10 motive pentru decriminalizarea sexului comercial

Sursa Foto: imagine simbol

Irina Papuc

21 noiembrie, 2022, 18:38

Vizualizări: 1598

Lucrătorii sexului comercial sunt definiți adulții care primesc bani sau alte forme de compensare în schimbul unor servicii sexuale consensuale, fie în mod regulat sau ocazional. Un lucrător al sexului comercial poate fi femeie, bărbat sau transsexual. În majoritatea țărilor, munca sexuală și activitățile asociate cu aceasta sunt acțiuni penale.

Munca sexuală este incriminată nu numai prin interzicerea vânzării de servicii sexuale, ci și prin legi care interzic solicitarea de servicii sexuale, supraviețuirea din câștigurile din munca sexuală, administrarea unui bordel sau achiziționarea de servicii sexuale. În plus, mulți lucrători bărbați și transsexuali sunt arestați, urmăriți penal și hărțuiți din cauza legilor care incriminează relațiile intime între persoane de același sex.

Prin limitarea libertății lucrătorilor sexului comercial de a negocia cu clienții utilizarea prezervativului, de a accesa servicii publice cum ar fi cele de îngrijire a sănătății și de a-și apăra drepturile lor, criminalizarea crește vulnerabilitatea lucrătorilor sexuali la violență, extorcare și riscuri pentru sănătate. Open Society Foundations a pregătit un document cu zece argumente pentru care decriminalizarea muncii sexuale este cea mai bună politică pentru promovarea sănătății și a drepturilor omului, un document care conține toate argumentele necesare pentru autorități ca să pună capăt violențelor nejustificate în adresa lucrătorilor sexuali.

Ce este decliniminalizarea

Decriminalizarea se referă la eliminarea tuturor interdicțiilor și sancțiunilor penale și administrative privind munca sexuală, inclusiv a legilor care vizează clienții și proprietarii de bordeluri. Ea diferă de legalizare, care este un regim legislativ caracterizat de reglementări semnificative care pot duce la limitarea drepturilor persoanelor implicate în sexul comercial, pot crea mecanisme de abuz din partea autorităților, generând alte rezultate negative asupra lucrătorilor sexuali.

Noua Zeelandă și New South Wales, Australia sunt două jurisdicții cunoscute pentru decriminalizarea sexului comercial. Decriminalizarea merge mână în mână cu recunoașterea muncii sexuale ca muncă și cu protejarea drepturilor lucrătorilor sexuali prin legislația muncii și reglementări privind sănătatea și securitatea la locul de muncă. Atunci când munca sexuală este dezincriminalizată, lucrătorii sexuali pot face presiuni pentru condiții de muncă mai sigure și pot folosi sistemul de justiție pentru a solicita prejudicii pentru abuz. Lucrătorii sexuali au mai multe șanse să trăiască fără stigmatizare, excluziune socială sau teamă de violență. Chiar și acolo unde munca sexuală este decriminalizată, implicarea minorilor în sexul comercial și traficul de ființe umane rămân acte criminale, pedepsite penal.

Așadar, iată 10 motive pentru decriminalizarea sexului comercial:

1. Decriminalizarea respectă drepturile omului și demnitatea umană

O piatră de temelie a drepturilor omului este aceea că toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și drepturi. Există multe motive pentru care adulții aleg să practice sexul comercial, fie că este vorba de principalul lor mijloc de trai, un mijloc temporar de supraviețuire sau o oportunitate de a completa alte venituri. Unii oameni consideră că munca sexuală oferă venituri mai bune și condiții de muncă mai flexibile. Oricare ar fi motivele, munca sexuală este muncă, iar lucrătorii sexuali trebuie tratați cu demnitate. Lucrătorii sexuali din multe părți ale lumii s-au organizat pentru a lupta pentru drepturile omului care nu pot fi realizate pe deplin atâta timp cât legile penale amenință accesul lor justiție, sănătate și servicii sociale, subminează dreptul lor la muncă și îi expune violenței, discriminării și arestării arbitrare.

Țările din UE care au legalizat și decriminalizat sexul comercial

2. Decriminalizarea protejează împotriva violenței și abuzului

Munca sexuală nu este în mod inerent violentă. Incriminarea este cea care expune lucrătorii sexuali la cel mai mare risc. În încercaarea de a evita arestul – atât a lor, cât și a clienților acestora – lucrătorii sexuali de pe stradă trebuie adesea să se mute în zone izolate, care sunt mai puțin vizibile pentru forțele de ordine, dar unde violența este mai răspândită. Frica de arest și de abuzul poliției limitează timpul și metodele pe care lucrătorii sexuali le pot folosi pentru a efectua verificări de siguranță ale clienților fără a fi detectați de poliție.

Pentru lucrătorii sexuali care nu sunt pe stradă, autoritățile din unele țări au închis forumurile online, care ofereau lucrătorilor sexuali posibilități mai detaliate de screening a clienților și, prin urmare, o securitate mai mare. În jurisdicțiile care au decriminalizat munca sexuală, cum ar fi Noua Zeelandă, lucrătorii sexuali au o capacitate crescută de a verifica clienții, de a lucra în zone sigure, cu acces mai bun la servicii de securitate și de a se adresa poliției în cazuri de violență.

3. Decriminalizarea descurajează abuzul și violența din partea forțelor de ordine

Acolo unde munca sexuală este sancționată penal sau administrativ, poliția deține puterea asupra lucrătorilor sexuali. Poliția amenință lucrătorii sexuali cu arestul, umilirea publică și extorcarea. În Europa Centrală și de Est și Asia Centrală, o proporție mare de lucrători sexuali au raportat că au suferit agresiuni sexuale din partea poliției – până la 90% în Kârgâzstan. În Cambodgia, aproape jumătate dintre lucrătorii sexuali independenți au fost bătuți și aproape jumătate au fost supuși agresiunii sexuale din partea poliției. Din Namibia până în Serbia, lucrătorii sexuali raportează violuri din partea poliției în timp ce se află în arest, adesea fără prezervative și adesea ca o precondiție pentru eliberarea pe cauțiune. Decriminalizarea le dă putere lucrătorilor sexuali de a înregistra plângeri împotriva poliției care acționează ilegal și pentru a aduce infractorii în fața justiției fără teama de consecințe negative asupra propriei vieți. În Noua Zeelandă, 57% dintre lucrătorii sexuali au raportat că atitudinea poliției s-a îmbunătățit după decriminalizarea din 2003.

4. Decriminalizarea îmbunătățește accesul la justiție

Legile care incriminează munca sexuală determină lucrătorii sexuali să se simtă nesiguri atunci când raportează infracțiuni, pentru că se tem de persecutare, stigmatizare și discriminare.

Atât în Norvegia, cât și în Suedia, de exemplu, mulți lucrători sexuali au răspuns că nu vor raporta infracțiunile la poliție ca urmare a legilor care incriminează munca sexuală. Decriminalizarea înlătură aceste tipuri de bariere. După ce Noua Zeelandă și-a reformat legile în 2003, multe lucrătoare a sexului comercial au raportat că ar putea apela la poliție și tribunale pentru ajutor, fără teama de a fi urmărite penal, pentru prima dată în viața lor. În 2014, de exemplu, o femeie din Wellington a fost recompensată cu 25.000 NZD după ce un operator de bordel a hărțuit-o în mod repetat, încălcându-i drepturile conform Legii privind drepturile omului.

Își vindeau propriul corp pentru bani. Acum își dezvoltă propriile afaceri și sunt stăpâne pe ele și pe banii lor. Exemple de state unde femeile sunt susținute, nu judecate

5. Decriminalizarea reduce consecințele unui cazier judiciar

În multe țări, aplicarea dură și părtinitoare a legislației penale duce inevitabil la antecedente penale pentru lucrătorii sexului comercial. Cazierele judiciare sunt adesea o sursă de stigmatizare și pot limita drastic viitorul unei persoane. În unele părți ale Statelor Unite, de exemplu, persoanele condamnate pentru infracțiuni legate de munca sexuală sunt înregistrate ca infractori sexuali și trebuie să aibă documente care să se identifice ca atare. „Infractorii sexuali” sunt adesea ineligibili pentru a primi împrumuturi, burse educaționale sau locuințe publice. Persoanele cu antecedente penale legate de munca sexuală se confruntă cu mari dificultăți în a găsi un alt loc de muncă, astfel ca schimbarea carierei să fie aproape imposibilă. În plus, condamnările penale pentru infracțiuni legate de munca sexuală au fost folosite ca bază pentru arestarea arbitrară din nou și pentru a elimina custodia părintească. Țările care decriminalizează munca sexuală ar trebui să ia în considerare eliminarea retroactivă a cazierelor judiciare legate de munca sexuală.

6. Decriminalizarea îmbunătățește accesul la serviciile de sănătate

Decriminalizarea este asociată cu cel mai mare sprijin financiar pentru programele de sănătate a lucrătorilor sexuali. Un sprijin financiar mai bun înseamnă o capacitate mai mare de a desfășura activități de informare în domeniul sănătății. De exemplu, în statul New South Wales, Australia, unde munca sexuală este decriminalizată, accesul lucrătorilor sexuali la utilizarea prezervativelor este mai mare decât în alte jurisdicții australiene care au niveluri diferite de incriminare. În plus, decriminalizarea le permite lucrătorilor sexuali să lucreze în colective în care își pot organiza servicii de sănătate adecvate, accesibile și respectuoase pentru ei înșiși. Aceasta oferă o alternativă puternică la stigmatizarea și discriminarea cu care se confruntă lucrătorii sexuali în interacțiunile lor cu mulți furnizori de servicii medicale.

7. Decriminalizarea reduce riscul de HIV și de alte infecții cu transmitere sexuală

Decriminalizarea muncii sexuale ar putea preveni până la 46% din noile infecții cu HIV în rândul lucrătorilor sexuali într-un deceniu. Un studiu publicat în The Lancet a concluzionat că decriminalizarea muncii sexuale are cel mai mare potențial de a reduce infecțiile cu HIV la femeile care lucrează într-un astfel de mediu – chiar mai mare decât creșterea accesului la tratament antiretroviral. Când munca sexuală este decriminalizată, lucrătorii sexuali sunt împuterniciți să insiste asupra clienților să utilizeze prezervativul și sunt mai capabili să aibă acces la testare și la tratament HIV, daar și a altor infecții cu transmitere sexuală.

În contrast, incriminarea dăunează capacității lucrătorilor sexuali de a negocia utilizarea prezervativelor cu clienții. Negocierea deschisă a utilizării prezervativului expune lucrătorii sexuali la un risc mai mare de arest. Acest lucru descurajează lucrătorii sexuali și clienții de la utilizarea prezervativului, în special în rândul lucrătorilor sexuali de pe stradă, care prezintă adesea cel mai mare risc de infecție cu HIV. Ca răspuns la aceasta, diferite departamente de poliție din întreaga lume au decis să înceteze utilizarea prezervativelor ca dovadă a prostituției împotriva lucrătorilor sexuali.

8. Decriminalizarea promovează condiții de muncă sigure

Decriminalizarea face posibilă crearea unor reglementări privind sănătatea și securitatea la locul de muncă care sunt relevante pentru industria sexului. În Noua Zeelandă, de exemplu, decriminalizarea a permis includerea muncii sexuale în Legea privind sănătatea și siguranța în muncă, ceea ce a dus la crearea unor linii directoare privind sănătatea ocupațională pe care lucrătorii sexuali le-au folosit pentru a-și afirma drepturile față de angajatori și clienți. Decriminalizarea promovează, de asemenea, condiții de muncă mai sigure pentru lucrătorii sexuali, permițându-le să se organizeze. În mod colectiv, lucrătorii sexuali pot aborda factorii de risc la locurile lor de muncă și pot insista asupra îmbunătățirii condițiilor.

9. Decriminalizarea influențează asupra traficului de ființe umane

Traficul de persoane este o încălcare flagrantă a drepturilor omului care implică constrângerea persoanelor pentru exploatare sexuală sau muncă forțată. Lucrătorii sexuali pot fi aliați în lupta împotriva traficului și pot fi bine instruiți pentru a îndruma victimele traficului către servicii adecvate. De exemplu, printr-un consiliu de autoreglementare condus de lucrători sexuali, Comitetul Durbar Mahila Samanwaya din Sonagachi (Kolkata) India a fost capabil să identifice și să sprijine femeile care au fost traficate în scopul exploatării sexuale. Dacă sunt eliberați de amenințarea pedepselor penale, lucrătorii sexuali se pot organiza și colabora cu forțele de ordine.

În ciuda acestui fapt, legile care interzic achiziționarea de servicii sexuale sunt adesea promovate ca un mijloc de succes de combatere a traficului de ființe umane. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că este așa. Un raport din 2014 al poliției suedeze nu a constatat nicio reducere a traficului în țară după 15 ani de criminalizare. În schimb, decriminalizara muncii sexuale nu provoacă o creștere a traficului de ființe umane. De exemplu, Noua Zeelandă, care a dezincriminat munca sexuală în 2003, este considerată chiar și de Departamentul de Stat al Statelor Unite ca fiind printre acele țări care realizează cea mai eficientă activitate în domeniul traficului de persoane.

10. Decriminalizarea contestă controlul statului asupra corpului uman și asupra sexualității

Decriminalizarea muncii sexuale recunoaște dreptul tuturor oamenilor la intimitate și libertatea de la controlul nejustificat al statului asupra sexului și a expresiei sexuale. Tratamentul diferit al muncii sexuale față de alte tipuri de muncă este rezultatul unei istorii lungi de exercitare a controlului statelor asupra autonomiei corporale, autodeterminarii și sexualității. Decriminalizarea respectă egalitatea de gen și drepturile sexuale. Legile împotriva muncii sexuale intervin în comportamentele sexuale private și constituie o formă de control de stat asupra trupurilor femeilor și persoanelor LGBT care alcătuiesc marea majoritate a lucrătorilor sexuali din întreaga lume. Asemenea controlului de stat asupra drepturilor de reproducere sau a raporturilor sexuale dintre persoanele de același sex, legile care interzic sexul comercial încearcă să legifereze moralitatea cu insuficientă atenție pentru autonomia corporală.

Sursa originală: Open Society Foundations.

Notă: Acest material apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în cadrul campaniei de informare „Dincolo de Aparențe”, realizată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), cu suportul financiar al UNFPA și Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Conținutul exprimă viziunea autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA, UNAIDS sau al oricărei alte organizații afiliate.

Bolile cu transmitere sexuală în creștere. 8 milioane de cazuri de sifilis anual

Au fost lansate primele absorbante pentru bărbați. Care sunt argumentele producătorului

Studiu cu rezultate șocante în Marea Britanie: 63% dintre femeile chirurg au fost ținta hărțuirii și abuzului sexual din partea colegilor seniori

Tag: sex comercial decriminalizarea noua zeelanda

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.