Încă o încercare: Ministerul Sănătății a publicat a treia oară Strategia Națională de Sănătate pentru următorii 7 ani. Ce propuneri se regăsesc și ce lipsește din noul document

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

21 februarie, 2023, 10:02

Vizualizări: 2653

Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030” a fost supusă a treia oară dezbaterilor publice, după aproape trei ani de încercări eșuate a mai multor guverne de a găsi o viziune comună asupra dezvoltării sistemului de sănătate național. Documentul conține 54 de pagini, 7 obiective prioritare și obiective strategice, printre care Sănătatea publică, Medicamente și dispozitive medicale, Personal medical, Digitalizarea și Guvernanța sistemului de sănătate.

Totuși, documentul prezintă mai degrabă o radiografie cuprinzătoare a stării deplorabile în care se află sistemul de sănătate, decât oferă soluții la toate crizele existente. La capitolul obiective, Ministerul Sănătății a fost blajin cu sine în stabilirea țintelor pentru următorii 7 ani, fiind completat sporadic un tabel cu valori foarte apropiate de cele existente în 2022. De exemplu, ne-ar lua 7 ani să creștem speranța de viață de la 68,8 la 72 de ani și tot atâta ca să reducem cu 0,4% mortalitatea copiilor cu vârsta de până la 5 ani. Tot în 7 ani Ministerul Sănătății s-ar declara mulțumit dacă ar reduce cu 1,1% rata consumului de alcool printre copiii cu vârsta de la 15 ani și mai sus. Pentru mai multe obiective, cum ar fi rata mortalității neonatale, nici nu există valori-țintă stabilite.

Ne naștem mai puțini, trăim puțin, murim de inimă și cancer

Populația Republicii Moldova se contractă, ne naștem tot mai puțini, dar murim tot mai mulți. Datele statistice arată că anul trecut au decedat peste 50.000 de oameni, dar s-au născut puțin peste 29.000 de copii. Sporul natural curent este negativ -6,2 la 1.000 populație, cu mult sub media pentru țările UE, -2,8 la 1000 populație.

În același timp, un moldovean se bucură de viață mult mai puțin decât vecinii noștri de pe continent.

În medie, un moldovean născut în 2021 se poate aștepta să trăiască 69,1 ani. De-a lungul ultimelor două decenii, speranța de viață la naștere a crescut, dar tendința de creștere a fost inversată după 2019 pe fondalul pandemiei COVID-19. Astfel, durata medie a vieții în Republica Moldova, în anul 2021 a constituit 69,1 ani, în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent și cu 11,3 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE în anul 2020, care este de 80,4 ani. Femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbații - 73,1 comparativ cu 65,2 ani.

În Republica Moldova principalele cauze de deces ale populației sunt bolile aparatului circulator, tumorile maligne, bolile aparatului digestiv și a celui respirator. În anul 2021, peste jumătate dintre decese (53%) au fost cauzate de bolile aparatului circulator, urmate 12,6% de decese cauzate de tumorile maligne și 6,3% decese cauzate de bolile aparatului digestiv. În ultimii 20 de ani a crescut de două ori incidența pentru cancer și diabet zaharat.

Avem servicii medicale ineficiente și fragmentare, medici puțini și prost plătiți

Toate serviciile medicale, indiferent de tipul lor, funcționează fragmentar și insuficient. Începem cu asistența medicală primară – „poarta de intrare” a pacientului în sistemul de sănătate. În afară de infrastructura slabă, lipsa resurselor umane se simte cel mai acut. În anul 2020, numărul de medici de familie raportat la 10.000 de locuitori era de 4,8, în timp ce în Uniunea Europeană se atestă 7,96 medici raportat la 10.000 de locuitori. În unele raioane ale țării asigurarea cu medici de familie este mult sub media națională – de exemplu în Cantemir, unde sunt 2,4 medici raportat la 10.000 locuitori.

În total, în 2015 erau 1,725 medici de familie. În zonele rurale, medicii de familie sunt nevoiți să ia în evidență între 3000 și 6000 de locuitori și mai mult, pe când numărul recomandat la un singur medic este de 1500 – 2500 de locuitori. În general, în sistemul de sănătate din Republica Moldova peste 43% din medici și asistenți medicali au vârsta de peste 55 ani.

În ceea ce privește sistemul spitalicesc, lucrurile nu au evoluat foarte mult – avem multe spitale care consumă resurse, fără ca serviciile medicale să fie performante și să corespundă nevoilor oamenilor. În total, în Republica Moldova funcționează 68 de spitale publice - 45 de spitale municipale/raionale, 17 spitale republicane și 6 spitale departamentale.

Ministerul Sănătății recunoaște că în afara Municipiului Chișinău spitalele sunt slab dotate cu tehnică medicală și nici măcar nu există o viziune unitară privind îmbunătățirea infrastructurii de echipamente.

În același timp, autoritățile n-au reușit să convingă oamenii că este nevoie de servicii regionalizate, de spitale mai performanțe, dar mai puține. În consecință, avem maternități cu un număr mai mic de 500 de nașteri pe an și departamente chirurgicale cu un număr anual redus de intervenții. Este deosebit de mare raportul de spitalizări evitabile, mai spune Ministerul Sănătății, la fel și spitalizările inutile în rândul copiilor sub 5 ani, comparativ cu alte țări din Europa.

Sistemul sănătății, cronic subfinanțat

În Republica Moldova, conform datelor OMS, cheltuielile totale pentru sănătate pe cap de locuitor au crescut în perioada anilor 2000-2020, de la 21 US$ în anul 2000 până la 307 US$ in 2020. Dar ca pondere din PIB, aceste cheltuieli nu s-au modificat substanțial - 6% în anul 2000 versus 6,8% în 2020. Ponderea cheltuielilor față de PIB în 2020 este în continuare cu mult sub media UE – de 10%.

Citește și: 10 ani de strategie în sistemul sănătății din Republica Moldova: reforme fragmentare, protecție financiară scăzută, lipsă de transparență și calitate cu ochii închiși

Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în 2020 a fost de 65%, restul fiind contribuții directe ale pacienților care au nevoie de diverse servicii de sănătate. Studiile arată că din 2009 cheltuielile publice pentru sănătate nu au ținut pasul cu PIB-ul; ca urmare, angajamentul de a aloca pentru sănătate 12% din bugetul Guvernului nu a fost realizat. Cheltuielile guvernamentale, după o creștere în primii ani de implementare a AOAM, au scăzut ca pondere din PIB, iar cota din bugetul guvernamental alocată sănătății a fost redusă treptat.

Ce prevede Strategia Națională „Sănătatea 2030”

Potrivit Ministerului Sănătății, noua strategie națională de sănătate trebuie să genereze un sistem modern și eficient, care să răspundă nevoilor fiecărui individ. Politica de dezvoltare a sectorului de sănătate ar urma să se axeze pe următoarele domenii:

- Sănătate publică

- Servicii de sănătate

- Medicamente și dispozitive medicale

- Personal medical

- Digitalizarea sistemului de sănătate

- Finanțarea sistemului de sănătate

- Guvernanța sistemului de sănătate.

Pentru fiecare dintre aceste domenii sunt prevăzute obiective generale și direcții prioritare de acțiuni.

De exemplu, în domeniul serviciilor de sănătate, Ministerul Sănătății susține că vom reuși să beneficiem de un sistem modern, unde pacientul cu nevoi și vulnerabilități va fi în „centrul rețelei de servicii”, cu „mecanisme funcționale de organizare și coordonare între serviciile de sănătate la toate nivele: primar, secundar și terțiar, interconectate cu serviciile sociale”. Ca și direcții prioritare de acțiuni, Ministerul Sănătății menționează despre construcția celor două spitale regionale la Bălți și Cahul, dar și despre regionalizarea unor servicii de diagnostic și tratament, cum ar fi pentru AVC, tratament radiologic și chimioterapic. Totodată, se dorește creșterea rolului asistenței medicale primare în serviciile de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung.

În domeniul asigurării cu medicamente și produse farmaceutice, autoritatea din Sănătate susține că va crea un sistem sustenabil de menținere a rezervelor de stat în cazuri de situații de urgență și excepționale în sănătatea publică. Și, totodată, va asigura producerea strategică de medicamente și produse medicale autohtone. Acum, doar 5% din producția totală de medicamente reprezintă producția locală.

Și în domeniul resurselor umane pe hârtie sunt trecute planuri mari. Ce-i drept, nimic din cele ce-și propun autoritățile nu este nou sau ne mai încercat – pregătirea unui număr „adecvat de personal medical”, dezvoltarea de mecanisme eficiente de asigurare cu personal în zonele rurale, implementarea mecanismelor eficiente de retenție a resurselor umane în sistemul de sănătate, asigurarea unor condiții de muncă corespunzătoare care promovează un echilibru între viața profesională și cea personală și extinderea utilizării tehnologiilor moderne (e-sănătate, telemedicină, sisteme informaționale) la locul de muncă.

Și în domeniul sustenabilității financiare a FAOAM, Ministerul Sănătății pare să revină la idei vechi, dar încă neaplicate, cum ar fi includerea angajaților din instituțiile de forță în lista categoriilor de plătitori ai primei de asigurare obligatorie de asistență medicală. Un element nou ar fi transferarea unui procent din plata accizelor pentru tutun și alcool în fondurile CNAM.

Probleme mari, obiective blânde

Pentru că nu există un Plan de acțiuni, monitorizarea activităților propuse în Strategie va fi greu de realizat. Pentru comparație, ultima strategie națională de dezvoltare a domeniului Sănătății avea un plan de acțiuni, cu indicatori și termene de realizare.

Noua strategie conține doar o serie de indicatori care ar urma să fie îmbunătățiți pe parcursul celor 7 ani de implementare. Aceștia au fost aleși în corespundere cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Însă poate fi cu ușurință identificat faptul că autoritățile și-au setat ținte modeste. Deși, promisiunile că sistemul se va schimba sună sofisticat și triumfalist, cifrele arată că ritmul schimbărilor va fi extrem de lent.

Așa cum am menționat deja, ne-ar lua 7 ani să creștem speranța de viață de la 68,8 la 72 de ani și tot atâta ca să reducem cu 0,4% mortalitatea copiilor cu vârsta de până la 5 ani. Până în 2030, Ministerul Sănătății s-ar declara mulțumit dacă ar reduce cu 1,1% rata consumului de alcool printre copiii cu vârsta de la 15 ani și mai sus. Pentru rata suicidului, autoritățile au estimat că o reducere de doar 2% ar fi realizabilă. În ceea ce privește asigurarea cu medici raportat la 10.000 de oameni, situația ar urma să rămână aproape neschimbată – ținta finală stabilită fiind de ≥50,0 față de 47,7 actual. Ponderea cheltuielilor private pentru sănătate ar urma să scadă de la 5,5% la 4,0%, în timp ce ponderea populației care suportă cheltuieli mai mari de 25% pentru sănătate din totalul cheltuielilor ar urma să scadă cu doar 0,4%. Pentru mai multe obiective, cum ar fi rata mortalității neonatale, nici nu există valori-țintă stabilite.

Deși digitalizarea sistemului este unul dintre cele 7 obiective majore pe care este construită strategia, nu există niciun indicator clar stabilit. Se pare că la această etapă Ministerul Sănătății nu știe câți oameni ar putea utiliza rețetele electronice și nici câți medici de familie vor fi capabili să-și programeze pacienții online.

Menționăm că ultima strategie în Sănătate s-a încheiat în anul 2017, iar de atunci au existat cel puțin 3 încercări de a dezvolta și propune pentru dezbateri publice o viziune comună de dezvoltare a sistemului. Din cauza instabilității politice, lucrurile au bătut pasul pe loc.

Strategia Sanatatea 2030

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag: strategie sistem de sanatate sanatatea 2030

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.