Se termină pandemia COVID19? Suntem liberi? Ca să vedem viitorul, este nevoie să privim în trecut. Ce ne poate învăța pandemia de gripă din 1918

Sursa Foto: Underwood Archives/Getty Images

Irina Papuc

08 februarie, 2022, 21:07

Vizualizări: 4039

Am intrat în al treilea an pandemic, un al treilea an în care viețile ne-au fost date peste cap. Restricțiile și izolarea ne-au consumat emoțional atât de mult, încât ne dorim cu disperare o minune. Odată cu apariția valului Omicron, mai multe guverne au început să vorbească despre sfârșitul pandemiei. Dar oare sfârșitul e chiar aproape? Și de data aceasta istoria ne poate da o lecție valoroasă.

În New York City, în 1920 – la aproape doi ani după o pandemie de gripă care a luat viața la cel puțin 50 de milioane de vieți în întreaga lume - noul an părea să fie ceva mai luminos. După trei valuri devastatoare de gripă oamenii sperau că sfârșitul pandemiei este aproape, iar presa nu s-a temut să publice titluri optimiste. Dar în câteva luni totul s-a schimbat. Cazurile de gripă au revenit. „Locuitorii ar trebui să se pregătească pentru o „întoarcere a gripei”, a avertizat comisarul pentru sănătate al orașului New York, Royal S. Copeland.

El a prezis că varianta de virus responsabilă pentru creșterea valului va fi mai ușoară și că cei care s-au îmbolnăvit anul precedent vor fi imuni. S-a înșelat, cel puțin parțial: în timp ce multe țări și orașe din întreaga lume nu au trecut printr-un al patrulea val al marii pandemii de gripă, mai multe metropole americane au suportat un alt val mortal.

Pe măsură ce pandemia de coronavirus se strecoară în al treilea an, pandemia de gripă din 1918 poate oferi o perspectivă asupra modului în care acest capitol al istoriei s-ar putea încheia. Dar un „sfârșit”, atunci când vine vorba de virusuri, este un cuvânt înșelător. În cele din urmă, spun experții, noul coronavirus este probabil să treacă de la un agent patogen mortal și perturbator la o formă mai ușoară, mai sezonieră. Între timp, însă, experiența SUA de acum un secol sugerează că am putea suferi mult mai multă durere și moarte, mai ales dacă lăsăm garda jos, scrie Washington Post.

Gripa din 1918 a durat cu mult peste 1918. La doi ani după ce a început, exact în momentul în care oficiali precum Copeland declarau victoria și orașele slăbeau restricțiile, un al patrulea val a lovit anumite părți ale SUA, aducând unele spitale în pragul colapsului.

Virusul nu părea atât de amenințător când a început: primul val din primăvara anului 1918 a fost relativ ușor. Dar virusul s-a întors răzbunător în toamnă, probabil după ce a suferit mutații. Al doilea val a fost îngrozitor în întreaga lume. Mașinile erau transformate în cortegii funerare, iar preoții strângeau cadavrele cu trăsuri trase de cai. Numai în timpul celui de-al doilea val, mai mulți americani au fost uciși de gripă decât au murit în Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, Războiul Coreean și Războiul din Vietnam la un loc.

Pandemia de gripă părea să afecteze în special tinerii, din motive pe care istoricii și oamenii de știință încă le dezbat. Când s-au înregistrat primele cazuri, Primul Război Mondial era în desfășurare, iar în tranșee soldații puteau lua virusul cu ușurință unul de la celălalt, iar condițiile din spitalele de campanie au grăbit adesea răspândirea. Alți experți au sugerat că persoanele în vârstă de 20 și 30 de ani erau mai puțin susceptibile de a avea imunitate anterioară la virusuri gripale similare.

Până în iarna anilor 1919-1920, americanii erau obosiți de limitările vieții de zi cu zi. Aproape toate restricțiile de sănătate publică - cum ar fi purtarea măștilor, distanțarea socială și închiderea școlilor și bisericilor - au fost ridicate. O întoarcere grăbită la adunările publice a dus la o creștere a numărului de cazuri. Politicienii fie au dat vina pe neatenția oamenilor pentru reapariția virusului, fie au minimizat gravitatea acestuia.

Despre apariția celui de-al patrulea val nu s-a scris în primele pagini ale ziarelor, așa cum s-a scris despre celelalte. Subiectul era tratat doar prin știri scurte, aranjate undeva în paginile interioare ale ziarelor, deși se raportau mii de cazuri săptămânal sau chiar zilnic.

Un medic a scris o scrisoare editorului din New York Times în iarna anului 1920, implorând oamenii să evite „expunerea inutilă la gripă” prin contact social inutil. Doctorul a avertizat că oricine a vizitat pe cineva bolnav era atunci „capabil să răspândească boala la mulți alții care ar fi putut scăpa, punând astfel o presiune suplimentară pe spitalele, asistentele și medicii deja suprasolicitați”.

Ce de-al patrulea val nu a reușit să genereze atât de multă teamă și titluri apocaliptice la fel ca valurile precedente nu din cauza faptului că a fost mai puțin letal. În New York City, mai mulți oameni au murit în perioada decembrie 1919 până în aprilie 1920 decât în primul și al treilea val, potrivit unui studiu privind mortalitatea prin gripă. Detroit, St. Louis și Minneapolis s-au confruntat, de asemenea, cu al patrulea val semnificativ și cu „mortalitate excesivă” severă.

Intervențiile de sănătate publică ale guvernelor locale ar fi putut contribui de fapt la al patrulea val prin limitarea răspândirii virusului în valurile anterioare. Lăsarea virusului să se răspândească, însă, nu ar fi fost recomandabilă, a spus Wan Yang, profesor, asistent de epidemiologie la Universitatea.

„Mai multe infecții ar putea duce, de asemenea, la mai multe mutații, astfel încât aceasta ar putea genera o nouă variantă de virus care îți poate eroda apoi imunitatea anterioară, deci este o interacțiune în funcție de modul în care virusul va evolua, ceea ce este cu adevărat imprevizibil”, a spus Yang.

Virusurile gripale și coronavirusurile sunt diferite din punct de vedere genetic, așa că nu este posibil să se facă o comparație individuală cu pandemia din 1918. Yang a remarcat că noul coronavirus pare să muteze mult mai repede decât virusul gripal din 1918. Gestionarea pandemiei actuale a beneficiat, de asemenea, de multe dezvoltări științifice care nu erau disponibile în urmă cu un secol, inclusiv condiții de spitalizare mai bune, acces mai bun la apă curată și, poate ceea ce este cel mai notabil, un vaccin.

Totuși, ne putem vedea viitorul, dacă ne uităm cu atenție la trecut. Virusul gripei din 1918, după ce a persistat într-o formă mortală timp de mai bine de doi ani, a devenit în cele din urmă mai blând. Acum este „o parte din fiecare gripă sezonieră pe care o avem”, a spus Ann Reid, directorul executiv al Centrului Național pentru Educație Științifică, care a ajutat la secvențarea genomului virusului gripal din 1918 în anii 1990. Cercetările ei au arătat că unele aspecte genetice ale virusului din 1918 au continuat să fie prezente în noile focare, inclusiv în pandemiile din 1957 și 1968, ceea ce înseamnă că este posibil ca oamenii cu imunitate la virusul din 1918 să fi avut probabil o anumită protecție față de „rudele” sale genetice.

„În cele din urmă, toții oamenii din lume vor avea un anumit nivel de bază de imunitate la acest coronavirus. Astfel, chiar și atunci când va apărea o nouă tulpină, oamenii nu vor rămâne complet vulnerabili”, a spus Reid.

„Cred că va rămâne”, a spus Yang despre noul coronavirus. „Nu cred că eliminarea lui totală este fezabilă sau chiar realistă în acest moment. Să sperăm că putem trăi mai liniștiți cu acest virus.”

Christopher LJ Murray în The Lancet: „După valul Omicron, COVID-19 va reveni, dar pandemia nu”

Cercetător în domeniul sănătății publice globale, Christopher LJ Murray a publicat recent în revista The Lancet o analiză prin care argumentează de ce pandemia se va încheia curând. Totuși, aceasta nu înseamnă că infecția Covid 19 nu va mai exista.

„Noi variante ale SARS-CoV-2 vor apărea cu siguranță, iar unele pot fi mai severe decât Omicron. Imunitatea, indiferent dacă este derivată din infecție sau vaccinare, va scădea, creând oportunități pentru transmiterea continuă a SARS-CoV-2. Având în vedere caracterul sezonier, țările ar trebui să se aștepte la creșterea potențialului de transmitere în lunile de iarnă. Cu toate acestea, impactul viitoarei transmiteri SARS-CoV-2 asupra sănătății va fi mai mic din cauza expunerii anterioare extinse la virus, a vaccinurilor adaptate în mod regulat la noi antigeni sau variante, a apariției antiviralelor și a informațiilor deja cunoscute că cei vulnerabili se pot proteja singuri, atunci când este necesar, folosind măști de înaltă calitate și distanțare fizică. COVID-19 va deveni o altă boală recurentă pe care sistemele și societățile de sănătate vor trebui să o gestioneze. De exemplu, numărul deceselor cauzate de Omicron în majoritatea țărilor pare să fie similar cu nivelul unui sezon de gripă din țările din emisfera nordică. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au estimat că sezonul gripal cu cele mai mutle decese din ultimul deceniu (din 2017-2018) a provocat aproximativ 52 000 de decese prin gripă, cu un vârf probabil de peste 1.500 de decese pe zi. Era măsurilor extraordinare luate de guverne și societăți pentru controlul transmiterii SARS-CoV-2 se va termina. După valul Omicron, COVID-19 va reveni, dar pandemia nu”.

O nouă pandemie va veni și trebuie să ne pregătim, pentru că nu va fi similară cu COVID-19. Un raport al OMS arată care sunt factorii de risc care pot genera o nouă pandemie la nivel global

Ce îi determină pe unii oameni să se ofere voluntari pentru a fi infectați cu boli care le pot pune viața în pericol

AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunoscut că vaccinul poate provoca o reacție adversă gravă

Tag: covid 19 pandemie sfarsit gripa 1918

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.