Ghicitoarea COVID-19: de ce virusul afectează unele țări, iar pe altele le ocolește

Sursa Foto: www.nytimes.com

Maria-Victoria Racu

02 iunie, 2020, 19:17

Vizualizări: 4969

Noul coronavirus, SARS-CoV-2, care a afectat întreaga omenire, ajungând practic în fiecare oraș de pe planetă, pare să fie capricios și afectează unele locuri de pe Glob mai mult decât altele.

Metropole, precum New York, Paris și Londra au fost devastate, pe când orașe precum Bangkok, Baghdad, New Delhi și Lagos practic nu au fost atinse de pandemie. Experții încearcă să înțeleagă motivul, întrucât acesta îi va ajuta să protejeze mai eficient populația băștinașă, scrie NewYork Times.

Există deja sute de studii în curs de desfășurare pe întreg Globul, care și-au propus să studieze cum demografia, bolile pre-existente și genetica ar putea influența distribuția virusului. Medicii din Arabia Saudită studiază dacă diferențele genetice pot ajuta la explicarea severității diferite a cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestuia. Echipe de cercetare din mai multe țări încearcă să înțeleagă dacă medicamentele împotriva hipertensiunii arteriale pot înrăutăți severitatea bolii și dacă vaccinul împotriva tuberculozei o poate atenua.

Măsurile drastice a distanțării sociale și a autoizolării la domiciliu și-au avut efectul, însă Myanmar și Cambodia nu au întreprins absolut nimic, având, cu toate acestea, un număr foarte mic de cazuri raportate. Una dintre teoriile neargumentate, dar imposibil de refuzat, este că boala încă nu a ajuns în aceste țări. Rusia și Turcia păreau să fie bine, până într-un moment în care au mai încetat să fie.

Medicii care studiază bolile infecțioase în jurul lumii atenționează că nu au încă suficiente date pentru a obține un tablou epidemiologic complet, iar insuficiența de date din multe țări face imposibilă tragerea concluziilor. Testarea este insuficientă în mai multe locuri de pe Glob, ceea ce poate duce la o subestimare a progresului virusului și numărarea incorectă a deceselor.

Interviurile cu peste douăzeci de experți în maladii infecțioase, oficiali ai sănătății, epidemiologi și academicieni de pretutindeni sugerează patru factori de bază care pot explica de ce virusul înflorește în unele locuri, iar în altele nu: demografic, cultural, de mediu și viteza răspunsului guvernamental.

Puterea tinerilor

Multe țări au scăpat de epidemia în masă datorită populației tinere. Tinerii au o probabilitate mai mare să facă forme ușoare sau asimptomatice, care sunt mai puțin transmisibile celor din jur, menționează Robert Bollinger, profesor de boli infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Johns Hopkins. De asemenea, aceștia nu au condiții medicale adiționale care ar contribui la apariția COVID-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Africa este continentul care a înregistrat aproape 45 de mii de cazuri, ceea ce este o cifră foarte mică raportată la cei peste 1,3 miliarde de oameni care îl populează. Pentru că este cel mai tânăr continent, peste 60% din populație este sub vârsta de 25 de ani. În Thailanda și Najaf, Irak, ofițerii de sănătate publică locali au descoperit că grupul de vârstă de 20-29 de ani a avut cea mai înaltă rată de infectare, dar a manifestat frecvent foarte puține simptome.

În contrast, vârsta medie națională în Italia, una dintre cele mai afectate țări, este de 45 de ani. Cei care au decedat din cauza noului coronavirus în această țară au avut vârsta medie de 80 de ani.

Alături de tinerețe, și starea bună a sănătății poate diminua impactul virusului asupra celor afectați, în timp ce condițiile medicale preexistente precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și obezitatea pot înrăutăți severitatea bolii, atenționează cercetătorii din SUA.

Totuși, există și excepții majore pentru teoria populațională. În Japonia, stat cu cea mai bătrână populație, au fost raportate doar 520 de decese. Totuși, numărul celor infectați este în creștere după ce testarea populației a luat amploare.

Regiunea Guyanas din Ecuador, epicentrul unei izbucniri infecțioase, care a curmat peste 7000 de vieți, este una dintre cele mai tinere regiuni ale țării, cu doar 11% din populație trecută de 60 de ani.

Dr. Jha de la Universitatea din Harvard atenționează că unele persoane tinere care nu manifestă simptome ale bolii, pot fi foarte contagioase din motive, deocamdată, puțin cunoscute.

Distanțarea culturală

Factorii culturali, precum distanțarea socială care sunt înrădăcinate în unele societăți, le pot oferi acestora o protecție mai mare, potrivit epidemiologilor. În India și Tailanda, oamenii se salută unul pe celălalt, cel mai frecvent, la distanță, cu palmele unite asemeni unei rugăciuni. În Japonia și Coreea de Sud persoanele se salută printr-o simplă închinăciune, purtând mască în cazul în care nu se simt prea bine – obicei apărut cu mult timp înainte de apariția noului coronavirus.

Însă, există excepții și în acest caz. În multe state din Orientul Mijlociu, asemeni Irakului și țărilor din Golful Piersic, bărbații de cele mai multe ori se îmbrățișează sau își strâng mâinile la o întâlnire, iar mulți dintre aceștia nu se îmbolnăvesc.

Și națiunile îndepărtate, precum cele din Pacificul de Sud și Africa sub-sahariană nu au fost atât de invadați de vizitatori care să aducă virusul cu ei. Experții în sănătate din Africa au menționat călătoriile limitate în străinătate drept explicație a ratei mici de infectați de pe continent.

Insuficiența transportului public în țările slab dezvoltate poate fi o cauză suplimentară a ratei mici de infectați acolo.

Căldura și lumina

Geografia izbucnirii noului coronavirus – care s-a răspândit rapid în lunile de iarnă în țări temperate precum Italia și SUA, practic a lipsit din țările calde precum Chad și Guyana, ceea ce sugerează că virusul nu se împacă bine cu temperaturile ridicate. Alte coronavirusuri, asemeni celui ce cauzează răceala sezonieră, sunt mai puțin virulente în cazul climei umede și fierbinți.

Una dintre cele mai teribile focare din lumea în curs de dezvoltare a avut loc în regiunea Amazonului din Brazilia, un loc la fel de tropical ca oricare altul.

„Cea mai bună întrebare este în ce fel condițiile de vară pot ajuta, dar nu pot de sine stătător diminua înmulțirea virusului sau numărul cazurilor de infectare”, a menționat Marc Lipsitch, directorul Centrului pentru Dinamica Bolilor Transmisibile de la Universitatea din Harvard.

Însă, alte aspecte ale climei fierbinți și umede, precum faptul că oamenii petrec mai mult timp în spații deschise, pot fi de folos.

„Persoanele care își petrec majoritatea timpului în spații închise pot contribui la recircularea virusului, mărind riscul contractării bolii”, a declarat Mr. Car din cadrul Universității Tehnologice din Nanyang.

Razele ultraviolete directe inhibă acest coronavirus, potrivit unui studiu realizat de ecologiștii de la Universitatea din Connecticut.

Blocarea drastică și timpurie

Țările care au intrat într-un blocaj timpuriu, asemeni Vietnamului și Greciei, au fost capabile să evite contaminările ieșite de sub control. În Africa, cu țări ce au trecut printr-o experiență amară din cauza virusurilor HIV, a tuberculozei rezistente și a virusului Ebola, cunoscând evoluția, au reacționat rapid.

Senegal și Rwanda și-au închis hotarele încă în perioada în care aveau foarte puține cazuri, iar ministerele de sănătate au început urmărirea timpurie a contactelor.

Uganda, care a suferit de Ebola, de asemenea, a plasat rapid în autoizolare călătorii veniți din Dubai după ce primul caz de coronavirus a ajuns la ei. Autoritățile au urmărit și 800 de persoane care au călătorit în Dubai în săptămânile premergătoare.

Blocarea orașelor și restricționarea evenimentelor religioase și sportive a funcționat, potrivit OMS. După mai mult de o lună după aceste măsuri restrictive, închiderea școlilor și a majorității business-urilor, țări precum Tailanda sau Iordania au avut parte de o diminuare a cazurilor de infectare.

Însă, oricât de eficientă ar fi blocarea economiei, în țările care duc lipsă de o asistență socială corespunzătoare, în care majoritatea persoanelor activează în afaceri non-formale, ordinul de a sta în același loc va fi dificil de respectat pentru majoritatea persoanelor. Atunci când sunt puși în fața alegerii – distanțarea socială sau hrănirea familiei, oamenii aleg, fără doar și poate, cea din urmă opțiune.

Aruncarea zarurilor

Într-un final, majoritatea experților sunt de acord că nu există niciun motiv pentru care unele țări sunt mai afectate, iar altele nu. Răspunsul posibil este combinarea unor factori menționați anterior și a unui factor adițional - norocul.

Unele țări, cu o cultură și climă asemănătoare, pot fi afectate într-un mod diferit de epidemii, atunci când o persoană infectată participă la un eveniment social aglomerat, transformându-l într-un eveniment de o contaminare majoră.

Deoarece o persoană poate să nu manifeste niciun simptom timp de o săptămă sau mai mult, boala se poate răspândi într-un mod diferit – fie exponențial, fie absolut întâmplător.

Unele țări, având un șir dintre factorii menționați, ar trebui să fie afectate cumplit, dar în realitate nu sunt – fapt ce îi lasă, cel puțin deocamdată, pe cercetători cu o sumedenie de întrebări nerezolvate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) lansează o rețea globală pentru a detecta și preveni bolile infecțioase

Variola maimuței – o urgență de sănătate publică de interes internațional, declară OMS

Autoritățile din Mariupol avertizează asupra pericolului de epidemii, din cauza lipsei apei și canalizării, dar și a cadavrelor neadunate

Tag: COVID-19, epidemie, pandemie, glob

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.