Veridica.md: Când greșeala medicală se transformă în crimă sau încătușarea medicilor și tăcerea sistemului
Irina Papuc
17 decembrie, 2024, 13:22
Vizualizări: 1451
Dincolo de drama pe care o trăiește familia părții vătămate și a medicului condamnat, autoritățile din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că este un caz care vizează nu doar două părți într-un proces, ci un caz care poate fi decisiv pentru viitorul sistemului Sănătății din Republica Moldova. Nu este o hiperbolizare, nu este nevoie să facem apel la emoții. Voi menționa cele mai importante 3 moduri în care măsurile punitive în gestionarea erorilor medicale pot duce un sistem către colaps.
În luna noiembrie, justiția din Republica Moldova a trimis, într-un caz fără precedent, un medic la închisoare cu executare, pentru un presupus caz de malpraxis, soldat cu decesul unui angajat al instituțiilor de forță. Pentru prima dată un medic urolog, Sergiu Cozub, este scos din sala de judecată cu cătușe pe mâini, într-un context aproape șocant în care medicina este, practic, asociată cu omorul calificat.
Context
Medicul Sergiu Cozub a fost acuzat de malpraxis după ce V.S., pacientul său, a decedat în urma unor complicații, inclusiv șoc toxico-septic. Pacientul a suferit o intervenție chirurgicală la Spitalul Municipal Bălți, dar starea lui s-a înrăutățit. După transferul la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, pacientul a suferit nouă intervenții chirurgicale în decurs de trei zile, starea sa s-a agravat și a decedat. Curtea de Apel Bălți l-a găsit vinovat, în baza art. 213 din Codul Penal, pe Sergiu Cozub și l-a condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Sentința și pedeapsa aplicată au fost contestate de părțile implicate.
Falsa justiție
Una dintre cele mai mari greșeli este să credem că dacă înlăturăm din sistem un medic prin condamnarea lui la închisoare, se rezolvă vreo problemă. De fapt, nu există absolut niciun beneficiu demonstrat și niciun judecător nu poate invoca un argument suficient de solid pentru condamnarea cu executare într-un caz de malpraxis chiar și dovedit. De ce? Pentru că niciun medic, niciodată nu va prejudicia intenționat un pacient. Și pentru că niciodată un sistem nu va învăța din greșeli din simplu fapt că un singur medic a fost privat de libertate. Lipsește cu desăvârșire aspectul utilitar și sper că Republica Moldova va învăța această lecție.
Statisticile arată că, la nivel mondial, 1 din 10 pacienți suferă prejudicii în timpul acordării asistenței medicale, iar în fiecare an, 3 milioane de decese au loc la nivel mondial ca urmare a greșelilor asociate asistenței medicale necorespunzătoare. Desigur, datele mai arată că pacienții din țările cu venituri medii și mici suferă mai mult din cauza erorilor medicale. Dacă izolarea prin condamnarea cu executare ar fi o soluție eficientă, de ce nu sunt trimiși la închisoare 3 milioane de lucrători medicali în fiecare an? Sună absurd, nu-i așa?
Și dacă totuși un medic a admis o greșeală în urma căreia un pacient a suferit prejudicii sau chiar a decedat, cine răspunde și cum? „Este corectă eliminarea completă a răspunderii?”, m-a întrebat cineva recent și răspund printr-un caz elocvent care a avut loc în Marea Britanie în 2011.
Jack Adcock, un copil în vârstă de 6 ani, a fost adus la Unitatea de evaluare a copiilor (CAU) a Spitalului Leicester Royal Infirmary în stare de letargie generală, după o noapte în care a vomitat. În acea zi, medicul care ar fi trebuit să fie de gardă la Unitate lipsea pentru un curs, așa că medicul stagiar Hadiza Bawa-Garba s-a oferit voluntar să ajute. Bawa-Garba a fost cea care l-a consultat și, în urma unor teste și investigații, a stabilit un diagnostic greșit - gastroenterită și deshidratare. Copilului i s-a făcut rău câteva ore mai târziu, a făcut stop cardio-respirator care nu răspundea la resuscitare și, în cele din urmă, a decedat la 12 ore de la internare. Jack nu avea gastroenterită, ci sepsis.
Cazul a ajuns unul de mare rezonanță. Hadiza Bawa-Garba a recunoscut imediat că a greșit, iar părinții lui Jack Adcock au solicitat o anchetă penală pe acest caz. Instanța a găsit-o pe Hadiza vinovată de omucidere patru ani mai târziu, fiind condamnată la 2 ani de închisoare cu suspendare. În 2017, Hadizei Bawa-Garba i-a fost retras dreptul de a mai practica medicina, însă doctorul a făcut apel, iar instanța i-a restabilit dreptul de a practica medicina, instanța stabilind că acțiunile ei nu au fost nici deliberate, nici din imprudență.
Între timp, a început o anchetă externă privind calitatea serviciilor medicale acordate în spital. Evaluarea a arătat că cel puțin 25% dintre pacienți au fost puși în pericol din cauza îngrijirii medicale de calitate „inacceptabilă, ca urmare a unor erori sistemice. Raportul a fost prezentat și premierului de atunci David Cameron a cerut expertiza președintelui Institutului pentru îmbunătățirea asistenței medicale din SUA, Don Berwick, pentru a îmbunătăți calitatea asistenței medicale în cadrul Sistemului Național de Sănătate britanic. Concluzia lui Don Berwick a fost fără echivoc: schimbați perspectiva de pe vinovăție, pe învățare.
„Puteți concedia pe toată lumea, puteți să-i pedepsiți pe toți și să-i înlocuiți cu oameni complet noi, aceleași erori vor apărea din nou, dacă nu schimbați sistemul în care se lucrează”, a explicat el.
Ceea ce a spus Don Berwick este crucial – de obicei o greșeală care duce la prejudicierea unui pacient este sistemică, adică nu ține de o singură persoană. Medicii lucrează în echipe, în instituții medicale acreditate, în baza unor protocoale aprobate, nu-i așa? Și atunci cum poate fi o persoană „ruptă” din acest ecosistem și pedepsită individual? Rapoartele de evaluare făcute după cazul Hadizei Bawa-Garba au arătat că în spital existau erori sistemice, care porneau de la o insuficiență acută de cadre, medicii lucrau mai mult pentru a acoperi deficiențele și erau extenuați, nu existau protocoale clare pentru preluarea pacienților de către medicii din turele următoare și multe altele.
Dacă medicii ar fi fost încurajați să vorbească deschis despre aceste dificultăți și despre greșelile pe care le-au comis, fără teama de a fi judecați și pedepsiți, atunci erorile ar fi fost folosite ca instrumente de învățare, astfel încât restul medicilor să știe unde există risc de greșeală și să fie vigilenți.
Este singura strategie care funcționează. Dacă ar fi fost altfel, Hadiza Bawa-Garba ar fi executat o pedeapsă cu executare la închisoare, așa cum o face acum medicul Sergiu Cozub, iar sistemul britanic n-ar fi evoluat în ultimii 10 ani.
Sistemul britanic a trebuit să caute soluții, obligat de circumstanțele cazului Hadizei Bawa-Garba, iar declarațiile publice ale secretarului de stat al Sănătății și ale premierului britanic despre necesitatea unor discuții sincere și deschise în acest domeniu demonstrează că liderii politici au înțeles importanța unui nou mod de a aborda siguranța și învățarea în sistemul de sănătate.
La Chișinău, în schimb, e tăcere. O tăcere forțată, fiind blocată subtil de orice încercare timidă de a duce discuția către schimbări sistemice. Ministerul Sănătății i-a apostrofat de fiecare dată pe cei care au solicitat instituției să intervină cu politici de a proteja lucrătorii medicali de posibile riscuri de malpraxis, afirmând că oamenii comentează în necunoștință de cauză. Ministerul Sănătății a încercat să iasă uscat din apă, legându-se de firava ipoteză că nimeni în acest caz nu este vinovat și, respectiv, nu avem ce comenta, căci oricum este un caz de CEDO. Subiect închis. Așa că, după logica Ministerului, nu se impune nicio reformă. Nu a existat nicio luare de poziție, nici o inițiativă de a amenda legislația, nicio dezbatere publică nu a fost organizată la acest subiect. Iar premierul a fost ocupat în aceste săptămâni cu schimbarea miniștrilor din Guvern, după lovitura de imagine suferită în urma scrutinului din octombrie.
Niciun reprezentant al puterii de la Chișinău nu consideră necesar să discute despre greșelile medicale, deși dincolo de această liniște, apele sunt tulburi.
Cititiți articolul complet pe Veridica.md.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
05 ianuarie, 2016, 22:15
Cele mai citite
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %