Valentina Bodrug-Lungu, expertă în politici de gen: Este periculos să exploatăm decriminalizarea serviciilor sexuale din perspectiva integrării europene

Sursa Foto: Facebook

Vitalie Dogaru

09 ianuarie, 2024, 11:47

Vizualizări: 1731

Republica Moldova se confruntă cu o serie de crize în lanț. După pandemia de COVID a urmat un război provocat de Rusia în Ucraina. Țara a trebuit să facă față unui val imens de refugiați și să găsească soluții pentru crizele energetice și economice. Respectarea drepturilor lucrătoarelor sexului este trecută și acum pe plan secundar, chiar dacă face parte din mai multe recomandări din partea organizațiilor internaționale.

Președinta Gender-Centru, Valentina BODRUG-LUNGU, expertă în politici de gen, spune că societatea și guvernarea nu sunt gata să asigure o abordare complexă capabilă să răspundă la toate provocările legate de acest subiect. Potrivit ei, decriminalizarea serviciilor sexuale necesită o bună pregătire din punct de vedere social și economic pentru a face față unor provocări ulterioare.

Cât de actual este subiectul legat de respectarea drepturilor lucrătoarelor sexului pentru societatea moldovenească?

Mă gândesc ce răspuns vom primi dacă ieșim acum în stradă și întrebăm ce cred oamenii despre femeile care practică sexul comercial. Probabil ei vor spune că în condițiile când nu ajung bani pentru copiii bolnavi de cancer nu este firesc să discutăm despre așa o situație. Chiar dacă și aceste persoane au drepturi, inclusiv la servicii medicale.

Orice întrebare de așa gen este una relativă și trebuie abordată din mai multe perspective. Noi trebuie să recunoaștem că astăzi Republica Moldova este într-o perioadă de suspans din cauza tranziției și aici mă refer la perspectiva socială, de la niște valori mai tradiționale și patriarhale spre modernizare. Iată de ce trebuie regândite și revăzute unele atitudini față de unele fenomene, inclusiv față de fenomenul prostituției abordat astăzi din perspectiva sexului comercial.

Și cu ce începem această regândire a fenomenului?

Trebuie să delimităm niște lucruri foarte clare. În primul rând, potrivit definiției date de Organizația Mondială a Sănătății, sexul comercial se referă la femei sau bărbați adulți care primesc bani sau bunuri în schimbul serviciilor sexuale regulate sau ocazionale. Aceste persoane pot sau nu defini în mod conștient aceste activități ca fiind generatoare de venituri.

Pe de altă parte, tot în documentele internaționale găsim o altă formulă care ar trebui să ne pună pe gânduri. Este vorba de persoanele care sunt impuse să facă sex, sunt forțate să întrețină relații sexuale și acestea nu pot fi încadrate în definiția persoanelor care practică sexul comercial.

Aceste două formule se suprapun pe dimensiunea socială sau mai concret socio-cultural-religioasă care se manifestă prin tradiții și norme sociale. Tradițional în Moldova problema prostituției era abordată absolut în mod negativ din perspectiva că acest fenomen afectează relațiile de familie și că religia abordează acest fenomen foarte critic.

Vă referiți la una dintre cele zece porunci biblice care spune să nu preacurvești?

Dar foarte interesant: să nu prea. Mulți preoți afirmă că aceasta este doar o interpretare, iar religia spune foarte clar că nu acceptă prostituția sau adulterului când acestea sunt utilizate din interes fie pentru câștigarea unor bani, bunuri sau rezolvarea unor probleme.

Prin ce contravine această dogmă drepturilor din lumea laică?

În declarația lucrătorilor sexului din Europa din anul 2005 accentul se pune pe dreptul fiecărui om la muncă și la libera alegere a muncii sale în condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă. Iată aici apare dimensiunea legală a acestei activități. În unele țări dezvoltate și care respectă drepturile omului, femeile care au în spate o experiență de viață pot analiza pro și contra toate aspectele acestui fenomen înainte de a se implica în prestarea serviciilor sexuale.

Spre exemplu, în Olanda există o industrie întreagă a lucrătoarelor sexului unde este legalizată practicarea acestei activități. Mai mult ca atât, ei au un sistem întreg de management prin care legea protejează aceste femei, le oferă poliță de asigurare a sănătății, statut de asigurat social pentru a beneficia de pensie și protecție socială din partea statului. Acolo statul s-a gândit atât la protecția lucrătoarelor sexului, cât și la protecția clientului care are dreptul la servicii de calitate, protejate și sigure.

Și statul poate verifica dacă acestea sunt conforme cu normele de calitate? Exisă și condică de reclamații?

Mai mult ca atât, acolo niciun client nu poate să impună lucrătoarei sau lucrătorului sexului practici perverse doar pentru faptul că îi plătește. La fel, precum niciun prestator de servicii sexuale nu are dreptul să divulge entitatea clientului sau clientei.

Dar statul nostru are capacitatea să asigure condiții decente și de securitate pentru practicarea unor astfel de servicii?

Legea nu permite acest lucru. În Republica Moldova practicarea sexului consensual și plătit între adulți este criminalizat. Această normă violează dreptul omului la libera alegere a locului de muncă. La noi nici nu există așa activitate în nomenclatorul profesiilor din țară.

Dar este oare pregătită societatea să accepte atâtea transformări deodată?

Cel mai periculos este să exploatăm acest subiect din perspectiva că dacă mergem în Europa, atunci trebuie să deschidem toate ușile. În Uniunea Europeană nu toate țările au legalizat prostituția, iar unele state au o abordare destul de rezervată față de acest subiect. Așa că dacă vorbim despre drepturile omului trebuie să înțelegem contextul în care sunt acestea abordate.

Eu mă tem că noi care avem încă atâtea probleme de rezolvat, nu știu dacă pe moment societatea și guvernarea noastră este gata să asigure acest sistem complex capabil să răspundă la toate provocările. Decriminalizarea este un prim pas, dar mai departe ce facem?

Ce se ascunde în spatele unei abordări simpliste a decriminalizării serviciilor sexuale?

Astăzi este periculos să vorbim doar despre decriminalizarea serviciilor sexuale. Noi trebuie să abordăm acest subiect din mai multe perspective: legală, socială, schimbarea atitudinii, oferirea de servicii. Acum în Programul național de prevenire și combatere HIV-SIDA se pune accentul pe servicii de calitate la care să aibă acces și persoanele care practică sexul comercial din țară. Să nu uităm că unele dintre aceste persoane au familii și copii și sunt stigmatizate nu doar ele, dar și copiii și familiile lor.

După mine este foarte important să vorbim despre securitatea economică a acestor femei. Să punem accent pe oferirea mai multor oportunități economice decente, echitabile și satisfăcătoare de muncă pentru ele. În lume există mai multe studii care demonstrează că fenomenul sexului de supraviețuire este mai răspândit acolo unde persoana este nevoită să recurgă la această formă de activitate pentru că nu are alte oportunități de a-și asigura existența din cauza unor posibilități limitate de muncă pe piață. Este necesar ca femeile să fie plătite decent pentru a nu ajunge să fie impuse să-și vândă corpul prin oferirea de servicii sexuale contra bani sau altor bunuri. Din păcate, societatea noastră este încă departe de oferirea unor condiții decente de muncă pentru femei ca acestea să nu fie nevoite să recurgă la această activitate pentru a-și asigura subzistența și familia.

Să nu uităm și de dimensiunea culturală sau atitudinea societății care este încă una discriminatorie. Noi suntem o societate mai puțin tolerantă. Aici trebuie să intre în vigoare un sistem de informare foarte clară care sunt argumentele pro și contra.

Se pare că la nivel de societate avem mai multe argumente contra. Care ar fi cele pro decriminalizare a serviciilor sexuale?

Dacă persoanele adulte au capacitatea și posibilitatea socio-economică să aleagă singure o activitate sau alta, atunci statul trebuie să le creeze condiții de muncă decente și să le ofere securitate. Spre exemplu, așa cum au făcut-o cei din Țările de Jos. Acolo totul este sub controlul statului. Se verifică aceste servicii, lucrătoarea are licență, ea trece controlul medical, ea știe drepturile sale, obligațiunile sale. Clientul care vine la ea cunoaște foarte bine ce are dreptul să ceară și ce nu are dreptul să facă. Și statul verifică aceste lucruri.

Este foarte important să vedem cum acest fenomen este prezentat la nivel de societate. Un exemplu deocheat poate „inspira” generații întregi într-o direcție greșită așa cum s-a întâmplat cu istoriile diferitor personaje din filme sau cărți care au derutat mai multe fete sau băieți. Aceștia vor fi gata să vadă doar partea plină a paharului, fără să înțeleagă și costul plătit cu sănătate, dezechilibre psiho-emoționale și familie.

Astăzi rețelele de socializare afectează foarte mult tinerii care nu dețin un filtru de selectare a informațiilor. Dacă lor li se va spune că aceasta este o practică absolut normală și că asta aduce bani și numai beneficii bune asta va modela o generație care încă nu are experiență de viață, nu știe care va fi impactul și nu știe care vor fi consecințele unei decizii.

Este cu totul altceva când o persoană cu bun simț și cu încredere în sine, în urma unei analize pro și contra va dori să practice această activitate, ea trebuie să aibă dreptul să o facă. Dar în societatea noastră când legile au dublu sens și interpretări îmi este teamă ca nu cumva să se transforme asta în racolarea fetelor în situații vulnerabile. Pentru mine cea mai mare provocare este cum putem să ne protejăm copiii să nu fie utilizați în această industrie până la 18 ani.

Unele țări au încercat să tempereze cererea de servicii sexuale pentru a reduce din ofertă. Cum s-a recomandat această practică în lume?

Atunci când Suedia a introdus penalizarea clienților care plătesc pentru serviciile oferite de o lucrătoare a sexului a făcut-o din motive morale, deoarece această persoană se poate abține de la astfel de servicii fără a face pe cineva să i le ofere contra cost.

Odată am fost abordată direct de o jurnalistă din Occident care m-a întrebat de ce femeile noastre le seduc bărbații lor. I-am spus atunci că poate și ei ar trebuie să se ocupe mai mult de problemele din familiile acestor bărbați dacă ei ajung să apeleze la serviciile prostituatelor din Est.

De aici vine și o întrebare pentru un studiu: de ce unii recurg la serviciile prestatorilor de sex? Cred că un răspuns legat de sănătatea sexuală sau fizică nu ar fi destul. Aici este vorba și de fericirea pe care o are sau nu o persoană într-o relație de cuplu și de multe alte subtilități.

Pornind de la acest ghem de probleme descrise mai sus, vă întreb de cât timp ar avea nevoie Republica Moldova să găsească soluții la atâtea provocări legate de înțelegerea la nivel de societate a serviciilor sexuale?

Varianta scurtă prin decriminalizare ar fi mâine. Întrebarea este cât de pregătită este societatea pentru aceasta? Dacă mergem pe scenariul rapid și nu deconstruim stereotipurile față de aceste femei și fenomen, nu creăm alternative economice decente, atunci riscăm să ajungem în altă extremă transformând țara într-un rai pentru depravați care vor găsi aici realizarea tuturor viselor murdare.

Decriminalizarea este foarte importantă și necesită mai mult timp pentru respectarea drepturilor și crearea de oportunități socio-economice pentru fiecare femeie și bărbat. Aceștia trebuie să aleagă singuri dacă vor sau nu să facă sex într-o instituție cu licență cu respectarea tuturor controalelor sau merg la o altă slujbă la libera alegere care să îi aducă nu mai puțini bani decât prestarea serviciilor sexuale.

Există astăzi interes din partea autorităților să rezolve această problemă?

Într-o perioadă de crize multiple prin care trece Republica Moldova, abia am ieșit din pandemia de COVID, suntem aproape de un război în plină desfășurare, ne mai confruntăm cu o criză energetică, o criză a refugiaților, nu sunt sigură că statul mai are capacitatea să se implice într-o nouă provocare.

Este clar că trebuie ceva de întreprins, poate începem prin regândirea pedepselor pentru practicarea prostituției. Avem nevoie de mai multe discuții la nivel de societate pentru a înțelege mai bine fenomenul prestării serviciilor sexuale. Ce înseamnă și unde își are originile. Eu aș merge pe calea decriminalizării, dar aceasta să fie foarte bine controlată. O simplă schimbare a legii va înrăutăți și mai mult situația.

Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului, dezincriminare

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.