Politică multă și performanțe modeste. Cu trei directori schimbați, CNAM nu a reușit anul trecut să-și atingă mai bine de jumătate din propriile ținte stabilite

Sursa Foto: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Irina Papuc

31 august, 2020, 11:34

Vizualizări: 3668

CNAM a gestionat în 2019 un buget de 7,3 miliarde de lei. Toată lumea se întreabă cât de corect și cât de transparent instituția gestionează acești bani. Propriile evaluări ale Companiei arată că instituția nu a reușit să fie performantă și nu și-a atins mai bine de jumătate din propriile obiective stabilite. A fost perioada în care la CNAM se perindau trei directori, fiecare susținuți de puteri politice diferite.

Obiectivele strategice ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină au fost formulate în 30 de indicatori. Valorile sunt stabilite însăși de companie, motiv pentru care unii indicatori sunt cu totul modești, iar plusvalaorea lor poate fi pusă la îndoială. Dar să le luăm pe rând.

Calitatea serviciilor

Pentru anul 2019, CNAM intenționa să atingă un nivel de satisfacție al pacieților pentru calitatea serviciilor de sănătate de 60 la sută, iar pentru accesibilitatea acestor servicii – de 39,4 la sută. Deși nu sunt valori crescute, indicatorii n-au putut fi atinși pentru simplul fapt că nu s-au făcut sondaje în care oamenii să fie întrebați despre aceste lucruri.

O problemă gravă în sistemul de sănătate este condiționarea actului medical. Pacienții sunt obligați să plătească din propriul buzunar pentru servicii de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit, în baza poliței. Și aceasta este o problemă care se perpetuează de la an la an. CNAM și-a stabilit un indicator modest pentru 2018 și 2019 – ca numărul pacienților din sistem cărora le-a fost condiționat actul medical să fie nu mai mare de 22 la sută. În 2018 acest indicator a ajuns la 37,7, iar în 2019 CNAM nu știe numărul pacienților cărora li s-a cerut bani pentru servicii. Aceeași problemă- nimeni nu a făcut sondaje în acest scop.

De asemenea, CNAM și-a asumat angajamentul să reducă timpul de așteptare pentru operațiile costisitoare. Rezultatul a fost un decalaj enorm dintre realitate și ținta stabilită: trei ani și opt luni, în loc de un an pentru endoprotezarea de șold și mai bine de un an jumătate în loc de 2 luni jumătate, care ar fi trebuit să devină noul termen aplicat. Curtea de Conturi a atras atenția și în acest an problemei operațiilor costisitoare. În 2019 nu s-au făcut peste 1.400 de operații costisitoare, deși acestea erau programate și bugetate. Motivul ar fi fost că Centrul de achiziții centralizate în sănătate ar fi blocat unele achiziții pentru procurările de consumabile costisitoare.

Date financiare

Acumulările în FAOAM sunt în creștere în fiecare an, dar ponderea FAOAM din PIB a fost în 2019 sub nivelul țintă și a consituit numai 3,6 %, cu o creștere numai un miliprocent față de anul anterior. CNAM își stabilize ca procetul din PIB să constiuie cel puțin 4,3%.

CNAM susține că în 2019 s-au asigurat individual mai multe persoane decât au fost estimate inițial – 60 de mii. În medie, o persoană care și-a singură polița medicală a plătit 2.000 de lei, beneficiind de diverse reduceri care sunt aplicate unor categorii. De exemplu, fermierii pot cumpăra polița medicală cu o reducere de 75 la sută din prețul ei inițial de 4.069 lei. În schimb o persoană angajată varsă anual în contul asigurărilor medicale peste 5.300 de lei. Și aici CNAM susține că așa a și prevăzut.

Interesant însă de observat este contribuția statului pentru persoanele care este obligat să le asigure. Această sumă a consituit numai 1.600 de lei. E cea mai mică contribuție dintre toate categoriile asigurate, fie individual, fie prin contribuție procentuală. CNAM își stabilise ca această sumă să constituie în 2019 puțin peste 1800 de lei, ceea ce este oricum de trei ori mai puțin decât plătesc angajații în mod real și chiar decât cei care se asigură în mod invidual și-și cumpără o poliță cu 75 la sută reducere.

Aprecierile de pe Facebook și comunicatele pozitive

În schimb, CNAM a fost foarte preocupată să-și asigure o vizibilitate crescută în ultimii ani, iar comunicările care o vizează să fie pozitive. Astfel, compania ne anunță că a reușit să adune peste 3.300 de aprecieri la pagina sa de Facebook, mult peste ținta stabilită, iar comunicatele pozitive emise de companie au atins tocmai 98 %.

În total, CNAM și-a stabilit 30 de indicatori, dintre care 18 au rămas neatinși sau nu există date de comparație a indicatorilor.

Amintim că anul trecut CNAM a fost condusă de trei directori generali - Tamara Andrușca, numită în timpul guvernului Pavel Filip și pe timpul căreia au fost pornite campanii și decizii de finanțare suspecte, Andrei Matei, propus pentru această funcție în Guvernul Maia Sandu și Angela Belobrov, venită din mediul universitar, care a fost numită în decembrie 2019. La scurt timp a fost înlocuită și ea de actualul director Valentina Buliga.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Care este cel mai scump caz tratat plătit din banii din asigurări. Costă aproape 500.000 de lei

Cum a fost cheltuit „sacul cu bani” în Sănătate în 2020, gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină

Cum s-au cheltuit cele peste 8 miliarde de lei din fondul CNAM pe timp de pandemie. Observații blânde pentru finanțări fără justificare și indicatori clari de performanță

Tag: obiective strategice CNAM finantare FAOAM obiective neatinse

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.