Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

Sursa Foto: parlament.md

Irina Papuc

07 octombrie, 2021, 16:59

Vizualizări: 4016

Proiectul Modernizarea sectorului sănătății, încheiat în 2014, conținea obiective mărețe pentru domeniul sănătății. Multe dintre ele însă au rămas pe hârtie, iar transformarea sectorului sănătății a și a rămas o amară dezamăgire. Managementul comun al spitalelor, introducerea stimulentelor bazate pe performanță pentru a îmbunătăți eficiența și calitatea asistenței medicale în spitale erau doar două dintre cele mai îndrăznețe reforme care trebuiau să se producă până în decembrie 2019.

Între timp, proiectul a fost prelungit de câteva ori, astfel ca țara să poată absorbi fondurile străine puse la dispoziție. Însă pe jumătate am reușit și pe jumătate am eșuat. Mai mult, proiectul este finanțat prin intermediul unui credit. Ceea ce înseamnă că plătim și creditul și, pe deasupra, pentru incapacitatea noastră de a fi performanți și eficienți.

Acordul de finanțare pentru proiectul „Modernizarea sectorului Sănătății” a fost semnat în anul 2014 și prevede acordarea unui împrumut în valoare de 20 milioane drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a 30,8 mil. dolari SUA. Republica Moldova, mai exact Ministerul Sănătății și CNAM, trebuie să îndeplinească mai mulți indicatori care privesc starea de sănătate a populației și condițiile acordării asistenței medicale pentru a primi acești bani. Finanțarea este acordată sub formă de suport bugetar, iar suma este debursată în baza realizării indicatorilor stabiliți între Banca Mondială, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Aproape 3,8 milioane de EURO n-au ajuns în sistem

Un raport al Curții de Conturi, publicat în luna iulie și analizat ieri în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice, arată că pentru anul 2020 au fost planificate 76,8 milioane de lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială. Pentru a obține acești bani urmau a fi atinși și debursați 4 indicatori:

• Toate țigările importate și produse local, comercializate pe piață, sunt în conformitate cu reglementarea privind etichetarea produselor de tutun

• Creșterea numărului de persoane cu boli cardiovasculare (BCV) care beneficiază de medicamente compensate pentru tratamentul BCV

• Conceperea și pilotarea stimulentelor bazate pe performanță pentru toate spitalele

• Consolidarea spitalelor departamentale aflate sub administrarea MSMPS

Auditul a constatat că din cei patru indicatori doi nu au fost atinși, iar alți doi indicatori nu au fost validați.

Indicatorii care se referă la etichetarea produselor din tutun și la majorarea procentului de persoane cu boli cardiovasculare care beneficiază de medicamente compensate au fost atinși, iar sumele prevăzute pentru îndeplinirea lor urmau să ajungă în conturile autorităților.

Performanța ni se dă greu

Al treilea indicator stabilit pentru anul 2020 a fost „introducerea stimulentelor bazate pe performanță pentru îmbunătățirea eficienței și calității asistenței medicale în spitale. Cu alte cuvinte, se vorbește din 2014 despre stabilirea unor indicatori de performanță pentru toate instituțiile medicale spitalicești, îndeplinirea cărora să aibă un dublu efect – îmbunătățirea calității asistenței medicale și remunerarea lucrătorilor medicali pentru asta. Raportorii Curții au menționat că la acest indicator s-au făcut modificări, iar banii prevăzuți pentru el vor fi replanificați. Un proiect pilot trebuia să fi început deja în câteva spitale din țară, dar această nouă modalitate de plată încă nu este aplicată și nici nu este clar de când se va aplica. Denis Valac, director general adjunct al CNAM susținea în vară că indicatorii de performanță pentru spitale au fost agreați și că „până la sfârșitul acestui an ar exista toate premisele ca Banca Mondială să valideze acest indicator”. În cadrul ședinței Comisiei, responsabili de la Ministerul Sănătății au susținut că eforturi totuși se fac și că de la anul proiectul-pilot ar putea demara.

Nu vom avea nicio reformă a spitalelor pentru că ...pandemie

Al patrulea indicator nerealizat se referă la consolidarea spitalelor departamentale sub autoritatea Ministerului Sănătății. Cândva de mare rezonanță, acum despre managementul comun al spitalelor nu se mai suflă nicio vorbă. Potrivit Curții, singura acțiune începută și neterminată se referă la fuzionarea Spitalului de Stat cu cel Clinic al Ministerului Sănătății. Doar că... a apărut pandemia Covid, iar „rolul spitalelor este revizuit”. În cele din urmă, resursele alocate acestui indicator au fost redirecționate către un alt obiectiv - evaluarea comportamentului oamenilor și evaluarea gradului de pregătire pentru vaccinare. Astfel, autoritățile s-au apucat să efectueze un studiu care să evalueze ce știu oamenii despre COVID19 și cum se comportă în pandemie și să evalueze în ce măsură suntem pregătiți pentru administrare de vaccinuri și să revizuiască strategia națională de comunicare pentru COVID-19.

Componenta de asistență tehnică a rămas, la fel, fără rezultate finale. Aceasta prevedea ca sistemul informațional SIA AMP să fie interconectat cu încă șase sisteme informaționale, printre care E-Rețeta, E-Certificat, certificatele electronice de naștere și deces, etc.

În 7 ani am fost capabili să folosim doar jumătate din bani

Reprezentații Curții de Conturi au menționat în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice că nu doar pandemia, dar și capacitatea scăzută de absorbție a dus la situația pe care o avem. Mai exact, din 2014, de când a început proiectul, au fost debursați doar 55% din banii prevăzuți în acord. Astfel, au fost nedebursate 10,9 milioane drepturi speciale de tragere sau 16,5 milioane dolari. Suntem în luna octombrie, iar pentru anul 2021 nu a fost validat niciun indicator.

Este important de menționat că proiectul este finanțat în cadrul unui credit, iar dobânda anuală este de 1,25% din suma totală a creditului. În acest context, alte două aspecte sunt cruciale: proiectul trebuia finalizat, conform acordului inițial, în decembrie 2019. Pentru că au fost incapabile să facă performanță și să îndeplinească indicatorii, autoritățile au extins de două ori proiectul. Acum, se așteaptă semnarea unui amendament care să permită autorităților să extindă termenul până în decembrie 2022. Deci încă 3 ani (2020-2022) pentru care vom plăti dobânda prevăzută de 1,25%. Dar mai există și a doua problemă – autoritățile mai plătesc din banii noștri și o taxă pentru soldul neretras – câte 300 de mii de lei pe an.

Performanță redusă, consultanți bine plătiți

Curtea de Conturi a atras atenția la faptul că doi consultanți – în achiziții și în managementul financiar – au fost plătiți cu sume deloc neglijabile. Și, deși din anul trecut numărul de zile pentru aceștia a fost redus, plata s-a majorat de 1,7 ori. Mai exact, de la 1.234 de lei pe zi la 2.133 de lei pe zi. Ministerul Sănătății s-a justificat că ar fi vorba despre doi consultanți care au lucrat concomitent la proiectul Modernizarea sectorului Sănătății, dar și la Proiectului „Răspuns de Urgență COVID-19 în RM” și că responsabilitățile celor doi consultanți au rămas aceleași, deși zilele de muncă au fost reduse.

În concluzie, Ministerul Sănătății speră ca în următoarea lună să fie votat un amendament de extindere a proiectului, astfel încât să poată fi debursați cei 3,8 milioane de Euro pentru 2020. Potrivit autorităților, proiectul va fi extins cel mai probabil până în decembrie 2022.

Spitalele vor primi aproape 200.000.000 de lei suplimentar pentru ca să poată să-și achite facturile pentru lumină, căldură, medicamente și alimentație

Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID

Studiu: Serviciile de sănătate în Republica Moldova s-au extins, dar odată cu ele au crescut și plățile de buzunar

Tag: proiectul modernizarea sectorului sanatatii banca mondiala cnam ministerul sanatatii comisia control finante publice

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.