Silvia Morgoci: „E greșit că privații se îmbogățesc pe seama testării la COVID19. Este printre puținele teste cerute acum de populație și datorită lui le putem da oamenilor salarii”

Sursa Foto: Arhivă personală//Facebook

Elena Cioina

16 octombrie, 2020, 11:41

Vizualizări: 7041

Laboratoarele private realizează în acest moment aproximativ 30% dintre testele COVID19 în Moldova. Acest lucru înseamnă, în cifre, în jur de 350-400 de oameni testați la un singur laborator, iar cei depistați pozitiv intră zilnic în statistica prezentată de Ministerul Sănătății.

Privații spun însă că nu lucrează la capacitate maximă, deși din punct de vedere tehnic și al resurselor umane ar putea spori acest număr. Testează în funcție de adresări. Începutul efectuării testelor la COVID19 în laboratoarele private a fost însă anevoios, recunosc privații, deși cererea era mare din start. Autoritățile din Sănătate descurajau ideea testării la privat, pentru că testele ar fi fost greșite, dar și pentru că pacientul trebuia să întrunească definiția de caz. Adică să aibă simptomele specifice noului tip de coronavirus. Chiar și așa, panica i-a determinat, inclusiv pe unii demnitari, să treacă cu vederea recomandările epidemiologilor și să-și facă teste în laboratoarele private, bulversând cetățeanul speriat de COVID19. Ce s-a întâmplat atunci? Ce nu era în regulă cu testele privaților și de ce ulterior acestea au fost introduse în circuitul zilnic de testare? De ce acum autoritățile nu mai au la ei pretenții și cât e de adevărată afirmația că privații se îmbogățesc pe seama testării populației la COVID19? Am discutat subiectul cu Silvia Morgoci, director medical al laboratorului Invitro Diagnostics, unul dintre cele trei laboratoare private care testează pacienții la Sars-Cov-2.

Doamna Morgoci, la începutul acestei pandemii, autoritățile ne-au sfătuit să evităm privații, pentru că testele la COVID-19, pe care le făceați, ar fi dat rezultate false. Puteți să ne povestiți ce s-a întâmplat atunci? De ce nu erau bune testele Dvs?

Când a ajuns pandemia în Moldova, am fost primul laborator privat care am adus reactivi pentru acest test. S-a întâmplat, pentru că au început să ne sune oameni, care veneau masiv din țări din Asia, precum China, Tailanda, etc și voiau să se testeze. De asemenea, Italia începuse să înregistreze multe cazuri de infectare și de-acolo tot se întorceau mulți. Fiind un test absolut nou și un test cu importanță epidemiologică pentru acel moment ne-am dus la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) să discutăm, să vedem cum îl putem face, care sunt rigorile OMS, ca să ne conformăm cerințelor internaționale. Fiind un laborator acreditat conform standardelor ISO 15189 pentru laboratoare medicale, evident că metoda PCR - reacție de polimerizare în lanț - o aveam acreditată conform acestui standard, dar însuși testul la COVID19 nu era în lista analizelor de laborator acreditate, deoarece era o analiză nouă.

Și cum ați fost primiți?

Discuția nu a fost una foarte binevoitoare. Mai mult ni s-a punctat de ce să NU facem acest test decât să fim încurajați sau ajutați să-l facem.

Care erau temerile specialiștilor din sectorul public?

Nu ne-au fost exprimate temerile, dar au existat fraze de genul „înțelegem că agenții economici urmăresc un interes financiar, sunt axați pe profit și e păcat să faci profit pe seama oamenilor necăjiți, etc.” De interzis nu ni s-a interzis să facem testul, dar nici nu ni s-a creat un climat favorabil să avem o colaborare bună.

Nu ne-am oprit aici, am apelat la expertiza OMS și ei au fost mult mai deschiși să ne explice. Ne-au spus care sunt standardele, cerințele. În baza acestor discuții noi am făcut ordine interne, proceduri, tot ce trebuia să facem ca să începem prelevarea probelor la COVID19. În discuția noastră primară cu ANSP am convenit că primele teste pozitive, pe care le vom obține le vom sincroniza cu ei. Am convenit să facem o dublă verificare ca să ne asigurăm că sunt corecte.

Adică a trebuit să faceți același test din proba prelevată de la una și aceeași persoană și la laboratorul ANSP?

Da. Proba prelevată trebuia să o ducem și la ei să fie făcut testul și să ne asigurăm că este corect. Am dus la ei trei probe, dintre care două au ieșit la fel - pozitive, iar una a ieșit dubios pozitivă. De fapt, testul era negativ.

De ce? Ce s-a întâmplat?

Probabil reactivii au dat interferență la un alt virus, deoarece pacienta avuse-se o lună mai devreme o viroza severă. Noi, cel puțin, așa ne explicăm. Am comunicat despre acest lucru ANSP și în aceeași zi Doamna ministru a ieșit în conferința de presă și a spus despre faptul că în laboratoarele private testele sunt greșite. Ne-a descurajat această declarație, pentru că noi ne doream o sincronizare cu laboratorul public, să ne asigurăm că testele, pe care le facem sunt corecte. Acum imaginați-vă ce înseamnă o asemenea declarație pentru un agent economic. Au început să ne sune oamenii să ne reproșeze că nu suntem corecți, că facem teste greșite. A fost dificil, mai ales că se întâmpla și pe fonul unei crize economice. Au început să ne plece angajații. Pe de o parte se temeau să nu se infecteze, era perioada când în societate domina o panică colectivă față de COVID19. Pe de altă parte, nu mai aveam bani să le plătim salariile.

Și Dumneavoastră ce presupuneri aveți? De ce nu ați fost încurajați de autoritățile sanitare să faceți teste la COVID19?

Noi am făcut niște presupuneri. Poate sunt corecte, poate nu, dar bănuim că responsabilii de la Sănătate se temeau să nu piardă controlul acestor pacienți testați pozitiv. Atunci era perioada când stăteam în izolare toți. Era totul închis. Asta pe de o parte. Pe de alta, noi presupunem că nu li s-a părut în regulă faptul că cererea era destul de mare pe piață, oamenii erau speriați și voiau să vină să se testeze, dar după ce se adresau medicilor din sectorul public nu li se permitea să facă acest lucru, dacă nu întruneau definiția de caz.

Ei spuneau așa: „Nu ai simptome, nu ai nevoie să faci testul”. Și pacienții, fiind speriați, veneau și spuneau că sunt gata să plătească, doar să-l facă. Ei erau cumva puși în situația de a se afla între ciocan și nicovală, pentru că pe de o parte statul nu le oferea această posibilitate să facă testul în laboratoarele publice, deși ei aveau nevoie de acest lucru mai mult pentru liniștea personală.

Cum ați procedat?

Am făcut teste. Am riscat. Au fost situații când am verificat același test și de două ori, când aveam dubii că rezultatul nu este corect.

Doamna Morgoci, în acest context, din discuțiile cu specialiștii de la sănătate publică, înțeleg că pentru ca un test la COVID19 să fie pozitiv, trebuie să ai o anumită încărcătură virală, pentru că altfel există riscul ca testul să fie negativ, dar de fapt tu să ai virusul, însă într-o cantitate mai mică decât ți-l poate depista testul. Poate aveau dreptate autoritățile când afirmau că pacientul trebuie să întrunească definiția de caz? Testele, pe care le faceți în sectorul privat sunt identice cu cele din public, se fac după aceeași procedură?

Furnizorii de reactivi pot fi diferiți, dar ca metodă de efectuare a acestei analize, reacție de polimerizare în lanț în timp real, este identică cu cea din serviciul de laboratoare publice. Colegii mei din Departamentul de biologie moleculară au mers ulterior la laboratorul ANSP și au sincronizat metoda.

Îmi amintesc că atunci, în martie, a fost o mare încurcătură cu testele. Ni se spunea că privații fac teste rapide, prelevate din sânge și nu din nas și gât, așa cum se face un test PCR acum. Ați lucrat cu teste rapide?

Nu am lucrat niciodată cu teste rapide, deși diverși agenți economici au venit cu propuneri. Noi suntem un laborator mare și modern, dotat cu toate echipamentele necesare pentru a efectua testele după metodele standard. În plus, testele rapide se refereau la anticorpi de tip M și G, și aveau o anumită marjă de eroare.

În ce moment ați ajuns să colaborați cu sectorul public, pentru că acum vedem că o bună parte dintre rezultatele zilnice care ni se prezintă, includ și testele făcute la privat?

Am început să colaborăm în momentul în care au mai apărut și alte laboratoare private, care s-au apucat să facă acest test. Autoritățile publice nu au mai rezistat presiunii și au acceptat includerea noastră în raportarea națională zilnică și am început să avem chiar o colaborare bună. Se întâmpla prin luna aprilie.

Noi foarte des auzim că în Moldova se testează puțin la COVID19 și întrebarea mea e dacă e așa și s-ar putea mai mult? Și dacă noi avem capacități, inclusiv la privați, să testăm mai mulți pacienți decât se testează în prezent?

Aș adăuga aici un lucru foarte important. Recomandarea OMS privind efectuarea testelor la COVID19 doar atunci când pacientul întrunește definiția de caz are sens. Și aici nu e vorba doar de încărcătura virală, pe care trebuie să o aibă pacientul, și care este adevărată, dar și de erorile care se pot produce la etapa de pre-testare. Vorbim despre procesul de prelevare a materialului biologic, utilizarea materialelor de unică folosință sterile, modalitatea și condițiile de transportare, etc. Sunt niște cerințe destul de riguroase, pe care noi le respectăm.

Totuși, este determinat deja de protocoalele internaționale că pacienții asimptomatici sau purtătorii virusului, în momentul în care respectă distanța și precauțiile universale în timpul unei pandemii, prezintă un risc mult mai mic de transmitere a virusului. Adică, testarea masivă ar determina foarte mulți purtători, care, în momentul în care află că sunt pozitivi la COVID19, ar lua toate măsurile de precauție pentru a nu-i infecta pe ceilalți. Situațiile sunt diferite. De exemplu, o persoană asimptomatică la COVID19 locuiește cu un pacient în vârstă sau cu un bolnav cronic. Ea poate deveni contagioasă pentru această persoană, dacă locuiește cu ea într-o casă și nu respectă măsurile de prevenire a răspândirii virusului.

Cât la sută dintre testele pe care le faceți vă dau eroare?

Foarte rar punem probe în lucru repetat. Se întâmplă doar atunci când ele nu trec primul control intern. Adică, dacă pacientul vine și spune că este pregătit să dea testul – nu a mâncat, nu a băut, nu a fumat, nu s-a spălat pe dinți și nu a picurat nimic în nas, atunci testul va ieși corect din prima. Uneori însă pacienții trișează și aceste probe nu trec controlul nostru intern. Dau eroare. În acest caz, se invită repetat pacientul, îi explicăm că testul nu este atât de ieftin și este importantă precizia și atunci mai prelevăm o dată, ca să obținem un rezultat corect. În general, eroarea la testele efectuate în biologia moleculară este foarte mică, pentru că este un test cu precizie înaltă și din acest motiv noi nu admitem greșeli de laborator.

Câți oameni reușiți să testați zilnic și câți dintre ei se dovedesc a fi pozitivi la COVID19?

Zilnic testăm între 350 și 600 de persoane. Ceea ce observăm noi în ultimele trei-patru luni este că fiecare al treilea, al patrulea pacient este pozitiv. Asta înseamnă 25%-30% de teste pozitive zilnic. Au fost și perioade când erau și mai multe pozitive, se ridicau la 40%, dar acum au mai scăzut.

Cum s-ar explica acest lucru?

Se explică prin faptul că infectarea cu acest virus s-a extins în societate. Dacă la început noi auzeam doar la TV că cineva s-a infectat cu COVID19, acum constatăm că virusul ne-a atins pe mulți, inclusiv pe noi sau pe membrii familiilor noastre.

Doamna Morgoci, din ce categorii sociale sunt cei care vin să facă testul la COVID19 și, dacă poate ați făcut o analiză a fișelor epidemiologice, câți dintre ei sunt asimptomatici?

Nu am analizat pe categorii sociale și nu aș putea să vă spun foarte exact, dar analizând fișele epidemiologice ale pacienților care ne pășesc pragul și care ulterior sunt transmise la ANSP, o bună parte, în jur de 30%, sunt asimptomatici sau sunt cu simptome minime și oamenii nu le percep ca simptome COVID19.

De exemplu, îl întrebi pe pacient ce îl deranjează și el spune: „nu am niciun simptom”. Și începi să-l descoși, „poate aveți dureri de cap, slăbiciuni”, și ei spun: „a, da,da, ieri am avut dureri de cap”. Adică unele simptome nici nu sunt percepute de pacient ca fiind simptome ale acestei maladii. Și noi întrebăm: „atunci de ce ați venit să faceți test la COVID19?” Și ei spun: „ am venit, pentru că am fost în contact cu cineva infectat”. Sau alte motive.

Au fost și situații când în timpul verii voiau să plece familiile în vacanță, veneau să facă testul, 6-7 persoane, și unul dintre ei era pozitiv. Se indignau și se întrebau cum este posibil acest lucru, dacă ei toți locuiesc într-o casă și doar unul e pozitiv? Trebuia să explicăm pe îndelete de ce se întâmplă acest lucru. Însă trebuie să înțelegem că reactivii pentru testul de biologie moleculară, reacție de polimerizare în lanț în timp real, sunt foarte sensibili, reacționează la cantități mici de viruși și uneori și la fragmentele de ARN viral (n.r. materialul genetic al Sars-Cov-2). Iată că această precizie a testului arăta că omul este pozitiv la COVID19.

Noi înțelegem că interesul laboratoarelor private e businessul și 800 de lei pentru test e totuși destul de mult chiar și pentru un om cu venituri medii, nemaivorbind de cei cu venituri mici. De ce e atât de scump un test și nu credeți că acest lucru îi face pe mulți să renunțe să se testeze?

Da, într-adevăr e un test scump. Costul testului nu include doar reactivii, ci și un șir de alte cheltuieli pe care le suportăm. E vorba de echipament specific pentru angajații noștri implicați în prelevarea probelor, consumabilele, pe care le utilizăm. Apoi, noi încercăm și să motivăm angajații să preleve aceste probe, să vină față în față cu pacienții potențiali pozitivi. Este un test scump nu doar în țara noastră, ci peste tot în lume. Aveți dreptate, când spuneți că depășește posibilitățile populației generale, însă prețurile le dictează piața internațională. Reactivii sunt importați de la companii europene și ei trebuie să corespundă rigorilor și cerințelor europene. Deci, sunt scumpi. Lucrăm cu diferiți producători, inclusiv din Federația Rusă, iar producătorii se schimbă, în funcție de reactivii disponibili pe piață.

Se spune că acum privații din acest domeniu se îmbogățesc pe seama pandemiei. Cât de adevărată este această afirmație?

Am auzit des astfel de reproșuri și glume sarcastice precum că în această perioadă înflorește businessul. Este absolut greșită această afirmație. Dacă e să facem o analiză economică a activității organizației noastre, care până la pandemie era bazată pe teste de laborator biochimice, clinice, hematologice, imunologice, numărul persoanelor care vin să facă astfel de teste a scăzut considerabil. Mai ales când erau restricții dure și totul era închis, ne pășeau pragul doar pacienții care solicitau testul la COVID19. Fiind sută la sută privați, fără vreun ajutor din exterior, am lansat efectuarea acestui test la COVID19 cu riscurile și învinuirile din jur, anume pentru a menține echipa, pe care am construit-o în toți acești cinci ani de când existăm și pentru a le oferi oamenilor un loc de muncă, în situația în care pe piața muncii au scăzut brusc posibilitățile de angajare. Respectiv, testul la COVID este unul dintre puținele teste solicitat de populație și asta ne permite să existăm ca organizație economică.

În această perioadă de criză, foarte mulți agenți economici, nu neapărat din domeniul medical, s-au implicat în acțiuni de responsabilitate socială. Cu ce propuneri au venit privații către autorități ca să ajute la gestionarea pandemiei? Uitați-vă acum, autoritățile municipale au solicitat spitalelor private să ajute cu personal medical și echipamente.

Nu ni s-a cerut ajutorul de către sectorul public. Am făcut ceea ce am considerat că e bine să facem. Am făcut informare, atât printre pacienții noștri, cât și participând la diverse emisiuni. Ceea ce am reușit să facem a fost să oferim două kituri cu reactivi ANSP-ului, atunci când ei erau în criză. Dacă Ministerul Sănătății ne-ar fi cerut să ne implicăm și în alte activități, evident ne-am fi implicat. În ceea ce privește personalul medical – și noi avem problema deficitului de medici și asistenți. Mulți dintre lucrătorii noștri muncesc aici part-time. Poate din acest motiv nici nu activăm la capacitate maximă.

Care ar fi această capacitate maximă?

Acum lucrăm într-o singură tură și putem face aproximativ 600 de teste pe zi. În acest moment facem în jur de 350-400, deci am putea-o dubla. Zilnic angajații noștri lucrează aproximativ 12 ore.

Doamna Morgoci, știu că ați avut o discuție cu autoritățile privind testarea în masă la COVID19. Când s-a întâmplat, pe cine urma să testați și cu ce s-au încheiat negocierile?

Când a început să crească numărul de persoane infectate și testate pozitiv, mă refer în special la cei care reveneau din străinătate cu avionul, am fost invitați la o discuție la Prim Ministru împreună cu celălalt laborator privat. Se întâmpla la sfârșitul lunii martie. Am fost invitați să facem o ofertă de preț, să prezentăm capacitățile noastre tehnice și resurse umane privind efectuarea masivă a testării. Ne-am așezat la masa de discuții cu celălalt prestator privat, am făcut niște calcule și am prezentat ministerului și premierului oferta noastră de preț pentru testarea la COVID19. Se preconiza testarea masivă a lucrătorilor medicali, a poliției de frontieră, Serviciului Vamal și la aeroport. Scopul acestei testări era să fie identificate focarele celor care intră în țară, să fie izolate pentru a nu admite răspândirea ulterioară. Oferta noastră a rămas fără răspuns. Nu a urmat nicio acțiune.

De curând un test rapid, produs de Becton Dickinson a primit certificate CE. Testul poate fi făcut în 15 minute, practic în orice instituție medicală, și ar urma să fie disponibil în vânzare pe la sfârșitul acestei luni. Întrezăresc privații posibilitatea de a aduce astfel de teste și în Moldova?

Acest test este disponibil și la alți furnizori, cum ar fi Abbott. Este într-adevăr un test rapid. Este și mai ușor de efectuat și oferă mai repede rezultatul. Prelevarea probei e asemănătoare celei biomoleculare, se ia același exudat nazo-faringian (n.r. procedură de prelevare a probei pentru depistarea Sars-Cov-2), care este amestecat cu reactivii și plasat pe acea casetă, care ulterior îți oferă rezultatele. Diferența dintre actualul test și cel rapid este că testul PCR depistează virusul, uneori, până la apariția simptomelor. Acest test oferă rezultatul doar dacă sunt simptome și încărcătura virală este suficient de mare ca să-l detecteze reactivii din test.

Și atunci este sau nu avantajos pentru depistare acest test, dacă precizia lui este mai mica decât a unui test PCR?

Pentru privați e mai avantajos, pentru că majoritatea pacienților care se adresează la noi și solicită acest test sunt fie persoane care vor să călătorească peste hotare, fie sunt persoane care au fost în contact cu cineva care avea virusul și vor să vadă dacă-l au sau nu. Ori sunt persoane care necesită internare în instituțiile medicale și e nevoie ca instituția să se convingă că testul la COVID19 este negativ. Pentru această categorie de pacienți, care au nevoie de un rezultat rapid, acest test ar fi foarte avantajos. În plus, având în vedere că este un test rapid nu consumă atâtea resurse umane sau reactivi și consumabile pentru procesarea lui propriu-zisă. Noi deja am fost informați despre existența acestui test și estimativ el ar fi de două ori mai ieftin decât testul PCR.

Doamna Morgoci, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Valentina Vilc: „Tuberculoza în Moldova este sub-diagnosticată din cauza pandemiei COVID19. E o situație gravă”

Vasile Cantarji: „Din păcate, un rol distructiv în gestionarea pandemiei Covid19 în Moldova l-a avut președintele și Mitropolia. Tocmai atunci când era nevoie de foarte multă solidaritate”

Ludmila Bârcă: „Pentru noi e dezolant și de neconceput de ce oamenii nu vor să respecte niște reguli elementare. Ar fi o catastrofă, dacă pe lângă COVID19, s-ar mai declanșa acum și alte infecții”

Tag: COVID19, teste, laboratoare private, Invitro

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.