Singura secție de chimioterapie din Moldova a fost renovată și dotată cu echipament modern. „Ar trebui să fie măcar trei în toată țara, ca să acoperim necesitățile pacienților”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Silvia Rotaru

27 noiembrie, 2020, 10:01

Vizualizări: 7719

O ușă cu geamuri mari, care poate fi deschisă doar cu o cheie specială, dă într-un hol curat, proaspăt amenajat, cu câteva scaune. Nimic deosebit până aici. Doar inscripțiile de pe ușă ne indică faptul că suntem într-o secție de chimioterapie a Institutului Oncologic. Saloane de un alb imaculat, liniște și multă speranță se regăsesc între pereții staționarului de zi pentru chimioterapie, care de curând a fost renovat.

Cheltuielile au fost suportate de fondator, care a investit în secție și în Blocul operator 15 milioane de lei.

Chiar de la intrarea în Policlinica Institutului Oncologic vedem uși schimbate, tencuială dată jos, semn că reparația este în toi. La etajul doi, până la 1 noiembrie, pereții arătau la fel. Acum staționarul de zi pentru chimioterapie arată ca în multe spitale europene, după modelul cărora cei de aici s-au inspirat, după cum ne spune șefa secției, Ionela Clipca.

„A fost un proiect la care am visat”

„În staționarul de zi practic nu s-a făcut reparație niciodată, eu activez din 2013 aici. Ca secție este demult, era la etajul întâi - 3 cabinete, destinate pentru chimioterapie, inițial au fost săli de proceduri. Cu timpul s-a înțeles că staționarul de zi trebuie extins, pentru că necesitatea este mare. Acum staționarul de zi face parte din asistența medicală specializată de ambulatoriu, care include în sine 4 componente: este staționarul de zi chimioterapie, staționar de zi hematologie, staționarul de zi radioterapie și punctul farmaceutic. A fost un proiect la care am visat. Așa modele există în Spania, Austria. E bine să nu lăsăm pacienții închiși în găoacea lor. Este important să discute între ei, să se exteriorizeze”, spune Ionela Clipca, care ne-a ghidat prin secția recent renovată.

Când am ieșit din cabinetul medicului Ionela Clipca pe hol, pe un scaun cuminte aștepta să fie chemată la procedură Lucreția. A fost diagnosticată anul acesta cu cancer pulmonar, dar holurile Institutului Oncologic îi sunt cunoscute încă din 2013, atunci când a trecut printr-o altă dramă – cancer la sân.

„Am fost și în 2013 aici. Am făcut chimioterapie, după ce am fost operată la sân. Anul trecut, în decembrie, am făcut o fluorografie. Și atunci s-a văzut ceva pe plămân, dar am tot lăsat de pe o zi pe alta, am tot amânat vizita la medicul de familie. M-am dus mult mai târziu, am făcut din nou toate investigațiile și astfel am ajuns din nou aici. Fac deja a cincea cură”.

Lucreția vine la Chișinău pentru chimioterapie o dată la 3 săptămâni. Ajunge de la Dănceni, o suburbie a Capitalei. Femeia spune că până mai ieri secția arăta altfel.

„Tot era la etajul 2, da era altfel. Era frig acolo”.

După o altă ușă cu geamuri mari și unde doar personalul medical are acces, am găsit cele 3 saloane destinate pentru pacienții care urmează tratamentul citostatic. Pe holul mare și curat sunt dulapurile unde pacienții își pot lăsa lucrurile. În primul salon sunt 3 paturi destinate pentru pacienții care vor să stea în poziție orizontală. Aici l-am găsit pe Gheorghe, un domn în vârstă de 59 de ani. Și el are cancer la plămâni.

„Sunt a doua oară aici în secție. Este mult mai bine, frumos și confortabil. Și personalul este receptiv”, spune bărbatul vădit obosit. Peste perete, cu un pic mai mult optimist deja în fotoliile care le asigură o poziție verticală, era la procedură și Alexei Pânzari, ajuns la a 5-a procedură de chimioterapie.

„Am fost și în blocul de radioterapie, dar acum condițiile sunt ... nicivo sibe. Mare diferență”, spune Alexei Pânzari din Stăuceni, depistat cu cancer colorectal.

Sala cu 12 fotolii este spațioasă, iar până la reparație aceasta era despărțită de un perete, astfel asistentele medicale trebuiau să alerge de la un pacient la altul, ne spune Ionela Clipca.

„Avem 3 saloane, dintre care un salon doar cu fotolii, în care pacienții stau în poziție verticală. Fotoliile sunt destinate anume tratamentului citostatic, pacienții pot sta orizontal sau vertical, pentru poziții forțate sau fiziologice. Salonul a fost special conceput, astfel ca asistentele să vadă mai mulți pacienți concomitent”.

Fotoliile sunt concepute pentru pacienții care au capacități reduse de mișcare. Ele oferă pacienților suport anatomic cu înălțime reglabilă pentru cap, are brațe laterale și suport pentru picioare.

Al treilea salon este și el cu paturi – 9 la număr.

„Este dotat cu de toate, este rolerul nostru pentru păstrarea medicamentelor, care corespund tuturor rigorilor sanitar-epidemiologice. Am depus foarte mult suflet în renovarea staționarului, pentru că acesta a fost un vis”, spune șefa secției, care ne-a condus în sala de proceduri.

„Aceasta este sala de proceduri cu hotă. Aveam și anterior, dar nu avea așa capacități. Acolo dizolvăm medicația citostatică pentru că, evident, este toxică”, ne-a explicat Ionela Clipca.

Cândva pe holurile acestei secții era banca de sânge, ne spune Ionela Clipca, care a fost transferată în blocul central. Acum staționarul este vizitat de 20-60 de pacienți pe zi. Sunt pacienți stabili, a căror stare de sănătate este minuțios verificată de specialiști, ne spune șefa secției staționar de zi chimioterapie.

„Noi avem o grilă de apreciere a posibilităților de efectuare a tratamentului în condiții de staționar de zi sau ambulatoriu. Aceștia sunt pacienți cu statut de performanță, cu o stare bună, stabili din punct de vedere al organelor. Evaluăm funcția renală, cardiacă, hepatică, pentru a aprecia dacă pacientul poate primi tratament aici. Este foarte important ca totuși, pacientul să fie în oraș, în Chișinău. Pentru a se putea deplasa timp de 30-60 de minute, ca să nu avem situații în care trebuie să intervenim de urgență”.

În staționar vin pacienți din toate colțurile Moldovei. În ziua în care am vizitat secția, aici se aflau pacienți din Chișinău, Ialoveni, Strășeni, Dondușeni, Bălți și Cimișlia. Cei care vin cu transportul public, statul le asigură cheltuielile, începând cu vara acestui an.

„Zilnic avem în jur de 20-60 de pacienți, săptămâna trecută au fost zile în care aveam și 66 și 60 de pacienți, ceea ce este mult. Ne străduim să-i dispersăm pe ore. Cei care necesită cure mai lungi vin mai dimineață. O procedură poate dura o oră, dar și mai mult, chiar 5-6. Cei mai mulți pacienți au tumori mamare, ovariene, cancer colorectal și sarcoame”.

„Acum resimțim toate problemele generate de Covid, pentru că pacienții vin în stadii mai tardive”

Întrebată dacă pandemia a perturbat activitatea staționarului, Ionela Clipca spune că tratamentul nu a fost întrerupt de pacienții implicați în tratament, însă pentru cei care nu aveau un diagnostic stabilit, a fost mai problematic.

„A fost mai problematic cu cei care aveau nevoie de diagnostic. Transportul nu a funcționat o perioadă, medicii de familie erau suprasolicitați. Acum resimțim toate problemele generate de Covid, pentru că pacienții vin în stadii mai tardive. Dar tratamentul citostatic nu a fost întrerupt”.

Totuși, din cauza situației epidemiologice, unicul dispensar oncologic din nordul Moldovei și-a sistat activitatea. Acum tot fluxul de pacienți este concentrat doar în Municipiul Chișinău.

„La Bălți este un astfel de dispensar, dar din cauza pandemiei a fost stopată activitatea. Noi suntem unicul centru republican, din acest motiv depunem toate eforturile să oferim condiții bune pentru pacienți. Un serviciu medical bun are trei componente: resurse umane, materiale și financiare. Pe rând, le-am îmbunătățit pe toate. În 2013 noi aveam capacitatea de un milion de lei, acum am ajuns la 7 milioane de lei, în afară de programul național de stat, de ajutoarele umanitare pe care le primim. Avem și proiecte internaționale la care participă hematologii”.

Potrivit Ionelei Clipca, în primele 9 luni ale anului 2020, numărul pacienților din secție a scăzut cu 200, față de perioada similară a anului trecut.

„Avem o evaluare pentru primele nouă luni și, într-adevăr, numărul pacienților la noi în secție a scăzut cu 200, ceea ce presupune 400 de cure. Pacientul nostru nu vine doar o dată, ci de 3, 6, dar și de 18 ori pe an, în funcție de tipul de tumoare”.

„Fiecare om acceptă diferit acest diagnostic”

Astfel de secții, spune Ionela Clipca, ar trebui să fie și în alte spitale, dar aceasta depinde de investițiile pe care vrea să le facă statul în medicină.

„Noi sperăm că astfel de secții să existe și în alte spitale, evident la nord și sud. Pacientul se simte mai în siguranță când este curat, frumos, când este bine, cald și îngrijit. Desigur, vorbim de un confort psihologic, dar este importantă și siguranța epidemiologică, în ceea ce privește infecțiile nosocomiale. Cancerul se tratează, este greu să tratăm și omul... Fiecare om acceptă diferit acest diagnostic”.

Cel mai dificil în perioada pandemică au fost întreruperea interacțiunii față în față.

„Am mutat toate consultațiile la telefon. Ne-a fost greu. Ne e greu și acum... Chimioterapia fără căderea părului, fără slăbiciuni nu există, iar tu, ca medic, trebuie să încurajezi pacientul. Până la ora 10.00 mă sună pacienții care au fost la proceduru ziua anterioară, ca să-mi spună cum se simt. De la 10.00 lucrez cu pacienții care vin ziua următoare ca să știu cum se simt și ei și ca să le fac programare. Mulți pacienți nu au medic de familie, așa că noi nu facem doar chimioterapie, dar facem și educație de prevenție: de ce trebuie să ne vaccinăm, de ce să ne spălăm pe mâini și tot așa”, spune Ionela Clipca.

În anul 2013, Banca Mondială a realizat un raport privind descentralizarea serviciilor de chimioterapie și radioterapie în cadrul asistenței spitalicești. Potrivit acestuia, formula ideală care ar trebui aplicată pentru ca toți pacienții să aibă acces la servicii medicale calitative, ar fi crearea a 5 locaţii pentru livrarea asistenţei oncologice, unul în partea centrală a țării (Chișinău), două în partea de nord (Bălți și Edineț), și două în Sud (Comrat și Tighina). În realitate, singurele secții de chimioterapie sunt concentrate în capitala țării.

Potrivit directoarei Institutului Oncologic, Larisa Catrinici, pentru reparația staționarului de zi chimioterapie împreună cu Blocul operator, care va fi gata până la sfârșitul anului s-au cheltuit 15 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Vom preciza că în anul 2016 a fost aprobat Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, care are drept obiective strategice reducerea cu 10% până în anul 2025 a incidenţei tipurilor de cancer, prin controlul factorilor de risc comportamentali şi prin vaccinare, sporirea cu 25% a ratei de depistare precoce a cancerului până în anul 2025, asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă până în anul 2025, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare şi asigurarea accesului pacienţilor cu cancer la aceste servicii.

În Republica Moldova, cancerul este cea de-a doua cauză a mortalității, după bolile aparatului circulator. În anul 2018 se înregistrau aproape 84 de mii de bolnavi oncologici, iar anul trecut tumorile maligne au luat viața a peste 6 mii de oameni.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Tag: cancer,chimioterapie, stationar chimioterapie zi, institutul oncologic, io, ionela clipca

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.