Ministerul Sănătății unifică lupta cu HIV, ITS și hepatitele virale într-un singur program național. Ce se schimbă și ce inovații apar

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

12 septembrie, 2026, 11:18

Vizualizări: 58

Guvernul a aprobat recent noul Program Național de răspuns la HIV, Infecții cu Transmitere Sexuală (ITS) și hepatite virale B, C și D pentru anii 2026-2030. Pentru prima dată, programul dedicat HIV/SIDA și ITS este fuzionat cu cel dedicat hepatitelor virale B, C și D într-un singur document, cu un singur buget și structuri de monitorizare. În urma fuziunii, programul dedicat exclusiv hepatitelor, aprobat în 2024 pentru o perioadă de cinci ani, este abrogat înainte de termen.

În 2024, în Republica Moldova s-au înregistrat 880 de cazuri noi de HIV, dintre care 298 au fost clasificate direct ca maladie SIDA. Din perspectiva sănătății publice, acești indicatori arată că pacienții ajung să acceseze serviciile medicale deja stadii avansate. Incidența la HIV a crescut cu 42% în ultimul deceniu (de la 20,38 la 100.000 locuitori în 2014 la 28,86 în 2024), dar rămâne relativ stabilă în ultimii trei ani. Peste 76% dintre cazurile de SIDA din 2024 au fost diagnosticate în același an cu depistarea HIV, iar pe malul stâng al Nistrului ponderea cazurilor depistate cu imunitate deja grav compromisă (CD4 sub 200 celule/mm³) a urcat de la 18% în 2022 la 62,7% în 2024.

Conform datelor Ministerului Sănătății, pe teritoriul Republicii Moldova este predominantă transmiterea heterosexuală (peste 92% din cazurile noi), dar epidemia rămâne concentrată în grupurile-cheie: prevalența HIV atinge 16,7% în rândul persoanelor care utilizează droguri injectabile (PCDI), 13,0% în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați (BSB) și 4,2% în rândul lucrătorilor sexului comercial (LS).

Transmiterea în rândul populației generale rămâne redusă, de aproximativ 0,41%. Doar 71% dintre persoanele care trăiesc cu HIV își cunosc statutul, ceea ce înseamnă că 3 persoane din 10 trăiesc cu virusul HIV fără să fie conștienți de asta. Datele statistice mai arată că rata de testare „cu scop preventiv" în grupurile de risc a scăzut în 2024 - de la 20% în 2021 la 14,3%. Auto-testarea a atins o rată de doar 3%.

Hepatitele: o povară cronică în creștere constantă

Situația hepatitelor virale arată un tipar diferit. În timp ce formele acute sunt tot mai rare datorită vaccinării, cele cronice se acumulează. La finele lui 2024 erau înregistrate cumulativ 76.596 de persoane cu hepatită cronică și 9.174 cu ciroză hepatică, dintre care 51.784 de cazuri de etiologie virală (31.597 hepatită B, 16.865 hepatită C, 1.605 hepatită D). Prevalența hepatitei C cronice a urcat de la 43,4 cazuri la 100.000 locuitori în 2000 la 664,27 în 2024. Dar această tendință de creștere trebuie tratată cu precauție, conștientizând că în ultimii ani Republica Moldova dispune de capacități crescute depistare și diagnosticare, indisponibile acum câteva decenii.

Și în cazul hepatitelor, decalajul dintre cazurile estimate și cele efectiv diagnosticate rămâne major: din aproximativ 43.573 de persoane estimate cu hepatită B, doar 71,3% își cunosc statutul, iar din 55.834 de persoane estimate cu hepatită C - doar 30,2%. Eficiența tratamentului, acolo unde e inițiat, e ridicată. Rata de vindecare pentru hepatita C depășește 95%. Însă accesul la diagnostic precoce rămâne principalul obstacol.

Două programe lasă loc pentru un singur document de politici

Noul Program vine să integreze două documente de politici separate. Ultimul Program național de prevenire și control al HIV/ITS, aprobat în 2022 pentru patru ani, își propunea menținerea infecției sub anumite praguri în grupurile cu risc sporit (cel mult 12% în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați, 10% la persoanele care utilizează droguri injectabile, 2,5% la lucrătorii sexului comercial) și extinderea cascadei de testare-tratament la 90% pe fiecare verigă, aceasta din urmă fiind actualizată și adaptată contextului internațional.

Programul național de combatere a hepatitelor a fost aprobat în 2024, cu un orizont de cinci ani și un buget dedicat de peste 227 de milioane de lei. Un raport al Ministerului Sănătății pentru primul an de implementare arată o execuție în mare parte reușită. Totuși, decizia de a integra cele două Programe naționale ține de logica integrării serviciilor, nu de o evaluare nefavorabilă a eficienței Programului aflat în derulare.

Contextul internațional: cascada 95-95-95

Noul Program se raportează la standardul „95-95-95” stabilit la nivel internațional, în contextul Declarației Politice a ONU privind HIV, semnată în 2021, la care s-a alăturat și Republica Moldova. Simplu, acest standard prevede că până în 2030, 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV ar trebui să-și cunoască statutul, 95% dintre cei diagnosticați ar trebui să fie incluși în tratament antiretroviral, iar 95% dintre cei tratați ar trebui să țină infecția sub control (supresie virală).

Până acum, Republica Moldova a obținut rezultate bune la două din cele trei ținte globale: dintre persoanele diagnosticate, 94,8% sunt în tratament antiretroviral, iar dintre cei tratați, 92,6% au atins supresia virală, ambele fiind foarte aproape de pragul de 95%. Un decalaj important rămâne la prima verigă a cascadei, cea care le condiționează pe celelalte două: doar 70,3% dintre persoanele care trăiesc cu HIV își cunosc statutul, ceea ce înseamnă că aproape 5.000 de oameni rămân complet în afara tratamentului, pentru simplul motiv că nu știu că au HIV.

Obiectivele Ministerului Sănătății pentru 2030

Noul Program național de răspuns la HIV, ITS și hepatite virale B, C și D pentru anii 2026-2030 stabilește patru obiective majore:

Obiectivul 1: Prevenire pentru grupurile-cheie - acoperirea cu servicii de prevenire să atingă cel puțin 74% dintre BSB, 70% dintre PCDI și 60% dintre LS, până în 2030. Indicatorii stabiliți, așa cum apar în Program, par să țintească o acoperire mai mică decât cea raportată deja pentru cel puțin două grupuri-țintă. De exemplu, pentru PCDI, acoperirea raportată în 2024 era de 83,3%, iar pentru LS de 66,8%, vizibil mai mari decât și-a stabilit Guvernul ca obiectiv până în anul 2030.

Ministerul Sănătății nu explică această diferență de acoperire cu servicii. O posibilă recalibrarea a estimărilor privind grupurile-cheie ar putea fi unul dintre argumente, întrucât autoritățile menționează despre studii realizate acum un an în acest sens, însă rămân neconfirmate deocamdată de autorități.

Obiectivul 2: Depistarea cazurilor de HIV, ITS și hepatite - Obiectivul general prevede depistarea a 95% din cazurile de HIV, ITS și hepatite până în 2030. Și în acest caz există o inconsecvență. Indicatorii de rezultat din anexa tehnică arată ținte de 90%, mai exact pentru cunoașterea statutului HIV indicatorul este 90% față de 70,3%-71% acum, pentru hepatita B indicatorul este de 90% față de 71,3%, iar pentru hepatita C indicatorul este de 90%, comparativ cu doar 30,2% cum este acum.

Obiectivul 3: asigurarea cu tratament pentru cel puțin 95% din persoanele diagnosticate. Obiectivul acoperă cele trei tipuri de maladii, fiecare cu propriul indicator și propria bază de calcul. De exemplu, supresia virusologică - indicatorul care urmărește eficacitatea tratamentului la persoanele deja aflate în terapie antiretrovirală, urmează să atingă 95% până în 2030, pornind de la 92,6% în prezent. În ceea ce privește procentul total al persoanelor care trăiesc cu HIV și care sunt aflate efectiv în tratament, ținta pentru 2030 e de 75%, pornind de la 53,5% în 2024.

Pentru hepatita C, indicatorul echivalent, adică persoanele diagnosticate și înrolate în tratament antiviral, pornește de la o bază mult mai joasă, de 39,6% în 2024, cu o țintă intermediară de 45,2% și una finală de 90% până în 2030, una dintre cele mai provocatoare ținte stabilite în Program.

Obiectivul 4: Management și guvernanță - pentru acest obiectiv nu sunt stabilite ținte procentuale, dar autoritățile au planificat șase direcții de acțiune. Cea mai amplă componentă ține de coordonarea, monitorizarea și evaluarea programului, completată de studii și cercetări, inclusiv implementarea sistemului informatic SIME HIV în toate centrele de tratament. O altă direcție vizează implicarea societății civile, prin mentenanța platformei de instruire „Formare.md” și consolidarea capacității organizațiilor care lucrează cu populațiile-cheie. Sunt prevăzute și campanii informaționale anuale axate pe testare și profilaxia pre-expunere (PrEP).

Ce aduce nou acest program în prevenția și controlul HIV, ITS și hepatitelor virale

Dincolo de fuziunea celor două programe naționale, acest Program se diferențiază de politicile publice din domeniu realizate până acum prin accentul pe tehnologie și date și accesul la servicii în moduri nu neapărat convenționale, care se adaptează nu doar condiției pacientului, dar și contextului în care se află.

Unul dintre elementele inovative este crearea unei baze de date unice: sistemul informațional SIME HIV, care ar urma să acopere și hepatitele virale. Practic, traseul unui pacient prin sistem, de la testare, diagnostic și tratament, indiferent dacă vorbim de HIV sau de hepatită, va fi mai ușor de urmărit datorită unui singur sistem de date. Finanțarea acestui sistem ar urma să fie asigurată din sursele Fondului Global, urmând să fie preluat gradual de către autorități, începând cu anul 2028.

Tratamentul pentru hepatite se apropie și el geografic de pacient: programul prevede continuarea descentralizării serviciilor de diagnostic și tratament pentru hepatitele B, C și D, astfel ca acestea să fie disponibile în proximitatea pacientului. În aceeași logică a accesului, sunt prevăzute canale mai puțin convenționale, cum ar fi automatele de tip vending pentru servicii de prevenire în interiorul sistemului penitenciar. Totodată, noul Program pune un accent mai mare pe telemedicină și instrumente digitale pentru screening și monitorizare.

De unde vin banii pentru noul program

Costul total estimat al programului 2026-2030 este de 941,36 milioane lei. Cea mai mare parte vine din bugetul de stat - 350 milioane lei, adică 37,2% din total. Urmează Fondurile CNAM, cu 307,4 milioane lei (32,7%), apoi asistența externă, cu 194,6 milioane lei (20,7%), și bugetul administrației locale de pe malul stâng al Nistrului, cu 89,3 milioane lei (9,5%).

Riscurile care pun în pericol rezultatele

Implementarea noului Program depinde de mai mulți factori pe care autoritățile nu le pot controla în totalitate. Ministerul Sănătății a identificat 6 riscuri considerate majore. Primul este cel financiar. Finanțarea prin intermediul Fondului Global va scădea gradual, cu o preluare integrală a finanțării de către stat pentru toate activitățile, ceea ce implică riscuri de alocare constantă a resurselor.

Un alt risc ține de grupurile-cheie care rămân greu de accesat din cauza stigmei. Aici autoritățile mizează pe organizațiile societății civile, care au deja relația de încredere cu aceste comunități, pentru a ajunge acolo unde sistemul medical nu reușește. Regiunea transnistreană rămâne o zonă de risc separată, unde accesul depinde de continuarea colaborării cu specialiștii locali. Iar la capitolul personal, ministerul recunoaște că nu are suficienți oameni instruiți și că mulți dintre cei calificați pleacă din sistem, o problemă pe care încearcă s-o atenueze prin formare continuă și prin digitalizarea proceselor de raportare, ca să reducă povara administrativă asupra celor rămași.

Celelalte riscuri, cu impact considerat mai mic, sunt mai tehnice: posibilitatea de a nu atinge țintele de eliminare a transmiterii materno-fetale a HIV, sifilisului și hepatitei B, un eventual decalaj între buget și nevoile reale, și ritmul rapid de apariție a noilor substanțe psihoactive.

Cum planifică Republica Moldova să lupte cu tuberculoza în noua eră AI - știință, instrumente digitale și inteligență artificială

Programul Național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026–2030: mai puține spitalizări, diagnostic mai rapid și tratamente mai eficiente

Pliculețele cu nicotină: ce spune și ce nu spune mass-media din Republica Moldova

Tag: hiv/disa hepatite republica moldova program national

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.