Ala Halacu: „Dacă îmi arătați măcar un laborator din țară, inclusiv privat, acreditat să facă teste la COVID19, eu plec din funcție”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Elena Cioina

23 iunie, 2020, 11:48

Vizualizări: 39005

În Moldova oamenii vor să fie testați la COVID-19 imediat ce au constatat că au fost în contact cu un om infectat deja. Specialiștii spun că e irelevant să faci un astfel de test, întrucât rezultatul nu va fi unul veridic. Concentrația virusului, care detectează prezența Sars-Cov-2, trebuie să fie de cel puțin 100 de copii per mililitru.

Noul tip de coronavirus poate fi indentificat la a 7-a, a 14-a zi, în medie. De cele mai deseori însă, din cauza fricii, oamenii nu mai țin cont de acest lucru, iar testele arată cel mai des negativ. Cel puțin asta ne-a explicat Ala Halacu, șefa Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică într-un interviu pentru Sănătate INFO.

Într-o altă ordine de idei, Ala Halacu ne-a mai explicat de ce niciun laborator din această țară nu este acreditat pentru testare la COVID19 și de ce instituția care trebuie să se ocupe de acest lucru este în conflict de interese cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Vom aminti că săptămâna trecută, fosta ministră a Sănătății, Ruxanda Glavan, în mandatul căreia a fost realizată reforma ANSP și care a acceptat actuala structură a instituției, a declarat că laboratoarele publice ale ANSP, care efectuează teste la COVID19, ar funcționa ilegal.

Doamna Halacu, câți oameni au fost testați până acum la COVID19 în Republica Moldova?

Până în acest moment avem peste 85 de mii 865 de teste efectuate. Asta înseamnă în jur de 70 de mii de oameni testați la COVID19. Potrivit protocolului clinic, testul repetat se face la a 14-a zi de tratament pacienților care urmează să se externeze. Se fac două teste consecutiv și dacă ele sunt negative, înseamnă că pacientul nu mai răspândește virusul, nu mai este periculos pentru cei din jur și poate merge acasă. Sau se face un singur test și pacientul este izolat la domiciliu timp de 14 zile.

Deci, când Dvs ne spuneți nouă că într-o singură zi ați făcut 1.300 de teste, iar dintre acestea 800 sunt teste primare, iar 500 repetate, de exemplu, asta înseamnă că 800 de teste sunt făcute celor suspectați că ar avea infecția.

Exact. Noi anunțăm doar numărul celor testați pentru prima dată și la care se confirmă că au infecția. Pe cei testați repetat, noi nu-i declarăm, pentru că aceștia sunt, de fapt, cei care au trecut deja tratamentul, s-au însănătoșit sau încă mai urmează tratamentul la spital sau acasă.

Doamna Halacu, mulți oameni se arată indignați că în Moldova se fac puține teste la COVID19 și că din acest motiv cei asimptomatici, care nu-și cunosc statutul, ar răspândi infecția fără să știe despre asta. Pe cine testați, de fapt? Înțelegem că pe cei suspectați, dar cine intră în această categorie de persoană suspectată la COVID19?

Eu nu aș spune că în Moldova, la numărul de populație pe care îl avem, se fac puține teste. De fapt, se fac destul de multe teste și sunt testați nu doar cei care corespund definiției de caz, ci și contacții. Adică persoanele care au fost în contact cu un pacient deja confirmat cu COVID19.

Însă recomandările organizațiilor internaționale de sănătate – Organizației Mondiale a Sănătății, Centrului de prevenire și Control a Bolilor din SUA - spun că aceste persoane nu trebuie testate, ci izolate și doar când apar simptomele trebuie testate la Sars-Cov-2. La noi însă sunt situații când din cauza panicii vor să fie testați și cei, care sunt la a doua sau a treia zi de contact cu un pacient confirmat cu Sars-Cov-2. În aceste zile, omul care vrea să se testeze nu va obține un rezultat informativ, pentru că în organismul lui nu este o cantitate de virus suficientă pentru a putea fi detectat printr-un test.

Kiturile de reactivi cu care lucrăm în laborator îl pot detecta când organismul are o anumită încărcătură virală și în funcție de sensibilitatea acestora.

Dați-ne un exemplu. Ați depistat într-o familie un pacient, care are simptomele clasice ale Sars-Cov-2. Această persoană locuiește cu mai mulți membri ai familiei într-o casă. Când sunt testați ceilalți?

În primul rând ei trebuie să se izoleze și să stea cât mai puțin împreună. Mulți întreabă cum să se izoleze într-o familie? Practic ar trebui să meargă pe rând și la baie, să mănânce separat la bucătărie, să aibă fiecare tacâmurile sale, cana, lingura, farfuria. De ce este important să înțelegem acest lucru? Pentru că, deși ați avut contact cu o persoană infectată, abia la a 5-a, a 7-a zi virusul poate fi detectat în organism. E caracteristic acestei infecții. Perioada de incubare durează între 7 și 14 zile.

Care este această încărcătură virală pe care trebuie să o aibă un om, ca să i se poată detecta virusul?

Este de 100 de copii ale virusului per mililitru.

Sunt teste mai sensibile, care pot depista virusul și având o încărcătură mai mică decât 100 de copii per mililitru?

Sunt teste de 10 copii per mililitru. Dar și aici trebuie să treacă o anumită perioadă de incubare. Așa se întâmplă cu fiecare boală contagioasă. Există o anumită perioadă când virusul trebuie să se înmulțească pentru a putea fi detectat. În cazul COVID-ului nu-l poți depista în prima sau a doua zi. Pe lângă acest criteriu sunt mulți alți factori de care trebuie să ținem cont, pentru a putea obține un rezultat veridic al testului. E vorba și de condițiile de transport, și de păstrare, etc, de aceea, este nevoie ca acesta să fie colectat, păstrat și transportat corespunzător, ca să obținem un rezultat corect.

La noi se fac multe astfel de teste, în a doua, a treia zi, care nu vor fi informative?

Din păcate, da. Oamenii intră în panică și vor să fie testați, chiar dacă le explici că nu e momentul potrivit. Și atunci când sunt aduse sute de probe, nu avem capacități să urmărim care sunt la prima zi sau la a doua, pentru că fișele de însoțire se completează de specialiștii care colectează materialul biologic. Nu întotdeauna în aceste fișe este totul scris, nu conțin toate datele informative în baza cărora să decizi dacă accepți sau respingi proba. Acest lucru se întâmplă din lipsă de timp sau de personal. Probele care vin de la pacienți, care sunt la a doua zi, de exemplu, după contact cu un infectat, nu se încadrează în niciun criteriu și trebuie rebutate, pentru că ele nu ne vor oferi nicio informație veridică. Dar lumea nu înțelege acest lucru.

Câte dintre testele efectuate până acum sunt rebut?

Până acum avem în jur de 200 de probe rebutate. Unele au fost răsturnate, altele au fost prelucrate cu dezinfectant, nu știu de unde a fost preluată această practică. Sunt probe, pe care scrisul nu este lizibil sau probele nu sunt numerotate. Am avut și cazuri când au fost aduse probe cu același număr. Erau două liste și eprubetele numerotate la fel. În așa situații nu știi la care fișă de însoțire trebuie să atribui proba.

Ce faceți în asemenea situații?

Se colectează a doua oară proba de la pacient. Proba rebutată nu se eliberează din laborator. O facem în scop de securitate și asta este regulă. Se dă înapoi doar fișa de însoțire, unde scrie rebut și care este cauza acestui rebut. Aceste probe sunt înregistrate în registrul de rebut, aprobat printr-un ordin al ministerului sănătății. Cele mai multe dintre probele rebut nu au fost corect colectate, transportate, nu a fost completată bine fișa de însoțire, nu corespunde perioadei colectării, etc.

De exemplu, rujeola-rubeola. Pentru detectarea infecției, proba trebuie colectată după a 4-a zi de la apariția simptomelor sau după apariția erupțiilor, pentru că atunci obținem date, care nu pot fi interpretate.

Așa e și în acest caz. Doar după perioada de incubare noi putem face analiza, altfel riscăm să obținem un rezultat fals-negativ, care nu este negativ din cauză că nu e virusul, ci din cauză că virusul din proba respectivă încă nu este detectabil. Oamenii, de obicei, după un rezultat negativ la test se liniștesc, iar după câteva zile pot să le apară semnele bolii. Prin urmare testul a fost făcut în zădar.

Ce simptome au, de regulă, suspecții? Câte de comune sunt simptomele lor?

De regulă au febră, tuse uscată, dispnee, acum mai au și diaree. Sunt foarte variate semnele clinice pentru COVID19. Și acum vara va fi mai dificil să înțelegi cine are Sars-Cov-2, pentru că vine sezonul bolilor diareice acute și oamenii cu asemenea simptome vor trebui testați practic toți și la COVID19.

Când spuneți că oamenii, contacții, intră în panică și cer să fie testați imediat, cu ei nu se comunică? Nu li se explică procedura?

Probele sunt colectate de medici sau asistenți medicali din asistența medicală primară și spitalicească, în funcție de unde se adresează pacientul. Au fost create echipe ale medicilor de familie, care colectează probele de la pacienții cu forme ușoare. Ei au fost instruiți, sunt materiale video, au fost elaborate ghiduri de prelevare a probei, sunt informații despre evoluția bolii, pe care trebuie să le cunoască lucrătorul medical.

Putem admite că acești specialiști nu le explică suficient de bine oamenilor de ce nu este relevant să fie testați într-un moment sau altul?

Putem admite.

Dar nu e scris nicăieri ce trebuie să-i spui pacientului în momentul în care ajungi la el să colectezi o probă la COVID19 sau să-i instruiești pe ceilalți ce să facă în continuare?

Acești specialiști trebuie să aibă proceduri scrise cum ei comunică cu cei suspectați la COVID19 și cum comunică cu contracții. Cred că ar fi binevenit să existe o procedură standard aprobată la nivel național, așa cum am făcut noi una pentru colectarea probelor la COVID19. Însă de felul cum comunică cu pacienții personalul care colectează probele la COVID19, nu este responsabilă Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Fiecare instituție, dacă vorbim de spitale sau centre de sănătate, trebuie să se organizeze pe interior.

Nici pe noi nu ne-a învățat nimeni să facem biologie moleculară pentru diagnosticul COVID19. Și acum suntem puși în situația să o facem. Nici noi nu ne-am confruntat până acum cu această infecție, dar sunt instrucțiuni în baza cărora lucrăm. Când primim reactivii, citim, ne facem proceduri operaționale standard. Fiecare la locul lui de muncă trebuie să-și organizeze activitatea de care este responsabil.

Acum e foarte ușor să comentezi pe rețelele de socializare, să ponegrești, să distribui informații care provoacă panică. Acum este atâta literatură pe internet că trebuie să-ți fie doar lene să nu o citești.

Când se poate întâmpla să aveți probe cu rezultat fals-pozitiv sau fals-negativ?

Când trecem la o nouă metodă de testare și la un nou kit de extracție. Fiecare kit de extracție are o instrucțiune pentru a putea face procedura. Sunt niște lucruri care nu sunt descrise foarte clar în instrucțiuni și trebuie să o repeți până când înțelegi cum funcționează.

Acum kiturile care le avem de la chinezi, la ultima etapă, când are loc uscarea sau centrifugarea, trebuie să așteptăm câteva minute să se elimine etanolul, care poate să inhibe virusul. Și dacă nu ai eliminat etanolul din probă, când adăugăm soluția eluentă, care absoarbe toți acizii nucleici, pe care noi îi extragem din proba biologică, poate să inhibe virusul și să ne dea un rezultat fals-negativ și să obținem și controlul intern negativ. Ceea ce vă spun vine din experiență și e valabil pentru toate infecțiile.

Reactivele sunt niște reacții chimice care depind foarte mult și de temperatura încăperii, de mediul ambiant. Trebuie să le faci strict conform instrucțiunii. Unele reactive trebuie ținute în frigider, în cazul COVID-ului trebuie ținute la temperatura camerei sau să le lași o jumătate de oră sau mai mult. Și depinde, dacă în încăpere e cald, se încălzește repede și reactivul, dacă e rece – se încălzește mai greu, trebuie să aștepți.

Acest lucru e dificil să-l faci în momentul în care ai un volum mare de probe, pentru că toți sună și vor să fie gata acum. Pentru a controla eficiența testelor în fiecare probă se adaugă control intern.

Ce ați constatat? Ce nu mergea după instrucțiune în cazul testelor cumpărate din China?

Timpul acesta de uscare este mai mare decât cel descris în instrucțiune. Etanolul se elimină într-o perioadă de timp puțin mai lungă. Situații de acest fel am înregistrat la început practic în toate laboratoarele, când am trecut să lucrăm cu kiturile noi. Ulterior, noi am înțeles ce nu merge și deja am intrat într-o nouă rutină. Însă vreau să precizez că oamenii nu au de suferit din această cauză. Fals-pozitiv ne poate da, atunci când sunt încurcate probele la etapa de colectare, dar noi în laborator nu putem identifica acest lucru. Nouă ce ni s-a adus, aceea investigăm. Cele mai mari erori sunt la etapa de recoltare, aproximativ 60-70% dintre erori se produc anume atunci, iar acest factor poate influența rezultatul.

Haideți să vorbim un pic despre etapa de colectare și transportare a probelor. Cum se face transportarea acestor probe până ajunge ea la laborator?

Sunt o serie de proceduri, care îți spun exact cum se face colectarea, care este echipamentul și de ce trebuie utilizat ambalajul triplu pentru transportarea probelor. Ambalajul primar îl reprezintă eprubeta în care se colectează materialul biologic. Ambalajul secundar reprezintă un vas din plastic sau din sticlă cu capac, care se închide în etanș. Aceste ambalaje pot fi și improvizate și sunt acceptate de laboratoare. Deci sunt improvizate din flacoane din plastic de diferite volume în care se fixează niște stative, în care, la rândul lor, se pun eprubetele, ca ele să stea fixate, să nu se răstoarne.

Toate aceste proceduri sunt descrise foarte bine, inclusiv în ghidul de reglementare și transportare a substanțelor infecțioase, care este aprobat la nivel internațional și național. De asemenea, sunt reglementate materialele care pot fi utilizate pentru absorbție, în caz că se răstoarnă sau se deschide capacul la o probă cu materialul biologic. Se pune din considerentul ca acest absorbant să poată absorbi toată cantitatea care este în eprubetă. Cel de-al treilea ambalaj, extern, reprezintă geanta frigorifică, pe care le au toate centrele medicilor de familie, deoarece cu ele se transportă inclusiv vaccinurile, cu respectivele elemente de răcire.

Ce fel de incidente ați avut la transportarea probelor?

Au fost situații când s-au răsturnat și s-au vărsat. Noi nu le putem primi astfel, pentru că există riscul de contaminare între ele. Le-am autoclavat, le-am distrus și am restituit doar fișa de însoțire. Mai sunt cazuri când s-a colectat prea puțin material biologic sau au fost transportate fără ca acesta să se afle în mediul lichid. Unele dintre ele sunt acceptate, pentru că sunt și pacienți gravi, care au nevoie de rezultatele analizelor urgent. Însă toate aceste date sunt menționate în buletinele de analiză, ca medicul care primește rezultatul să știe ce putea să influențeze acest rezultat.

Apoi, se schimbă foarte des personalul. Nu are cine lucra. E vorba de factorul uman. Vă imaginați un lucrător medical, care colectează până la 150 de probe pe zi. Credeți că el nu greșește? Ei trebuie să schimbe mănușile la fiecare pacient căruia i se ia proba. Pot fi incidente îi în timpul prelevării probelor și aici mă refer la respectarea cerințelor de securitate (mă refer la utilizare mănușilor pentru fiecare pacient separat. Noi nu avem de unde să știm, că nu îi putem vedea de la distanță. Diagnosticul de COVID19 se pune în baza rezultatului de laborator, în corelare cu anamneza, situației epidemiologice, caliatatea materialului de prelevare și condițiile în care a fost transportat și păstrat. Deci, sunt o mulțime de factori, care trebuie luați în considerare.

Câte laboratoare fac teste la COVID19?

Sunt cinci laboratoare publice pe malul drept al Nistrului, unul la Tiraspol, deschis la Centrul SIDA, pe malul stâng. Mai sunt la Chișinău încă 3 laboratoare private și unul la Bălți. Când spun 5 laboratoare publice, mă refer la trei laboratoare ale ANSP – Laboratorul virusologic, laboratorul din cadrul Centrului de Sănătate Publică Cahul și cel de la Bălți și două laboratoare dislocate în două spitale – unul la Centrul Republican de Diagnosticare Medicale (CRDM) și altul la Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC).

Ce capacitate zilnică au aceste laboratoare?

Laboratoarele de la Bălți și Cahul pot face în medie și câte 200 de teste pe zi, în ultimul timp se ajunge și la 350 probe pe zi. Laboratorul de la CRDM, aproximativ 200 și laboratorul de la SDMC ar putea face în jur de 50. În medie, laboratoare publice pot realiza aproximativ 1 mie 300 de teste în fiecare zi și restul se fac în laboratoarele private.

Testele care se fac la privați sunt plătite de către cei care se adresează acolo. La noi se fac gratis. În fiecare zi când anunțăm câte teste au fost făcute, asta înseamnă atât teste făcute în laboratoarele publice, cât și în cele private.

Unii deputați afirmă că plătim laboratoarelor private din bani publici, ca să ne facă teste...

Noi nu plătim laboratoarelor private ca ei să facă teste. Oamenii singuri plătesc. Privații realizează în jur de 20% dintre probele la COVID19. De regulă la privați merg oamenii, care vor să doarmă liniștiți că nu au COVID19. Noi mai întoarcem înapoi probele care nu se încadrează în definiția de caz. La privați acest lucru nu se întâmplă.

Dacă vă amintiți cazul Spitalului nr.1 când au fost aduse probe fără să fie completate fișele de însoțire și despre care se spunea că ieri lucrătorii medicali au fost în contact, iar azi au adus probe să-i testăm. Noi am încercat să aflăm detalii, dar nu au vrut să discute cu noi nici medicul epidemiolog, nici directorul. Atunci au fost rebutate toate 42 de probe, nu întruneau criteriile definiției de caz și pentru că nu aveam suficientă informație despre ele.

Doamna Halacu e adevărat că niciunul dintre laboratoarele care fac acum teste la COVID19 nu este acreditat?

Niciun laborator care face teste la COVID19 nu este acreditat la niciun nivel pentru indicatorul respectiv. Laboratoarele se acreditează pe un domeniu de activitate declarat, pentru care se stabilesc niște indicatori. La certificatul de acreditare se anexează o listă cu parametrii acreditați. Cererea pentru acreditarea unui indicator nou, în cazul de față pentru COVI-19, se înaintează peste o jumătate de an de lucru în acest domeniu, pentru care se prezintă toate documentele necesare și obligatoriu controlul extern de calitate efectuat de o organizație recunoscută internațional acreditată în acest domeniu.

Se face acreditare pe gripă separat, rubeolă, rujeolă, poliomielită, etc. Noi trecem prin diverse controale externe de calitate, în fiecare an. În acest control extern de calitate sunt incluse toate laboratoarele la nivel regional. Sunt pregătite probe cu un anume virus, care este repartizat în laboratoare din diferite țări. Sunt foarte multe condiții pe care trebuie să le întrunești, ca să poți fi acreditat.

La solicitarea OMS s-a decis ca laboratoarele de referință regionale din țară, acreditate internațional pentru depistarea gripei, încă din 2013, să facă și testare la COVID19. A fost completat un chestionar, prin intermediul Ministerul Sănătății, în baza căruia au fost nominalizate inițial laboratoarele care vor efectua diagnosticul de laborator la infecția COVID-19.

Investigațiile la COVID19 se fac practic cu același personal, practic cu același echipament și aceiași reactivi în baza cărora se procesează testele la gripă, în aceleași condiții. Aceste laboratoare sunt sub monitorizare continuă. Noi avem consultantul nostru OMS pentru țările balcanice, care ne ghidează permanent.

Ceea ce se spune acum că sunt laboratoare acreditate pentru efectuarea testelor la COVID, dacă deschideți site-ul www.acreditare.md (n.r Centrul Naţional de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC), instituţie publică, responsabilă de infrastructura calităţii) veți găsi toate laboratoarele acreditate de ei, inclusiv anexele cu indicatorii pentru care sunt certificați.

Este acreditat laboratorul privat Invitro, Medexpert și la certificatul de acreditare este anexa cu activități acreditate. Dacă veți găsi acolo COVID19, plec din funcție. Cum o întreprindere trebuie să se licențieze pe o anumită activitate, așa și laboratoarele.

Pe lângă acreditarea Moldac avem și Consiliul Național de Acreditare în Sănătate (CNEAS). Deci noi avem două instituții de acreditare în țară – Moldac, care certifică în baza documentelor și standardelor ISO, care sunt recunoscute internațional și Consiliul de Evaluare și Acreditare în Sănătate, care au elaborate standarde specifice în domeniului sănătății. Pur și simplu este o instituție, care în acest moment face faprte din ANSP, în urma reformei în domeniul sănătății publice, și care acreditează toate instituțiile medicale care prestează servicii medicale.

Și de ce nu vă acreditează?

Noi am avut toți acreditare până la reforma Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice. Acest Consiliu a fost comasat și acum este parte componentă a ANSP. Se primește conflict de interese, că noi nu putem singuri pe noi să ne acredităm. Noi nu suntem vinovați că statul nu ne oferă condiții de acreditare. În ultimii doi ani, pe rând, au expirat certificatele de acreditare eliberate de această instituție practic pentru toate Centrele de Sănătate Publică și laboratoarele acestora.

Chiar dacă nu are cine să ne acrediteze la nivel intern, noi menținem Sistemul de management al calității in conformitate cu standardele de calitate în vigoare. Vreau să menționez că trei laboratoare din cadrul Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică dispun de certificat de conformitate la ISO 17025 „Cerințe generale pentru competența laboratoarelor”. Laboratoarele ANSP, în fiecare an participă la diverse testări internaționale și în acest proces sunt implicate toate cele 10 laboratoare ale Centrelor de Sănătate Publică din țară, rezultatele cărora sunt publicate în rapoarte internaționale.

Toți microbiologii, alți specialiști din laboratoarele ANSP sunt incluși în diverse echipe de evaluare în calitate de experți, sunt instruiți evaluați, testați în acest domeniu.

Această acreditare internațională ne dă dreptul să facem și teste la COVID19, chiar dacă laboratorul este acreditat pentru efectuarea testelor la gripă. Trebuie să avem măcar jumătate de an de activitate, apoi vom putea obține acreditare pentru COVID19. Așteptăm rezultatele controlului extern de calitate.

Din cele 80 de mii de teste care au fost procurate din China, câte s-au cheltuit deja?

S-au efectuat peste 50 de mii de teste deja.

Teoretic, ne mai ajung teste pentru cât timp?

Pentru cel mult o lună jumătate, dacă facem câte cel puțin 1 mie de teste pe zi.

Când cumpărăm următoarele teste?

Deja am inițiat procedura de achiziție pentru încă 100 de mii de teste. Am prezentat ministerului lista de necesități – reactivi, consumabile, etc. De această dată nu va fi o procedură de achiziție directă, ci conform procedurii de achiziții publice, transparentă, cu participarea mai multor agenți economici. În total, achiziția ar urma să ne coste în jur de 2 milioane de euro.

Doamna Halacu, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Ala Iațco: Legalizarea serviciilor sexuale acum este periculoasă deoarece ar expune direct lucrătoarele sexului

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Ala Tocarciuc: „Un vaccin trebuie să fie nu doar eficient, dar să nu ducă și la schimbări nedorite în organism”

Tag: COVID19, Ala Halacu, teste, laborator

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.