supremă a decis condamnarea medicului la doi ani de închisoare cu executare de tip deschis, la care se adaugă 4 ani, timp în care acestuia îi este interzis să practice medicina. De asemenea, lucrătorul medical a plătit fiecărei familii despăgubiri morale a câte 100.000 de lei. Menționăm că medicul ginecolog-obstetrician a fost angajat la Centrul perinatal Bălți în anul 1999.

Mai multe servicii și medicamente plătite de CNAM. Bugetul asigurărilor în medicină a ajuns la 16 miliarde de lei

Guvernul a aprobat un nou Program Unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Toate instituțiile medicale vor fi nevoite să semneze contracte noi cu CNAM

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag: nastere deces medic dublu condamnat

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.