De câți bani are nevoie sistemul medical pentru îngrijirea paliativă a pacienților muribunzi și cât se oferă în realitate în Moldova

Sursa Foto: medlifeao.md

Elena Cioina

17 iunie, 2021, 16:31

Vizualizări: 2886

Îngrijirile paliative pentru pacienții aflați la sfârșitul vieții vor fi finanțate separat de alte servicii medicale, din 1 ianuarie, anul viitor. Guvernul a operat ieri modificări la Regulamentul care prevede modul de formare și administrare a resurselor financiare din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Tot ieri a fost completat și Programul unic de asigurări medicale. Acesta va avea o secțiune separată – îngrijiri paliative.

La modul practic, prestatorii acestui serviciu medical vor putea planifica mai ușor și mai real necesitățile și cheltuielile anuale. Până acum, banii pentru îngrijirile paliative erau prevăzuți în FAOAM la un loc cu banii destinați serviciilor comunitare. Din ianuarie, anul viitor, acestea se vor regăsi separat în buget.

În programul unic, document care cuprinde lista maladiilor și stărilor care necesită asistenţă medicală şi stabileşte volumul asistenţei acordate persoanelor asigurate de către instituţiile medico-sanitare contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale, va avea o secțiune aparte .„îngrijiri paliative”. Aceasta stabilește „noțiunea, prestatorii, beneficiarii îngrijirilor paliative tipurile de servicii de îngrijiri paliative, lista serviciilor acordate pe fiecare tip de servicii de îngrijiri paliative și condiţiile acordării îngrijirilor paliative conform fiecărui tip de servicii de îngrijiri paliative”.

Totuși, din hotărârea aprobată ieri reiese că din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor fi acoperite doar cheltuielile medicale, or, conceptul de servicii de îngrijiri paliative aprobat de Organizația Mondială a Sănătății presupune organizarea echipelor multidisciplinare, care pe lângă medici și asistenți medicali și a altor specialiști, cum ar fi psihologul, asistentul social sau preotul.

Definiția OMS

Medicina paliativă este o abordare care îmbunătățește calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, atunci când se confruntă cu probleme asociate unei boli amenințătoare de viață: prin prevenția și ameliorarea suferinței, identificarea precoce, evaluarea și tratamentul impecabil al durerii și al altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale.

Cheltuielile pentru ceilalți specialiști, cel puțin în prezent, sunt susținute financiar din donații și diverse granturi. Și deși cererea acestui serviciu este mare, din cauza subfinanțării, în Moldova există doar 8 prestatori de îngrijiri paliative neguvernamentali. Din păcate, majoritatea acestora se află în Chișinău sau în raioanele din apropierea Capitalei.

Câți bani sunt cheltuiți anul pentru serviciile paliative din Fondurile CNAM

Potrivit notei informative la proiectul hotărârii de Guvern, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu în anul 2019 au fost alocate aproximativ de 4,1 milioane de lei pentru aproximativ 22.750 vizite. O vizită efectuată de prestatorii de asistență medicală primară și prestatorii privați/sectorul neguvernamental specializați în domeniu finanțată din FAOAM costă 180 de lei.

De astfel de servicii au beneficiat aproximativ 8.000 de oameni, ceea ce ar reprezenta doar 39% din necesitățile reale.

Indicii înalți ai prevalenței și mortalității populației prin cancer și a alte maladii cronice decompensate (ex. cardiovasculare, hepatice etc.), arată că numărul persoanelor care au nevoie de servicii de îngrijiri paliative este mult mai mare (de aproximativ 2,5 – 3 ori) și reprezintă aproximativ 20-25 mii persoane. Respectiv necesitatea estimativă a mijloacelor financiare pentru asemenea servicii ar fi de aproape 11-12 milioane de lei anual.

De servicii paliative în staționar în 2019 au beneficiat aproximativ 5.100 de persoane, unde s-au oferit în jur de 59.376 zile/pat (în medie 25 zile/pat per persoană, necesitatea fiind de 30 zile/pat cu 495 lei –costul zi/pat) cu cheltuieli din FAOAM de aproximativ 29,4 milioane de lei. În realitate, costurile pentru numărul necesar de persoane pentru tratament în condiții de staționar ar fi de aproximativ 35,3 milioane de lei sau cu 5,9 milioane de lei mai mult față de cele cheltuite până acum.

Estimările arată că pentru a asigura accesul pacienților la servicii de îngrijiri paliative, atât la domiciliu, cât și în spital, ar fi nevoie de aproximativ 47 de milioane de lei anual.

Potrivit conceptului cu privire la îngrijirile paliative din anul 2008, anual 60% dintre persoanele decedate ar avea nevoie de îngrijiri paliative. Asta înseamnă aproximativ 25 de mii de pacienți. Dintre aceștia, peste 17 mii ar avea nevoie în mediul rural și peste 8 mii – în orașe.

După zece ani de aplicare a serviciilor de îngrijiri paliative, experții constată că de acest serviciu, în 2018, la domiciliu au beneficiat doar 37-38% dintre pacienți aflați la sfârșitul vieții, iar în spitale, doar 21-25%.

Nouă schemă de escrocherie. Persoane necunoscute pretind că reprezintă CNAM și solicită plăți pentru asigurarea medicală

Personalul medical din R. Moldova învață cum să facă față situațiilor de urgență radiologică

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Tag: îngrijiri paliative, FAOAM, CNAM, servicii, sfârșit de viață, pacienți

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.