Acuzațiile de omor calificat care vizează două doctore de la secția ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon – radiografia unui scandal: între medicină, norme legale, etică și limitele umanității

Sursa Foto: protv.ro

Irina Papuc

12 august, 2024, 20:41

Vizualizări: 1674

Două doctore din secția ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon din București au fost reținute de procurori și apoi arestate pentru 30 de zile. Li se aduc acuzații extrem de grave – de omor calificat cu premeditare. Femeile ar fi redus fără justificare cantitatea de noradrenalină unui pacient în vârstă de 54 de ani care a făcut stop cardio-respirator și a decedat. Această veste a scos medicii în stradă care au protestat în apărea colegelor lor.

De la anunțul procurorilor, au început să curgă acuzațiile din toate direcțiile – medicii acuză presa pentru superficialitate și pentru escaladarea scandalului. Pe fondul unei furii crescute a pacienților și a dezamăgirii față de sistemul medical, asociațiile medicale au luat atitudine și au încercat să explice că utilizarea noradrenalizei implică mai multe situații și că procurorii au omis aspecte medicale importante. Totodată, cazul readuce în discuție problema arderii profesionale, în special în secțiile ATI, dar și lipsa serviciilor de îngrijiri paliative. Căci în lipsa lor, paturile ATI se transformă ele în spații dedicate pentru cei care cu pronostic fatal.

Totodată, sistemul medical românesc nu oferă un cadru legal clar din care să se înțeleagă cine, când și în baza căror criterii poate limita tratamentul în cazul unui pacient care nu are șanse de supraviețuire. Pacienții, la rândul lor, acuză medicii de la acest spital că ar fi dezumanizați. În acest amalgam de acuzații de omor, de lipsă de umanitate în sistemul medical, de lipsă de resurse și de servicii, ministrul Sănătății spune că nu are de ce să demisioneze.

Primele indicii despre „morți suspecte” la Spitalul Sf. Pantelimon

Că au loc decese suspecte la Spitalul Sf. Pantelimon din București s-a discutat prima dată public în luna aprilie. Directorul de îngrijiri medicale, Camelia Stamatoiu, anunța administrația că există suspect de multe decese în secția ATI a spitalului. Aproximativ 20 de decese în 3 zile. Stamatoiu a discutat cu o asistentă medicală care i-a spus că medicii din ATI le-ar cere asistentelor medicale să scadă doza de noradrenalină sau chiar să înlocuiască noradrenalina cu ser fiziologic. Există o interceptare telefonică dintre cele două făcută publică. Micșorarea dozelor de noradrenalină sau chiar înlocuirea ei s-ar fi făcut pentru a elibera paturile din secția de ATI. După ce a ajuns public cazul, Corpul de Control al ministrului Sănătății și Colegiul Medicilor București au declanșat anchete, doar că ambele s-au finalizat fără a fi găsite nereguli.

Subiectul s-a transformat într-un adevărat șoc pentru comunitățile de medici, dar și de pacienți, când procurorii Parchetului Tribunalului București au arestat, pe 8 august, doi medici de la secția de ATI. Acuzațiile care li se aduc sunt extrem de grave – omor calificat cu premeditare și tentativă de omor.

Care sunt argumentele procurorilor. Injectomatele, „arma crimei”

Cazul procurorilor s-a construit în jurul injectomatelor a căror memorie a arătat că dozele de noradrenalină administrate pacientului de 54 de ani ar fi fost scăzute în realitate, în timp ce pe hârtie ar fi fost menționat cu totul altceva. Injectomatele sunt dispozitive medicale care administrează un tratament controlat și dinainte setat de un lucrător medical. Sunt ca niște seringi automate și au memorie internă.

În timp ce pe foile de observație de la spitalul Sf. Pantelimon apar dozele corecte, datele din memoria injectomatelor au probat că real s-a administrat puțină noradrenalină pacientului de 54 de ani, au susținut surse medicale sub condiția confidențialității, citate de Hotnews.

Despre pacientul de 54 de ani se știe că a fost internat la Sf Pantelimon pe 17 martie.

„Pe fondul agravării stării de sănătate, pacientul a fost transferat la ATI în data de 25.03. În data de 26.03 are loc prima reducere bruscă a dozei de noradrenalină. În zilele următoare, starea pacientului s-a îmbunătăţit, el fiind chiar vizitat de familie. În data de 04.04 are loc a doua reducere a dozei de noradrenalină şi survine decesul”. a transmis, joi, procurorul Alexandru Anghel, citat de News.ro.

Procurorul Alexandru Anghel a declarat presei că cele două doctore, fără criterii clare, ar fi decis să reducă de 20 de ori dozele de noradrenalină pentru pacienții despre care „apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață”. Pacientul în vârstă de 54 de ani ar fi fost salvat prima dată de o asistentă medicală care i-a suplinit dona de noradrenalină, după ce cele două doctorițe ar fi decis să reducă brusc doza de la 15ml/h la 1ml/h. Pe 4 aprilie, doza de noradrenalină a fost scăzută din nou și, după o oră, pacientul a decedat, a declarat procurorul.

Acesta a mai spus, citat de Hotnews, că standardele de acuzare în materie penală sunt foarte mari și că procurorii „nu se joacă cu așa ceva”. Procurorii sunt convinși că în acest fel ar mai fi fost curmată viața a cel puțin încă 5 pacienți, dar să demonstreze acest lucru este complicat, pentru că injectomatele ar fi fost mutate constant la diferiți pacienți, fără să existe o documentare a acestor mișcări de la un pacient la altul.

Despre pacientul decedat nu știm multe detalii –care a fost cauza internării, în ce măsură maladiile concomitente au influențat asupra șanselor lui de supraviețuire, care era pronosticul și, totuși, care a fost intenția reală a celor două doctorițe.

Foto: Silviu Matei/Agerpres

„Nu putem vorbi despre crimă în niciun caz”. Ce spun asociațiile profesionale de medici

Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă a acționat în apărarea celor două doctorițe, publicând o poziție care le apără acțiunile. Într-un comunicat de presă, Societatea a menționat că „în niciun caz nu poate fi vorba de crimă/omor cu premeditare” și că cele două doctorițe au respectat protocoalele.

Una dintre cele mai mari neînțelegeri în acest scandal este legat de rolul noradrenalinei în tratamentul pacienților aflați în ATI. Noradrenalina este o soluție de urgență în cazul în care tensiunea arterială a pacientului este periculos de joasă, încercându-se astfel ridicarea la valori normale. Noradrenalina este vasoconstrictoare, adică îngustează vasele de sânge și, astfel, determină sângele să circule mai intens și inima să bată mai des. În doze foarte mari, însă, noradrenalina este fatală, afirmă Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă.

„Noradrenalina este un medicament vasopresor folosit în stările de șoc în anumite doze recomandate, iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii de cel puțin 65 mmHg. În cazul în care nu se atinge ținta, suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a noradrenalinei chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2. Dacă nici așa nu se atinge ținta, se revine la doza recomandată de ghiduri pentru că este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele excesive de noradrenalină administrată. Pe de altă parte, neatingerea țintei tensiunii arteriale medii pe o perioadă de câteva ore, prezice o mortalitate de 100%. Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că, de fapt, era vorba de un pacient profund hipotensiv (tensiunea arterială medie - 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de noradrenalină (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră). Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare. Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului”, se menționează în comunicatul Societății.

Altfel spus, noradrenalina se administrează în situații în care pacienții au tensiunea arterială extrem de scăzută, ca soluție de urgență. Se pot administra doze extrem de mari, dacă pacientul nu reacționează. Dacă, în cele din urmă, pacientul nu răspunde la noradrenalină, medicii sunt obligați de protocoale să scadă doza. Dozele extrem de mari de noradrenalină, numite și „doze mamut” pot provoca, de asemenea, decesul pacientului.

Profesorul de Anestezie şi Terapie Intensivă Dan Longrois a explicat într-un interviu pentru News.ro că atunci când îngrijirea în terapie intensivă nu mai funcționează, înseamnă că organele pacientului nu mai au acea rezervă funcțională pentru a reveni la normal și pentru a menține pacientul în viață. Când acest lucru se întâmplă, înseamnă că pacientul intră în șoc refractar, iar șansele de supraviețuire sunt aproape de zero. În astfel de cazuri, reducerea dozelor de noradrenalină nu este o greșeală, a spus el.

Aici, ajungem inevitabil la cel mai sensibil subiect – cine decide când un pacient terminal, care este la sfârșitul vieții, să nu mai fie susținut în viață artificial? Cine decide, cum și în baza căror criterii că un pacient care nu mai răspunde la tratament trebuie lăsat să moară? În România lipsesc astfel de reglementări, deși a devenit clar, în special în timpul pandemiei, că medicii au fost puși în situația de alege cine trăiește și cine nu. În Franța, de exemplu, nu doar că un singur medic din ATI nu poate decide aceste aspecte, ci sunt invitați medici de ATI din alte spitale care să evalueze pacientul, iar în tot acest timp sunt purtate discuții constante cu rudele pacientului.

„Un grup de doctori de terapie intensivă poate să considere că evoluţia pacientului, bolile lui cronice, ce i se întâmplă în terapie intensivă şi răspunsul sau nerăspunsul la tratament fac ca speranţa de succes al terapiei intensive să fie foarte foarte mică, dacă nu 0, şi atunci familia este informată şi legislatorul a prevăzut ca medicii din terapie intensivă să contacteze medici din altă terapie intensivă - ca să nu fie şi actori, şi arbitri - şi atunci cer colegilor să-şi dea o opinie despre starea pacientului şi atunci se decide, nu neapărat... în Franţa nu există eutanasie, dar se decide o limitare a escaladei terapeutice, se decide de exemplu să nu mergem la mai mult de 5 mg pe oră de noradrenalină, orice s-ar întâmpla, se decide ca, dacă este un stop cardiac, pacientul să nu fie reanimat pentru că nu are niciun fel de speranţă de ieşit din reanimare într-o stare compatibilă cu o viaţă, să spunem, acceptabilă dacă nu normală. (...) Societatea trebuie să accepte faptul că, la un moment dat, pacienţii care sunt spre boli terminale nu este rezonabil să escaladăm la nesfârşit pentru că nu au niciun fel de beneficiu, suferă şi nu are niciun fel de sens”, a mai explicat profesorul.

Dan Longrois a spus că singura lecție din acest scandal este că România are nevoie de legislație pentru bolile terminale. Restul acuzațiilor sunt excesive.

Cine trăiește și cine nu – medicii au fost puși în situația de a face astfel de alegeri și până acum. Fără ca să existe o definiție pentru această delicată delicată decizie.

A spus-o și consilierul onorific al ministrului Sănătății, Gabriel Diaconu, care a și demisionat din funcție la câteva zile după publicarea acestei opinii. El a opinat că este uman ca medicii să întrerupă medicația care ține artificial în viață un pacient, dacă nu există șanse de supraviețuire.

„Au fost situații în lume, în pandemia de COVID, când medicii au lăsat pacienți să moară în pace, acolo unde ventilația mecanică violentă ajungea să le rupă, la propriu, plămânii uzi de pneumonie. Au fost situații când, cu acordul familiei, persoana a fost ținută pe minim suport, mai degrabă decât să îi fie stimulat medicamentos aparatul cord-pulmon, acolo unde nu se mai înregistra activitate cerebrală. Și au fost și situații, dacă tot a fost azi înmormântarea lui Nicu Covaci, de la Phoenix, în care secția de terapie intensivă a făcut exclusiv paliație. (...) Există o întrebare căreia procurorii nu-i pot răspunde: Dacă ești copilul pacientului care moare în ATI, susținut în viață (doar) de noradrenalină, dar jos în UPU e părintele unui copil care nu poate urca pe ATI pentru că nu sunt paturi, acolo unde asta i-ar salva viața, ai accepta trocul? Dar dacă doctorul face trocul ăsta, e salvator sau criminal?”, a comentat Gabriel Diaconu pe Facebook.

Între timp, presa publică detalii șocante care continuă să vină de la Spitalul Sf Pantelimon. O parte din asistentele medicale de acolo au declarat procurorilor că ar fi existat cazuri în care dozele de noradrenalină erau înlocuite cu ser fiziologic. Iar ca asistentele să nu poată să-i salveze, doctorele inculpate ar fi stat lângă patul bolnavului până acesta intra în stop cardio-respirator. Nu este clar câte cazuri de acest fel au avut loc până acum. Este important de menționat că doctorele pledează nevinovate și, până la pronunțarea unei sentințe, trebuie respectată prezumția de nevinovăție.

Indiferent de sentința pe care o vor emite judecătorii, medicii și societatea în ansamblu, înțeleg că este nevoie de reformarea de sistemului de sănătate, astfel ca pacienții să-și recapete încrederea în sistem. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat astăzi „că restabilirea încrederii populaţiei în sistemul public de sănătate necesită regândirea sistemului public de sănătate”. Iar începutul trebuie să fie redefinirea malpraxisului și modul de soluționare a cazurilor de malpraxis. Totodată, sindicaliștii spun că este nevoie în spitale de specialiști în etică medicală.

Noi demisii în scandalul morților suspecte de la secția ATI a spitalului Sf. Pantelimon: Șeful Corpului de Control al Ministerului Sănătății și-a dat demisia

O fetiță de trei ani a ajuns la spital intoxicată cu marijuana. Mama fetei este audiată

Primul spital construit în totalitate din donații a fost inaugurat la București. Urmează un nou proiect - primul campus universitar din România

Tag: spital sf pantelimon noradrenalina ATI omor calificat malpraxis

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.