Mamă la 16 ani: „Este o povară enormă să ai un copil, atunci când și tu ești copil”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Ala Ciobanu-Plitoc

05 martie, 2024, 16:12

Vizualizări: 1512

Deși în scădere, numărul minorelor care devin mame se menține la cote alarmante. În anul 2022, în Republica Moldova 232 de ferte au devenit mame. O cifră cu aproape 30 la sută mai mică în comparație cu anul 2018 când au fost înregistrate 354 de nașteri la minore. Dintre toate fetele care au născut acum un an, 223 au avut vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, iar nouă dintre ele aveau la momentul nașterii între 10 și 14 ani.

La Veronica a am ajuns într-o după-amiază. În capătul unui coridor al Centrului Maternal „În brațele mamei” din cadrul Misiunii Sociale „Diaconia”, o rază jucăușă de soare își făcea loc printr-o ușă deschisă. Acolo e camera Veronicăi, o fată mică de statură, cu ochi albaștri, părul blond spre roșcat și fața sărutată de pistrui. Ne aștepta îmbrăcată într-un hanorac și blugi – ca o adolescentă iute și cam băiețoasă. Abia revenise de la ore, tânăra mamă învață de cofetar-bucătar, și acum vuia prin cameră să mai strângă din haine pentru a primi oaspeți.

S-a sigurat dacă doarme fetița ei de doar două luni, după care a întrebat colegele când a fost hrănită. Abia după ce s-a asigurat că toate erau rânduite bine, ne-a invitat să ne așezăm pe pat, a apropiat leagănul de ea și a început să-și depene povestea de viață în timp ce mângâia un ursuleț de pluș. Pe pervaz era un buchet de flori între două fotografii.

„Nu am nici o amintire frumoasă din copilărie”

Amintirile din copilărie i-au umbrit fața. Un pic agitată, Veronica dorea să ni le zică pe toate deodată. A avut un tată căruia îi plăcea băutura, iar după nenumărate păhare devenea violent. „Era bătută și mama, și fratele mai mare, și eu”, ne spune adolescenta.

La un moment dat tace și îmi arată o cicatrice la nas. „Ia uitați-vă la nasul meu. Odată mai nu mi l-a rupt. Aveam vreo opt ani. Mi-a rămas semn pe viață! Se trezea a doua zi și își cerea scuze, mama îl ierta mereu. Când noi am crescut, am încurajat-o să plecăm de la el! Mama ne-a ascultat! A închiriat o casă în sat, unde nu era lumină. Tata a fost la primărie și a anunțat autoritățile că nu ar fi respectate normele de trai. În următoarea dimineață, eu și fratele meu am fost urcați într-o mașină a poliției și duși la un centru de plasament”, ne povestește fata.

Deși viața le era mai îndestulată, dorul de casă și mamă era cel care îi mistuia. Au stat la un centru de plasament timp de jumătate de an, după care au fost luați de o familie cu asistenți parentali. Între timp, mama fetei s-a angajat, a găsit o altă casă și i-a luat înapoi.

„Nu am nicio amintire frumoasă din copilărie, doar faptul că într-un an de ziua mea, am mers într-o cafenea din raion și am sărbătorit cu mama și fratele. Eram atât de fericită și liniștită...”, afirmă Veronica în timp ce fața i se iluminează. Dar sărbătoare nu a durat mult, au urmat zile cu munci sezoniere. Veronica împreună cu fratele și mama ei munceau pe deal pentru a face bani ca să se întrețină.

Educația sexuală se face cu o întârziere de cațiva ani

Galina Leșco, directoarea Centrului de sănătate prietenos tinerilor „Neovita”, spune că 85 la sută din fetele care au născut sunt din mediul rural. Majoritatea lor au standarde educaționale joase, provin din familii în care au mai existat nașteri la vârste fragede ori s-au confruntat cu diferite forme de abuz, inclusiv sexual de la o vârstă fragedă. O altă caracteristică a acestui frup este accesul limitat la informații corecte, menționează Galina Leșco.

Studiile arată că în țările în care există programe complexe de educație sexuală, rata nașterilor la adolescente este mult mai mică. „În curricula școlară națională există doar elemente de educație sexuală. Informațiile incluse la biologie și dezvoltarea personală întârzie cu trei-patru ani nevoile de dezvoltare ale adolescenților. O necesitate ar fi și îmbunătățirea programelor de parenting pentru familiile social-vulnerabile pentru a micșora vulnerabilitățile și a mări cultura sexuală a populației”, a precizat directoarea Centrului „Neovita”.

Vara când l-am văzut pe băiatul chipeș

Vara în care Veronica a trecut în clasa a noua a cunoscut un tânăr la un joc de volei. Seara s-au plimbat pe ulița satului. A aflat că băiatul era cu doi ani mai mare decât ea. Era înalt, zvelt și brunet.

„Când l-am văzut mi-a părut foarte chipeș. Mereu când era prin apropiere mă emoționam. Eu, sfioasă de felul meu, nu am îndrăznit să-i zic că îl plac. Aveam un cerc comun de prieteni, am început să comunicăm. Vorbeam pe rețelele de socializare. În scurt timp a făcut cunoștință cu mama mea care l-a plăcut”, ne-a spus tânăra. Relațiile lor au devenit mult mai strânse, iar tânărul mai mare cu doi ani își asuma anumite riscuri pe care fata nu prea le înțelegea.

După gimnaziu, Veronica a fost selectată pentru a beneficia de un serviciu implementat de Misiunea Socială „Diaconia” în cadrul căruia adolescentele din familii defavorizate primesc un an de de cazare gratuită într-un apartamentm social și asistență pentru a deveni independente. Fetele învață o profesie și sunt ajutate să își găsească un serviciu.

„M-am bucurat că am fost selectată. Totuși, la finele lunii august am început brusc să mă simt foarte obosită și nu înțelegeam ce e cu mine. I-am spus despre asta prietenului, el a zis că poate sunt însărcinată și mi-a sugerat să fac un test. Am făcut trei, toate erau pozitive. Eram atât de confuză și speriată. Imediat i-am zis noutatea și că mă gândeam să avortez. Mare mi-a fost mirarea când mi-a zis că dacă avortez pot să uit de el. Am simțit o ușurare pe suflet. Îmi era frică să le spun mamei și fratelui. Burtă mare nu prea aveam, iar pentru a nu fi observată îmi strângeam un pic mai mult centura de la pantaloni și purtam o haină mai largă”, ne povestește Veronica.

La începutul lunii septembrie, când a venit să-și facă studiile la Chișinău, medicii au stabilit că era însărcinată de cinci luni și au anuntat-o pe mama fetei. „Mama a început să plângă, după care m-a susținut, la fel ca și fratele meu mai mare”, a spus tânăra.

Peste o lună, tatăl copilului i-a propus să se căsătorească, după care a urmat și cununia religioasă. Erau momentele unice întipărite pe acele două fotografii de lângă buchetul de flori de pe pervaz. În ultimul trimestru de sarcină, tânăra a fost cazată la Centrul Maternal „În brațele mamei” din cadrul Misiunii Sociale „Diaconia”, iar decembrie a născut o fetită. Sărbătorile de iarnă le-a petrecut în familie alături de tânărul tată despre care are numai cuvinte de laudă. Deseori sunt vizitate sau merg cu fetița acasă.

„Mama soțului a decedat, iar el nu comunică cu tatăl său. Soțul lucrează mecanic. Urmează să ne cumpărăm o casa – casă noastră. Eu curând finalizez studiile. Acum sunt foarte fericită. Fetița este liniștită, doarme bine. O hrănesc cu sân și câteodată cu lapte praf. Mai complicat a fost când avea dureri de burtică, dar au trecut”, spune tânăra mamă care a decis să își povestească istoria pentru a demonstra că există ieșire din orice situație, oricât de grea ar fi aceasta.

Discuția a fost întreruptă de scâncetul copilului. Veronica a luat fetița în brațe, a strâns-o la piept, i-a pus capul pe umărul său și ne-a petrecut cu un zîmbet cald.

Adolescentele se implică în relații toxice și disfuncționale

La centrul maternal „În brațele mamei” dezvoltat de Misiunea Socială „Diaconia” tinerele mame beneficiază de asistența unui psiholog. Acesta lucrează cu minorele pentru a le cultiva iubiriea și respectul față de sine, ca ulterior să poată crea relații sănătoase cu alte persoane.

„Deseori adolescentele se implică în relații toxice și disfuncționale. Frica, anxietatea dezorientarea și lipsa unor scopuri – acesta este tabloul psihologic al mamelor minore. Au existat și cazuri mai dificile. Abuzul și violența este foarte ușor de recunoscut în momentul de comunicare - persistă apărarea. Tindem ca fetele să fie independente și mature, precizează psihologa Irina Postica.

Potrivit ei, minorele încearcă să le ofere copiilor ceea de ce nu au avut ele parte în copilărie, însă sunt mame care se comportă cu bebelușii lor exact cum au fost ele tratate în copilărie. Ea spune că mamele minore sunt și ele copii în plină creștere și dezvoltare, iar un bebeluș este o povară enormă pentru ele.

Cea mai mică minoră plasată în Centrul Maternal avea 14 ani

Minorele ajung la Centrul Maternal la solicitarea Direcțiilor de Asistență Socială și Protecție a Familiei din teritoriu. Acestea beneficiază de cazare până la un an de zile începând cu ultimul trimetru de sarcină și până la vârsta de trei ani a copilului. „În cazul minorelor, dacă în acet timp nu reușim să soluționăm toate problemele, atunci fetele mai beneficiazăm de cazare. De obicei, încheiem perioada de plasament când ne asigurăm că mama și copilul pleacă într-un loc sigur și duc un mod de viață independent și nu există riscul ca acel copil să fie separat de mamă”, a concretizat Mihaela Belei, coordonatoarea Departamentului Copil și Familie din cadrul Misiunii Sociale „Diaconia”.

Cea mai mică minoră plasată în Centrul Maternal a avut 14 ani și a beneficiat de asistență și cazare timp de trei ani și jumătate. În această perioadă, fata a reușit să termine școala, să învețe o profesie și s-a angajat în câmpul muncii.

La Centrul Maternal, fiecare mămică dispune de o cameră separată, haine, încălțăminte, alimentație și medicamente. Cheltuieli asumate de Misiunea Socială „Diaconia” pentru o zi de trai înc adrul centrului sunt de aproximativ 450 de lei de persaonă. La părăsirea Centrului, tinerele sunt monitorizate în continuare de autoritățile locale care sunt anunțate despre prezența lor în comunitate. Până acum aproape 40 de adolescente mame au beneficiat de serviciile Centrului. Numai anul trecut au fost adăpostite trei mame minore împreună cu bebelușii lor.

„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi…”

Ofițer de poliție: Crește numărul de minore din Republica Moldova care practică prostituția de la vârsta de 13 ani

Condiții noi de acordare a indemnizației de maternitate, din 1 octombrie. Guvernul a operat o serie de modificări

Tag: minore, naștere, Diaconia

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.