Proiectul de lege, înregistrat la Parlament pe 21 octombrie, prevede mai multe modificări esențiale care să nu permită breșe legislative de a fenta regulile de transparență. Una dintre acestea este completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. În primul rând, legislatorii își doresc să existe o definitivare clară a prestatorilor de servicii farmaceutice, acestea fiind entitățile care încheie contracte cu CNAM, pentru eliberarea medicamentelor compensate. Mai mult, în formula propusă, legea ar urma să prevadă ca să existe un model de contract-tip, care să fie stabilit de Guvern.

După semnarea acestui contract-tip – maxim 15 zile lucrătoare - ambele părți, atât CNAM, cât și prestatorul de servicii farmaceutice, ar urma să fie obligate să facă publice atât contractele, cât și acordurile adiționale, lucru care nu se întâmplă acum. Prestatorii ar trebui să publice nu doar sumele obținute în urma contractelor cu CNAM, dar și veniturile din alte surse. Drept argument, autorii documentului dau exemplul cazului de repartizare a insulinei prin intermediul Poștei Moldovei.

Astfel, prestatorii care au au site oficial, ar urma să facă publică informația într-un loc vizibil. În ceea ce privește CNAM, proiectul de lege propune ca toate contractele în ceea ce privește medicamentele compensate, să fie făcute publice, fără nicio excepție. De altfel, autorul mai introduce o prevedere „dedicată” Consiliului de Administrație al CNAM care nu publică deciziile luate, ci doar comunicări scurte despre redistribuirea de fonduri. Sănătate INFO a trimis numeroase solicitări în care să ni se prezinte deciziile CA, însoțite de copii ale proceselor verbale, însă CNAM a încălcat legea de fiecare dată și nu a făcut publice aceste informații, rămânând complet netransparentă, cu acordul tacit al Guvernului.

Un alt element nou este că proiectul de lege prevede amenzi contravenționale, deși mici, pentru ambele părți care nu vor face publice informațiile vizate – maxim 3.600 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere  și până la 4.500 de lei persoanelor juridice.

Iar ca să nu existe interpretări, așa cum se întâmplă de câțiva ani, proiectul de lege stabilește că „Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează în baza principiului transparenței”, în afară de cele șapte principii indicate deja în lege: principiul unicității, egalității, solidarității, obligativității, contributivității, repartiției și autonomiei. Acum, atât CNAM, cât și prestatorii de servicii medicale contractați, aleg după propria dorință ce informații financiare să publice. Astfel, CNAM doar publică lista instituțiilor contractate, bugetul și denumirea serviciului contractat. Atât. Unele instituții au respectat legea și au publicat contractele încheiate, altele însă – în mare parte instituții private – publică doar un rezumat al contractului.

Autorul proiectului de lege, Radu Marian, face trimitere în Nota de argumentare inclusiv la analiza Biroului de Avocați Efrim, Roșca și Asociații la solicitarea Centrului PAS privind spectrul și tipul de servicii contractate, dar și modul de virare a mijloacelor financiare pentru serviciile contractate, de unde reiese clar obligația părților – contractant și contractat – de a facce publice informațiile financiare din FAOAM. Amintim că în această analiză este explicat cert că aceste informații nu fac parte din categoria secretelor comerciale sau de stat, deci nu există motive pentru tăinuirea acestora.

În condițiile în care bugetul CNAM crește de la an la an, însă plățile directe în sistemul de sănătate formează practic un buget paralel, este foarte important să existe transparență, argumentează deputatul.

„În 2019 cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală depășesc 7,5 miliarde de lei. CNAM a încheiat contracte cu 377 de instituții publice, 66 private și 241 prestatori de prestatori de servicii farmaceutice, absoluta majoritate fiind din sectorul privat. Cu toate că pentru compensarea medicamentelor, CNAM cheltuie peste jumătate de miliard de lei, nu se asigură nicio raportare privind fiecare prestator de servicii farmaceutice contractat. Din cauza lipsei de transparență financiară, date disponibile generează îngrijorări privind eficiența finanțării sistemului de sănătate. În pofida creșterii constante a FAOAM, volumul plăților directe, atât formale, cât și informale, se menține la un nivel îngrijorător de 48 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate”, constată autorul proiectului de lege.

Vom menționa că Sănătate INFO a solicitat constant informați financiare „sensibile” referitor la gestionarea banilor din FAOAM – atât deciziile Consiliului de Administrație, cu copii ale proceselor verbale, precum și publicarea contractelor cu instituțiile contractate, atât publice și private.

Dreptul la accesul acestor informații ne-a fost negat până acum. După numeroase articole și analize publicate, scrisori deschise ale organizațiilor non-guvernamentale către CNAM și Guvern de a face publice informațiile ce țin de contracte, o parte dintre instituții au devenit mai deschise, însă au fost și sunt selective în publicarea informațiilor.

CNAM rămâne una dintre cele mai netransparente instituții în continuare, argumentând total nejustificat că își exercită obligația de transparență prin publicarea raportului de executare a FAOAM, aprobat de Guvern, apoi supus votului Parlamentului. Publicarea raportului nu trebuie confundată cu publicarea contactelor cu instituțiile ce beneficiază de bani din asigurările de sănătate. Astfel, proiectul va deschide o adevărată „Cutie a Pandorei”.