În 2013, chirurgii români au efectuat cele mai multe transplanturi de la donatori în moarte cerebrală, 103 la număr. Doctorii spun că necesitățile sunt mult mai mari

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

02 octombrie, 2013, 09:58

Vizualizări: 1936

Anul acesta, în România au fost efectuate cele mai multe transplanturi de la donator aflat în moarte cerebrală. Până în prezent au fost realizate 103 operații, însă autoritățile din țara vecină își propun ca până la sfârșitul anului să ajungă la 150 de astfel de transplanturi.

Redactor: Irina Miron

„În 2013, Agenția Națională de Transplant a realizat un număr impresionant de mare de donatori aflați în moarte cerebrală. Acum două zile am înregistrat donatorul cu numărul 103, ceea ce ne situează ca și țară, ca și activitate de transplant pe unul dintre locurile bune, merituoase din Europa. Am intrat în rândul țărilor care au un număr de donatori cu trei cifre. Sperăm ca până la sfârșitul anului să fie mult mai mulți. Ne-am propus cel puțin 150 de donatori aflați în moarte cerebrală, să sperăm că vom reuși”, a menționat în cadrul unei conferințe de presă coordonatorul Programului Național pentru Transplant, medicul Victor Zota.

Potrivit acestuia, în secțiile de anestzie și terapie intensivă lucrează peste 35 de coordonatori intraspitalicești și tot atâția anesteziști sarcina cărora este să identifice potențiali donatori aflați în moarte cerebrală.

„Probabil că vom avea la sfârșitul anului cel mai mare procent de creștere a numărului de transplanturi și a activității de transplant din lume, cel puțin din Europa în mod sigur. România este ca și procent de creștere a activității de departe pe primul loc, marea majoritate a țărilor europene au stagnat, câteva au regresat, iar cele care au avut un progres, acesta a fost destul de mic și nesemnificativ. Țări cu activitate serioasă cum ar fi Portugalia, are mari probleme. Nici Spania nu a progresat mult anul acesta, nici Germania nu are un rezultat foarte bun” susține Zota.

Totuși, chirurgii susțin că necesitățile de transplant ale României sunt mai mari. „Așteptăm în continuare creșterea numărului de donatori, în fond acești 100 de donatori, raportați la 20 de milioane de locuitori înseamnă 5 donatori pe milion, ceea ce încă este o cifră care nu poate să ne satisfacă”, a menționat chirurgul Irinel Popescu.

Coordonatorul Programului Național pentru Transplant spune că până în prezent la Agenția Națională de Transplant au depus dosarul pentru acreditare pentru activitatea de transplant 50 de centre, 40 dintre acestea pentru acreditare pentru declararea morții cerebrale, iar 10 pentru activitate de transplant.

În România, pe listele de așteptare pentru toate tipurile de transplant se află 3.645 de persoane. Peste 2.600 dintre acestea așteaptă un donator de rinichi, aproximativ 240 un donator de ficat, 850 pentru transplant de măduvă și 21 pentru transplant de inimă.

Articole relaționate:

Prof. Irinel Popescu, Institutul Clinic Fundeni: "Programul de transplant hepatic cunoaște un moment de dezvoltare fără precedent. Suntem deciși să-i ajutăm și pe colegii din Moldova"

Al 93-lea transplant hepatic într-un singur an în România. Medicii chirurgi au realizat ieri operația

Spania, în fruntea țărilor în care sunt efectuate cele mai multe transplanturi

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Donator cu genă cancerigenă, tată biologic pentru aproape 200 de copii

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.