Reforma sănătății publice, pornită din nou cu stângul și cu lumina stinsă
Irina Papuc
15 noiembrie, 2022, 12:09
Vizualizări: 3199
După 7 ani de reformă eșuată a Sănătății Publice, Ministerul Sănătății a readus pe agenda discuțiilor retribuirea de responsabilități și atribuții pentru Agenția Națională de Sănătate Publică care a pierdut în 2017 majoritatea centrelor raionale de sănătate publică, peste 800 de specialiști care au fost eliminați din sistem și s-a ales cu atribuții care îi depășeau capacitățile, cum ar fi controlul medicamentelor sau acreditarea în sănătate.
După
lungi ani de așteptare, Ministerul Sănătății încearcă să repare greșelile
precedesorilor săi, a ex-premierului Pavel Filip și a subordonatei sale de la
Ministerul Sănătății, Ruxanda Glavan. Specialiștii rămân totuși pesimiști, în
fața unui deja vu: reforma se face din nou fără discuții largi și fără
transparență, ca exact acum 7 ani, iar cele mai mari probleme rămân neclintite.
Proiectul
de hotârâre, care vizează modificarea mai multor legi, a fost supus dezbaterilor
publice pe 8 noiembrie. Un prim pas a fost modificarea Legii cu privire la
medicamente și a Legii cu privire la activitatea farmaceutică prin care practic
se restituie Agenției Medicamentului dreptul de a efectua controlului
circulației medicamentelor, produselor parafarmaceutice și al dispozitivelor
medicale, responsabilitate absolut improprie revenită în atribuția ANSP prin
reforma din 2017. Totodată, directorul și vicedirectorii AMDM, cu funcții de
control, ar urma să poată examina cauze contravenționale și să aplice
sancțiuni în cauze ce țin de competența Agenției.
O
altă modificare importantă ține de statutul și competențele Consiliului
Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate (CNEAS) care devenise, prin
fuziune, o parte componentă a ANSP, din nou, cu atribuții improprii. Acum,
Ministerul Sănătății propune ca CNEAS să fie instituție publică care să-și
desfășoare activitatea în baza unui regulament aprobat de Guvern și care va fi
„monitorizat de Ministerul Sănătății”. Astfel, deși Ministerul Sănătății
vorbește despre carențe grave în ultimii ani privind procesul de acreditare
tocmai din cauza încălcării „principiilor internaționale de independență,
imparțialitate a organismelor de acreditare în sănătate”, autoritatea
intenționează să-și asigure controlul asupra viitoarei instituții publice,
arogându-și dreptul de a o „monitoriza”, fără a fi clar ce înseamnă mai exact
acest lucru.
Aceleași
proiect de hotărâre prevede modificări la Legea privind supravegherea de stat a
sănătății publice, prin care se aduc completări la domeniile de activitate,
precum și la lista de atribuții a ANSP. Un element nou mai ține de crearea unor
Comisii specializate pe lângă Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care
vor avea rolul de a evalua produsele supuse înregistrării de stat. Acestea ar
urma să fie create prin ordin al ministrului Sănătății și să includă experți
din cadrul Agenției Naționale pentru
Siguranța Alimentelor, Ministerului Mediului, Agenției Medicamentului și
Dispozitivelor Medicale, USMF „Nicolae Testemițanu” etc. În același timp, mai
multe modificări vizează aspecte ce țin de controlul de stat asupra activității
de întreprinzător.
Important
de menționat este că la nivel teritorial, componența ANSP rămâne aceeași –
Centrele de Sănătate Publică teritoriale rămân subdiviziuni structurale ale
Agenției, fără personalitate juridică. Menționăm că în 2017, toate centrele
teritoriale care existau în fiecare raion au rămas fără atribuții, acestea
fiind repartizate către 10 centre teritoriale care se doreau atunci a fi centre
de excelență, bine dotate care să poată face față celor mai înalte rigori de
dotare și tehnologizare. Realitatea din teren a fost alta – s-a produs o
centralizare excesivă a domeniului, peste 800 de oameni au rămas fără un loc de
muncă, iar în raioanele unde centrele teritoriale au fost comasate, serviciul
de sănătate publică a dispărut, de facto, iar administrațiile publice locale nu
au avut nici resursele și nici capacitățile necesare să dezvolte acest domeniu.
Mihail
Pîsla, specialist în managementul urgențelor de sănătate publică, dar și fost
director al CNSP, predecesorul ANSP până la reformă, spune că a căutat în
proiectul de hotărâre soluții cu privire la structura ANSP în teritoriu și
respectiv o soluție la greșeala care s-a produs în 2017. Dar o asemenea
prevedere nu există, iar proiectul de hotărâre nu abordează nici tangențial
problema lipsei de cadre.
„În proiect este omisă soluționarea uneia dintre cele mai stringente și acute probleme cauzate de reformă, și anume lipsa componentei de sănătate publică în structura administrației publice locale în raioanele în care au fost desființate CSP raionale, sarcinile acestora fiind transmise către cele 10 CSP teritoriale, care însă nu au prevăzute în structura lor asemenea capacități (filiale raionale, subdiviziuni separate sau ceva similar). Așa cum s-a demonstrat în practică, această lacună este foarte resimțită de administrația publică locală, în special în cazul unor urgențe de sănătate publică, cum, de pildă, a fost în perioada pandemiei Covid-19”, spune Mihail Pîsla. Expertul continuă:
„La
toate nivelurile și în repetate rânduri s-a afirmat că reforma supravegherii de
stat a sănătății publice prin crearea ANSP în formatul actual a eșuat. Mai
mult, a generat un șir de disfuncționalități:
organizaționale, financiare, de personal, spații și patrimoniu, sisteme
informaționale, cercetare științifică, etc care au avut și au un impact negativ
asupra realizării scopului și a obiectivelor care stau în fața ANSP și, în
consecință, asupra sănătății publice. În acest context, pentru redresarea
situației se impunea elaborarea și implementarea unui complex de măsuri, bazate
(important!) pe un concept atotcuprinzător, transparent, consultat larg,
inclusiv cu expertiză internațională. Cu regret așa concept n-a fost elaborat,
cel puțin n-a fost făcut public, iar modificările în legislație propuse de
Ministerul Sănătății se limitează numai la un spectru îngust de măsuri, care
preponderent țin de delimitarea responsabilităților improprii ANSP, precum și
de procesul de autorizare sanitară. Prin urmare, soluționarea restului
problemelor rămâne neacoperită și amânată pe un termen necunoscut. Dacă
încercările de a redresa starea lucrurilor privitor la ANSP și Sănătatea
Publică în ansamblu se vor produce și mai departe în mod netransparent, fără
implicarea tuturor actorilor interesați, scopul nu va fi atins. Apropo, reforma
ANSP din 2017 anume așa netransparent și s-a produs. Rezultatele le cunoaștem.
Poate nu are rost să călcăm pe greblă încă o dată? Nu de alta, dar miza este
prea mare – sănătatea populației”, mai punctează Mihail Pîsla.
Observațiile
privind lipsa de transparență la etapa de elaborare a proiectului sunt
pertinente. Ministerul Sănătății argumentează în Nota informativă a proiectului
că documentul a fost „elaborat în baza Analizei funcționale ANSP care a fost
examinată pe platforma Grupului de experți pentru reforma administrației
publice, instituit prin Decizia Prim-ministrului nr. 31 din 12.05.2022”.
Această analiză funcțională însă nu este atașată ca și anexă, nu poate fi
consultată și, respectiv, nu este clar în baza la ce concluzii au fost pornite
modificările de legi. O dezbatere sau consultare publică largă cu experți și
societatea civilă nu a fost organizată, deși Legea 239/2008 și HG 967/2017 cu
privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul
decizional prevăd astfel de modalități de consultare publică cu societatea
civilă.
Aducem
aminte că în anul 2017 s-a produs reforma sănătății publice, când a fost creată
ANSP, la care au fost alipite câteva instituții și acordate acesteia atribuții
improprii. Din cele 36 de Centre teritoriale de sănătate publică doar 10 au
rămas ca unități juridice. Acestea urmau să devină centre de excelență, dotate
cu laboratoare performanțe, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Aproximativ 800
de angajați au fost dați afară din sistem, slăbind astfel și mai mult
capacitățile domeniului sănătății publice. Reforma nu a fost consultată cu
societatea civilă și s-a demonstrat în timp că a fost greșit elaborată.
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %