Valentina Bodrug-Lungu, expertă în politici de gen: Este periculos să exploatăm decriminalizarea serviciilor sexuale din perspectiva integrării europene
Vitalie Dogaru
09 ianuarie, 2024, 11:47
Vizualizări: 1731
Republica Moldova se confruntă cu o serie de crize în lanț. După pandemia de COVID a urmat un război provocat de Rusia în Ucraina. Țara a trebuit să facă față unui val imens de refugiați și să găsească soluții pentru crizele energetice și economice. Respectarea drepturilor lucrătoarelor sexului este trecută și acum pe plan secundar, chiar dacă face parte din mai multe recomandări din partea organizațiilor internaționale.
Președinta Gender-Centru, Valentina BODRUG-LUNGU, expertă în politici de gen, spune că societatea și guvernarea nu sunt gata să asigure o abordare complexă capabilă să răspundă la toate provocările legate de acest subiect. Potrivit ei, decriminalizarea serviciilor sexuale necesită o bună pregătire din punct de vedere social și economic pentru a face față unor provocări ulterioare.
Cât de actual este
subiectul legat de respectarea drepturilor lucrătoarelor sexului pentru
societatea moldovenească?
Mă gândesc ce răspuns vom
primi dacă ieșim acum în stradă și întrebăm ce cred oamenii despre femeile care
practică sexul comercial. Probabil ei vor spune că în condițiile când nu ajung
bani pentru copiii bolnavi de cancer nu este firesc să discutăm despre așa o
situație. Chiar dacă și aceste persoane au drepturi, inclusiv la servicii
medicale.
Orice întrebare de așa
gen este una relativă și trebuie abordată din mai multe perspective. Noi
trebuie să recunoaștem că astăzi Republica Moldova este într-o perioadă de
suspans din cauza tranziției și aici mă refer la perspectiva socială, de la
niște valori mai tradiționale și patriarhale spre modernizare. Iată de ce
trebuie regândite și revăzute unele atitudini față de unele fenomene, inclusiv
față de fenomenul prostituției abordat astăzi din perspectiva sexului comercial.
Și cu ce începem această
regândire a fenomenului?
Trebuie să delimităm
niște lucruri foarte clare. În primul rând, potrivit definiției date de
Organizația Mondială a Sănătății, sexul comercial se referă la femei sau
bărbați adulți care primesc bani sau bunuri în schimbul serviciilor sexuale
regulate sau ocazionale. Aceste persoane pot sau nu defini în mod conștient
aceste activități ca fiind generatoare de venituri.
Pe de altă parte, tot în
documentele internaționale găsim o altă formulă care ar trebui să ne pună pe
gânduri. Este vorba de persoanele care sunt impuse să facă sex, sunt forțate să
întrețină relații sexuale și acestea nu pot fi încadrate în definiția
persoanelor care practică sexul comercial.
Aceste două formule se
suprapun pe dimensiunea socială sau mai concret socio-cultural-religioasă care
se manifestă prin tradiții și norme sociale. Tradițional în Moldova problema
prostituției era abordată absolut în mod negativ din perspectiva că acest
fenomen afectează relațiile de familie și că religia abordează acest fenomen
foarte critic.
Vă referiți la una dintre
cele zece porunci biblice care spune să nu preacurvești?
Dar foarte interesant: să
nu prea. Mulți preoți afirmă că aceasta este doar o interpretare, iar religia
spune foarte clar că nu acceptă prostituția sau adulterului când acestea sunt
utilizate din interes fie pentru câștigarea unor bani, bunuri sau rezolvarea
unor probleme.
Prin ce contravine
această dogmă drepturilor din lumea laică?
În declarația
lucrătorilor sexului din Europa din anul 2005 accentul se pune pe dreptul
fiecărui om la muncă și la libera alegere a muncii sale în condiții echitabile
și satisfăcătoare de muncă. Iată aici apare dimensiunea legală a acestei
activități. În unele țări dezvoltate și care respectă drepturile omului,
femeile care au în spate o experiență de viață pot analiza pro și contra toate
aspectele acestui fenomen înainte de a se implica în prestarea serviciilor sexuale.
Spre exemplu, în Olanda
există o industrie întreagă a lucrătoarelor sexului unde este legalizată
practicarea acestei activități. Mai mult ca atât, ei au un sistem întreg de
management prin care legea protejează aceste femei, le oferă poliță de asigurare
a sănătății, statut de asigurat social pentru a beneficia de pensie și
protecție socială din partea statului. Acolo statul s-a gândit atât la
protecția lucrătoarelor sexului, cât și la protecția clientului care are
dreptul la servicii de calitate, protejate și sigure.
Și statul poate verifica
dacă acestea sunt conforme cu normele de calitate? Exisă și condică de
reclamații?
Mai mult ca atât, acolo
niciun client nu poate să impună lucrătoarei sau lucrătorului sexului practici
perverse doar pentru faptul că îi plătește. La fel, precum niciun prestator de
servicii sexuale nu are dreptul să divulge entitatea clientului sau clientei.
Dar statul nostru are
capacitatea să asigure condiții decente și de securitate pentru practicarea
unor astfel de servicii?
Legea nu permite acest
lucru. În Republica Moldova practicarea sexului consensual și plătit între
adulți este criminalizat. Această normă violează dreptul omului la libera
alegere a locului de muncă. La noi nici nu există așa activitate în nomenclatorul
profesiilor din țară.
Dar este oare pregătită
societatea să accepte atâtea transformări deodată?
Cel mai periculos este să
exploatăm acest subiect din perspectiva că dacă mergem în Europa, atunci
trebuie să deschidem toate ușile. În Uniunea Europeană nu toate țările au
legalizat prostituția, iar unele state au o abordare destul de rezervată față de
acest subiect. Așa că dacă vorbim despre drepturile omului trebuie să înțelegem
contextul în care sunt acestea abordate.
Eu mă tem că noi care
avem încă atâtea probleme de rezolvat, nu știu dacă pe moment societatea și
guvernarea noastră este gata să asigure acest sistem complex capabil să
răspundă la toate provocările. Decriminalizarea este un prim pas, dar mai
departe ce facem?
Ce se ascunde în spatele
unei abordări simpliste a decriminalizării serviciilor sexuale?
Astăzi este periculos să
vorbim doar despre decriminalizarea serviciilor sexuale. Noi trebuie să abordăm
acest subiect din mai multe perspective: legală, socială, schimbarea
atitudinii, oferirea de servicii. Acum în Programul național de prevenire și
combatere HIV-SIDA se pune accentul pe servicii de calitate la care să aibă
acces și persoanele care practică sexul comercial din țară. Să nu uităm că
unele dintre aceste persoane au familii și copii și sunt stigmatizate nu doar
ele, dar și copiii și familiile lor.
După mine este foarte
important să vorbim despre securitatea economică a acestor femei. Să punem accent
pe oferirea mai multor oportunități economice decente, echitabile și
satisfăcătoare de muncă pentru ele. În lume există mai multe studii care
demonstrează că fenomenul sexului de supraviețuire este mai răspândit acolo
unde persoana este nevoită să recurgă la această formă de activitate pentru că
nu are alte oportunități de a-și asigura existența din cauza unor posibilități
limitate de muncă pe piață. Este necesar ca femeile să fie plătite decent
pentru a nu ajunge să fie impuse să-și vândă corpul prin oferirea de servicii
sexuale contra bani sau altor bunuri. Din păcate, societatea noastră este încă
departe de oferirea unor condiții decente de muncă pentru femei ca acestea să
nu fie nevoite să recurgă la această activitate pentru a-și asigura subzistența
și familia.
Să nu uităm și de
dimensiunea culturală sau atitudinea societății care este încă una discriminatorie.
Noi suntem o societate mai puțin tolerantă. Aici trebuie să intre în vigoare un
sistem de informare foarte clară care sunt argumentele pro și contra.
Se pare că la nivel de
societate avem mai multe argumente contra. Care ar fi cele pro decriminalizare
a serviciilor sexuale?
Dacă persoanele adulte au
capacitatea și posibilitatea socio-economică să aleagă singure o activitate sau
alta, atunci statul trebuie să le creeze condiții de muncă decente și să le
ofere securitate. Spre exemplu, așa cum au făcut-o cei din Țările de Jos. Acolo
totul este sub controlul statului. Se verifică aceste servicii, lucrătoarea are
licență, ea trece controlul medical, ea știe drepturile sale, obligațiunile
sale. Clientul care vine la ea cunoaște foarte bine ce are dreptul să ceară și
ce nu are dreptul să facă. Și statul verifică aceste lucruri.
Este foarte important să
vedem cum acest fenomen este prezentat la nivel de societate. Un exemplu
deocheat poate „inspira” generații întregi într-o direcție greșită așa cum s-a
întâmplat cu istoriile diferitor personaje din filme sau cărți care au derutat
mai multe fete sau băieți. Aceștia vor fi gata să vadă doar partea plină a
paharului, fără să înțeleagă și costul plătit cu sănătate, dezechilibre
psiho-emoționale și familie.
Astăzi rețelele de
socializare afectează foarte mult tinerii care nu dețin un filtru de selectare
a informațiilor. Dacă lor li se va spune că aceasta este o practică absolut
normală și că asta aduce bani și numai beneficii bune asta va modela o generație
care încă nu are experiență de viață, nu știe care va fi impactul și nu știe
care vor fi consecințele unei decizii.
Este cu totul altceva
când o persoană cu bun simț și cu încredere în sine, în urma unei analize pro
și contra va dori să practice această activitate, ea trebuie să aibă dreptul să
o facă. Dar în societatea noastră când legile au dublu sens și interpretări îmi
este teamă ca nu cumva să se transforme asta în racolarea fetelor în situații
vulnerabile. Pentru mine cea mai mare provocare este cum putem să ne protejăm
copiii să nu fie utilizați în această industrie până la 18 ani.
Unele țări au încercat să
tempereze cererea de servicii sexuale pentru a reduce din ofertă. Cum s-a
recomandat această practică în lume?
Atunci când Suedia a
introdus penalizarea clienților care plătesc pentru serviciile oferite de o
lucrătoare a sexului a făcut-o din motive morale, deoarece această persoană se
poate abține de la astfel de servicii fără a face pe cineva să i le ofere contra
cost.
Odată am fost abordată
direct de o jurnalistă din Occident care m-a întrebat de ce femeile noastre le
seduc bărbații lor. I-am spus atunci că poate și ei ar trebuie să se ocupe mai
mult de problemele din familiile acestor bărbați dacă ei ajung să apeleze la
serviciile prostituatelor din Est.
De aici vine și o
întrebare pentru un studiu: de ce unii recurg la serviciile prestatorilor de
sex? Cred că un răspuns legat de sănătatea sexuală sau fizică nu ar fi destul.
Aici este vorba și de fericirea pe care o are sau nu o persoană într-o relație
de cuplu și de multe alte subtilități.
Pornind de la acest ghem
de probleme descrise mai sus, vă întreb de cât timp ar avea nevoie Republica
Moldova să găsească soluții la atâtea provocări legate de înțelegerea la nivel
de societate a serviciilor sexuale?
Varianta scurtă prin
decriminalizare ar fi mâine. Întrebarea este cât de pregătită este societatea
pentru aceasta? Dacă mergem pe scenariul rapid și nu deconstruim stereotipurile
față de aceste femei și fenomen, nu creăm alternative economice decente, atunci
riscăm să ajungem în altă extremă transformând țara într-un rai pentru
depravați care vor găsi aici realizarea tuturor viselor murdare.
Decriminalizarea este
foarte importantă și necesită mai mult timp pentru respectarea drepturilor și
crearea de oportunități socio-economice pentru fiecare femeie și bărbat.
Aceștia trebuie să aleagă singuri dacă vor sau nu să facă sex într-o instituție
cu licență cu respectarea tuturor controalelor sau merg la o altă slujbă la
libera alegere care să îi aducă nu mai puțini bani decât prestarea serviciilor
sexuale.
Există astăzi interes din
partea autorităților să rezolve această problemă?
Într-o perioadă de crize
multiple prin care trece Republica Moldova, abia am ieșit din pandemia de
COVID, suntem aproape de un război în plină desfășurare, ne mai confruntăm cu o
criză energetică, o criză a refugiaților, nu sunt sigură că statul mai are
capacitatea să se implice într-o nouă provocare.
Este clar că trebuie ceva de întreprins, poate începem prin regândirea pedepselor pentru practicarea prostituției. Avem nevoie de mai multe discuții la nivel de societate pentru a înțelege mai bine fenomenul prestării serviciilor sexuale. Ce înseamnă și unde își are originile. Eu aș merge pe calea decriminalizării, dar aceasta să fie foarte bine controlată. O simplă schimbare a legii va înrăutăți și mai mult situația.
Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.
Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului, dezincriminare
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
13 ianuarie, 2023, 15:38
13 ianuarie, 2017, 15:47
Cele mai citite
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %