Studiu despre sarcina în adolescență: „Nu știam că la așa vârstă poți să devii însărcinată. Credeam că trebuie să fii mai mare ca să ai copil”

Sursa Foto: Gândul.info

Elena Cioina

09 octombrie, 2019, 16:24

Vizualizări: 7685

Educația privind sănătatea sexuală și reproductivă, precum și informarea despre metodele de contracepție este în continuare o temă tabu pentru multe dintre familiile din Moldova. La fel, temele practic nu sunt abordate la școală sau în comunitate. În același timp, informația despre sexualitate nu este una neutră sau pozitivă și are un accent redus pe formarea aptitudinilor de negociere a unor relații sexuale protejate.

Subiectul este unul dificil între părinți și copii și cel mai des se axează pe generalități și avertizări, mai mult decât pe oferirea de informații pentru a putea preveni sarcina în adolescență.

Discrepanțele sunt enorme și la capitolul informare privind metodele de contracepție, de la lipsa totală de informare la acest subiect până la cunoștințe vaste, iar opiniile eronate duc la utilizarea neconsistentă a metodelor de contracepție, inclusiv și după naștere. Ca și generațiile anterioare (atestate prin studii din anii 1990), adolescenții în Republica Moldova consideră coitul întrerupt drept metodă de prevenire a sarcinii, iar cea mai cunoscută metodă de contracepție este prezervativul, fiind observate cunoștințe limitate și eronate privind alte forme de contracepție modernă și reticență privind contracepția orală.

Un factor care determină apariția sarcinilor este lipsa înțelegerii consecințelor raporturilor sexuale neprotejate chiar de la debutul sexual sau în alte cazuri, nivelul de cunoștințe atât de redus, că tinerele realizau că sunt însărcinate atunci când simțeau mișcările fătului. Aceste fapte denotă o profundă neînțelegere a sexualității și a reproducerii de către adolescenți și adolescente, iar contextul conservator duce la lipsa unor discuții elementare despre sfera reproductivă și sexuală cu tinerii și copii în toate mediile – educațional, familial, comunitar.

Concluziile, alături de altele, se regăsesc în studiul calitativ „sarcina în adolescență” în Republica Moldova, realizat în perioada decembrie 2018 – martie 2019. Scopul cercetării calitative „Sarcina în adolescență” a fost explorarea și identificarea factorilor cheie și modelelor comportamentale ce duc la apariția sarcinilor în rândul adolescentelor, astfel contribuind la identificarea măsurilor necesare pentru prevenirea lor. În cadrul studiului au fost realizate 5 focus grupuri cu adolescenți, adolescente și cu specialiști și 68 de interviuri aprofundate cu tinerele care au avut experiența sarcinii până la 18 ani, partenerii, părinți ai adolescentelor și adolescenților cu experiența sarcinii până la 18 ani, specialiști care au avut în experiența lor cazuri de adolescente însărcinate în ultimii 3 ani. Mai jos, vă prezentăm o listă de stereotipuri despre relațiile sexuale neprotejate, metodele de contracepție, concepție, dificultăți de comunicare între părinți și copii.

Stereotipuri privind relațiile sexuale neprotejate

„Nu am discutat tare mult despre asta, este – este, nu-i – nu-i, și tot așa. Cred că nu ne protejam pentru că aveam eu încredere în partener și el în mine. Nu m-am gândit înainte de sarcină că pot rămâne însărcinată. ” (F, 19 ani, copil 6 luni, rural)

„Cu cât e mai strașnică fata cu atât mai protejat trebuie să fii. Eu nu mă prea protejam înainte. Fetele care îmi nimereau erau destul de adecvate și nu îmi părea nimic dubios. Dacă fata este curată și se îngrijește atunci nu mă protejez. Înțeleg că această fată nu se va culca cu oricine și nu se va infecta de nimic.” (M, 25 ani, parteneră însărcinată, urban)

Ei, dintr-o parte am vrut [să se protejeze pentru a nu rămâne însărcinată], dar cum să te protejezi dacă deja ne-am căsătorit. O dată a folosit el prezervativul, a vrut să-mi arate mie cum e el și cum se folosește, dar ca atare nu-i prea bine și mie nu-mi place, nu sunt aceleași senzații.” (F, 18 ani, însărcinată, rural)

După ce a aflat că are HIV m-a telefonat să mă anunțe, după care am mers și eu să fac testul și au depistat că și eu am HIV. Nici nu mă gândeam la aceasta. Eu am lucrat în calitate de voluntar când eram însărcinată, mergeam prin sate și raioane și povesteam despre HIV. Niciodată nu m-am gândit că voi ajunge în așa situație, am fost informată.” (F, 18 ani, copil 2 ani, avort, urban)

„De la început, când nu știam, nu foloseam. Nu știam că la așa vârstă poți să devii însărcinată. Credeam, că trebuie să fii mai mare, ca să ai copil. Acum deja am înțeles tot.” (M, 17 ani, copil 1 an și 3 luni, urban)

Despre metode de contracepție

„Gratuit nu am primit. Mulți spun că acestea care ți le dau, că la noi în sat tot era farmacie și se dădeau gratis, ele nu sunt bune. Și eu cred că dacă le oferă gratis, poate nu e calitate.” (M, 20 ani, copil 1 lună, rural)

„Lumea se teme de contracepția hormonală, fobia aceasta de hormoni… din anii precedenți, din anii când inițial erau preparatele contraceptive hormonale cu doze mari, într-adevăr efectele adverse erau mult mai dure și uitați-vă că de acolo se trage… demult la nimeni nu mai cresc mustețe, demult nimeni nu se îngrașă catastrofal, la nimeni nu se întâmplă alte chestiuni… Eu am, cu regret, o adolescentă care a făcut deja trei întreruperi de sarcină, și mă credeți că îi dau permanent pastile… și ea nu bea și eu o întreb: de ce nu le iei? – da eu mă tem – faci a treia întrerupere de sarcină, nu te temi?!” (F, 67 ani, specialist, experiență 42 ani, urban)

„Sunt prezervativele, pastile, injecții, dar aceasta nu sunt bune și nu vreau să ajung la ele. Doar prezervativele sunt bune, în rest ca pastilele și injecțiile, ele dăunează organismul feminin și la organele reproductive. Totul se face pentru a fi redusă populația și dacă le iei o dată sau de două ori te poate afecta.” (M, 24 ani, copil 4 luni, rural)

„Sunt și pastile, și de pastile tot mă tem eu – sunt hormonale, nu știu, poți să te îngrași de le ele. Cred că o să aleg spirala asta care o folosesc toți…” (F, 18 ani, 2 copii: 2 ani și 2 luni, rural)

„Bărbatul. Când o domnișoară va merge la farmacie după prezervative vor apărea gânduri mai multe, dar când merge un băiat totul e ok. Nu cred că este ceva rău să procure fetele, dar cred că mai bine ar fi dacă ar cumpăra prezervativele un bărbat.” (M, 24 ani, copil 4 luni, rural)

Concepția

„El mi-a spus că e bine, că o să îți placă, că tu deja fără asta nu o să poți trăi. Și eu am spus dacă e bine, dă să încercăm, dar încă nu sunt pregătită… Și am fost la o distracție, el mi-a luat o Cola, că eu beam numai Cola, și apoi a turnat puțin altă băutură alcoolică. Eu nu am știut și am consumat, eu dacă nu consumam alcool, m-am dat repede… M-am culcat și eram cum s-ar spune beată, și nu înțelegeam, și m-am culcat. Și el a venit lângă mine și m-a dezbrăcat, și m-a... Și deja când m-a stricat, era tot patul în sânge și am spus: „ce ai făcut?”, numai când a băgat, și eu l-am aruncat și-i spun: „ce-i cu tine?”. Dar el: „vezi că tu nu vrei și eu am vrut ca tu să fii a mea”. Și deja m-a stricat și eu m-am dus în baie și am stat o oră întreagă și am început a plânge că am făcut prostie în viață, că poate nu ar fi al meu și eu m-am dat în mâinile lui.” (F, 16 ani, copil 1 an, urban)

„Lui îi era grijă ca să nu cumva, că pot să rămân însărcinată. Îmi spunea: „Pot să nu fiu atent și poate să se întâmple să prinzi însărcinată – pot, nu, dar mai bine când suntem protejați”. Dar s-a întâmplat și fără și el era atent…” (F, 16 ani, copil 11 luni, rural)

„Știam că nu voi avea probleme cu poliția, eram sigur în aceasta, fiindcă după 16 ani fata deja singură decide dacă vrea să se căsătorească sau nu. Un alt verișor de-al mamei a fugit cu o fată care avea 17 ani, tatăl fetei era contra lui. Și tatăl ei a început să meargă pe la poliție să îi caute și lui i-au zis că fata după vârsta de 16 ani poate singură să decidă ce să facă.” (M, 19 ani, parteneră însărcinată, rural)

„Am dorit foarte mult acest copil. Am lucrat mult la aceasta, în jur de câteva luni. Și într-un moment s-a primit. Nu știu cum s-a primit, poate că am fost la biserică. După ce am văzut că nu se primește am mers la biserică. Creștini ortodocși suntem. Am fost la biserică din propria noastră inițiativă. Și cam așa și s-a primit. Noi ne-am cununat mai devreme de căsătoria civilă. Apoi când a împlinit 18 ani ne-am căsătorit oficial. Prietenii și părinții ne-au sfătuit și noi am decis să facem totul după lege.” (M, 24 ani, copil 4 luni, rural)

„Nu am avut lecții despre educația sexuală și nu am știut nimic despre aceasta…. Dar mai sigur că nu mă protejam, eu îmi doream copii. Eu la al doilea copil am știut despre contracepție, dar nu m-am protejat.” (F, 18 ani, 2 copii: 2 ani și 5 luni, rural)

Bărbatul meu după 2 ani așa mi-a spus: vreau copil și nu mă interesează, că am anii deja și... Da, el voia și eu nu încă și a bătut cu pumnul în masă că eu vreau și gata… Nu eram pregătită pentru că eram încă tânăra, învățăm și nu... Eu voiam, că toți vreau copii și... dar nu la vârstă ceea.” (F, 19 ani, avort, copil 7 luni, urban)

Cunoașterea semnelor de sarcină

Nu am fost la școală și m-a chemat profesoara… nu am fost o săptămâna la școală pentru că am răcit și profesoara m-a sunat și m-a chemat la școală și am venit și m-a întrebat de ce sunt așa agale și schimbată, și am spus că am răcit și a chemat medicul de la școală și ea m-a dus la doamna ginecolog și deja mi-a spus că sunt însărcinată și am șapte luni...” (F, 15 ani, însărcinată, rural)

„Am aflat la patru luni că sunt însărcinată. Creștea burta, mă simțeam rău, dacă nu mâncam aveam amețeli. Am făcut un test și a arătat negativ și când am repetat testul a fost pozitiv. Atunci eu m-am speriat foarte tare, m-am înălbit la față, fiind în școală (clasa a IX), m-am speriat.” (F, 18 ani, 2 copii: 2 ani și 5 luni, rural)

Reacția celor din jur

„Acum tata nu mai strigă, uneori poate să mai spună câte ceva. El spune că pe mine mă râde satul, că eu l-am făcut de rușine. Eu i-am spus că trăiești cu satul sau trăiești cu noi, că nu o să vină satul la tine, dar noi o să venim. Dar el tot așa o ține, că îl râde satul.” (F, 18 ani, 2 copii: 2 ani și 5 luni, rural)

„El aducea fete acasă, unde locuiam, aducea fete să îmi facă mie în ciudă și a venit într-o seară beat și cu o fată, nu știu de unde, fie de la discotecă... Și i-am spus: „iese ea din casă sau ies eu din casă”. El mi-a spus: „ieși tu din casă”. Eu am spus că casa asta eu o achit, el a spus: „ieși afară că te bat, mi-a luat toate hainele mele și le-a dat peste balcon și încă am fost bătută cu picioarele în burtă, aveam 5 luni de sarcină. M-a bătut așa de tare pe burtă, că tocmai îmi ieșea sângele pe față. Și el nu s-a uitat la asta, eu mi-am chemat taxiul și am întrebat: „mămică, mă primești?”. Dar la noi în casă sunt multe persoane. Este fratele mamei mele și concubina, și copii și bunica și noi… sunt acolo 12 persoane în 2 odăi.” (F, 16 ani, copil 1 an, urban)

„Soția întreabă: „Ce facem?” „Cum ce facem? Lasă să nască, ce să facem.” „Eu nu am nevoie de copilul acesta” – soția mea spune: „Lasă să scrie refuz, lasă să îl lase la maternitate. Nu avem nevoie de el”. Eu când am început a țipa la dânsa: „Tu nu ai nevoie, dar eu am nevoie.” A trăit cu mine, până în ultimul moment. Tata a chemat salvarea, a dus-o la maternitate. Am întâlnit-o de la maternitate. Și a început viața.” (M, 56 ani, părinte, tânără 17 ani, urban)

„Când am fost la punctul medical, când trebuia să treacă controalele soția. Ei au spus: La ce v-ați gândit, știți că sunt prezervative acum? Medicul de familie mi-a spus. Un pic m-a supărat, ce au ei cu aceasta, nu ei o să se chinuie sau o să o crească.” (M, 20 ani, copil 1 lună, rural)

„În martie am născut, dar examenul în iunie a fost. Am fost, am dat examenele, pe unde bine, pe unde rău, dar le-am dat. Principalul că le-am trecut, n-am rămas clasa. Profesorii îmi propuneau: „Poate anul acesta nu înveți. La anul vii încă o dată într-a 9-a”, „Doamne ferește. Într-a 9-a și cu copil de un an – nu.” Eu am insistat să le dau, pe unde știu, pe unde nu știu, le dau. M-am străduit și le-am dat.” (F, 16 ani, copil 11 luni, rural)

„În clasa a IX-a am început să învăț vreo 2 săptămâni și am aflat, am spus în față la toți la adunare că sunt însărcinată, nu mai pot să învăț, decât să mă arate cu toții cu degetul mai bine ies din școală… Au încercat profesorii să mă convingă să vin la școală, au venit de vreo câteva ori și acasă și am spus că nu voi mai veni.” (F, 16 ani, copil 11 luni, rural)

Schimbări după naștere în cotidian

„Greu, trebuie să vii acasă, să faci mâncare, ești obosită, vii de la școală și apoi trebuie să faci curat, mâncare și după vine el, trebuie să aprindă focul. Și apoi probleme se încep, mai spun: „de ce tu așa sau altfel” și începi să te cerți, ne certăm deseori… Apar certurile de la bani, că iată vine copilul și noi nu avem încă nimic, și fumează și așa aruncă banii în vânt, un pachet e 25 lei și pe lună iese 700 de lei, de 700 de lei uite cât mănânci, doar fumează, de băut nu bea.” (F, 18 ani, însărcinată, rural)

„S-au schimbat multe, nu mai sunt copil, sunt deja matură. Nu mai stau cu copiii, stau cu femei măritate deja. Trebuie să spăl hainele mele și ale soțului. Multe s-au schimbat, trebuie să am grijă de el.” (F, 17 ani, însărcinată, rural)

„Când mă duceam în sat erau vorbe despre mine murdare, vorbeau urât, cuvinte care nu vă pot spune și nu îmi plăcea, dar aici când ies mai pot vorbi cu un om normal, îmi place mai mult aici în Chișinău. Dar dacă era să rămân acolo [în sat] să locuiesc era să fie diferită viața noastră...” (M, 23 ani, 2 copii: 2 ani și 5 luni, rural)

Aș aștepta totuși să facă 17-18 ani. Aș planifica oleacă altfel. Nu aș planifica copii acum. Măcar pe aceștia doi să îi pot crește normal.” (M, 35 ani, 2 copii: 10 ani și 2 ani, urban)

Părinții și dificultățile lor de comunicare cu copiii

Dacă a rămas o zi până la nuntă doar atunci părinții îți pot zice câte ceva… au zis să nu îmi fie frică, că așa trebuie să fie, că toate ele au trecut prin aceasta”. (F, 17 ani, însărcinată, rural)

Mi-au cumpărat odată [prezervative] și mi-au pus în buzunar. Și gata. Eu nu le-am folosit, nu știam ce să fac cu dânsele. (M, 17 ani, copil 1 an și 3 luni, urban)

Comunicarea despre ciclului la fete

M-am speriat și m-am dus să îi spun mamei… Deodată m-am gândit că m-am îmbolnăvit, că am o boală gravă, eram acasă în vacanța de vară. Dar despre relațiile sexuale nu am vorbit niciodată cu mama.” (F, 18 ani, 2 copii: 2 ani și 5 luni, rural)

Doar când s-a început menstruația am plâns puțin de frică… Bunica mi-a zis când se va începe menstruația că s-a terminat copilăria și vei fi deja fată mare.” (F, 16 ani, însărcinată, rural).

Notă: Cercetarea calitativă „Sarcina în adolescență” în Republica Moldova a fost realizată de Compania Sociologică „CBS RESEARCH” și Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), în parteneriat și cu suportul financiar al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA). Organizația s-a angajat, în cadrul programului de țară 2018-2022, să susțină Guvernul Republicii Moldova în reducerea cu o treime a sarcinilor neplanificate în rândul adolescenților până în 2022.

Misterele unei morți la maternitatea din Cahul

REPORTAJ//HIV se transmite „prin dragoste”. „Nu-i frumos să te îmbolnăvești de așa ceva”

Femeia, care a murit la SCR la trei zile după ce a născut, a primit confirmarea de gripă A(H1N1) abia peste 4 zile de la internare și atunci i s-a administrat o doză dublă de Tamiflu

Tag: stereotipuri adolescenta gravida

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.