Premiul Nobel pentru Medicină 2026: Trei cercetători, premiați pentru descoperirea care permite controlarea neuronilor cu lumină

Sursa Foto: www.nobelprize.org

Cristina Ghermanschi

06 octombrie, 2026, 10:38

Vizualizări: 277

Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel sunt laureații Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, recompensați pentru descoperirile care au făcut posibilă dezvoltarea optogeneticii, o tehnică prin care cercetătorii pot controla activitatea celulelor nervoase folosind lumina, potrivit Nobelprize.org.

Tehnologia a deschis o nouă eră în cercetarea creierului și le permite oamenilor de știință să urmărească mai precis circuitele care stau la baza memoriei, emoțiilor și comportamentului.

Creierul a rămas mult timp una dintre marile necunoscute ale medicinei. Cercetătorii puteau identifica zone implicate în anumite funcții, însă era mult mai dificil să demonstreze exact ce se întâmplă atunci când o anumită celulă nervoasă este activată sau oprită. Optogenetica a schimbat această situație.

Metoda le permite cercetătorilor să controleze activitatea unor celule nervoase individuale folosind impulsuri de lumină, cu o precizie extrem de mare. Astfel, oamenii de știință pot studia legătura dintre anumite circuite neuronale și funcții precum memoria, emoțiile sau comportamentul.

Totul a pornit de la o algă

Povestea descoperirii începe cu o întrebare aparent simplă: cum știe o algă unicelulară să înoate spre lumină?

Peter Hegemann a fost intrigat de comportamentul algei Chlamydomonas. Împreună cu Georg Nagel, el a descoperit, la începutul anilor 2000, o proteină numită canalrodopsină, aflată la suprafața celulei.

Proteina are o proprietate remarcabilă: atunci când este expusă la lumină albastră, se deschide un canal prin care ionii pot trece în celulă, generând un semnal electric. Cercetătorii au observat că, atunci când această proteină era introdusă într-o altă celulă, și acea celulă devenea sensibilă la lumină.

Descoperirea a ridicat o întrebare care avea să schimbe neuroștiințele: dacă o celulă poate fi făcută sensibilă la lumină, ar putea fi controlată astfel și o celulă nervoasă?

De la algă la creier

Karl Deisseroth a transformat această idee într-un instrument pentru cercetarea creierului.

El și echipa sa au introdus gena pentru canalrodopsină în celulele nervoase. Atunci când aceste celule erau expuse la lumină albastră, cercetătorii puteau declanșa un semnal nervos aproape instantaneu.

În 2005, Deisseroth a publicat rezultatele care au demonstrat că această tehnică poate controla activitatea neuronilor. Doi ani mai târziu, cercetătorii au reușit să folosească același principiu în creierul unor șoareci vii.

Metoda a primit numele de optogenetică – o combinație între genetică și utilizarea luminii pentru controlul activității celulare.

Spre deosebire de metodele mai vechi, care permiteau cercetătorilor să observe ce regiuni ale creierului sunt active, optogenetica oferă posibilitatea de a interveni asupra unor circuite neuronale foarte precise și de a observa ce se întâmplă în consecință.

„Optogenetica oferă oportunități pentru cartografiereacreierului la care odinioară puteam doar să visăm”, a declarat Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

De la cercetarea creierului la posibile tratamente

În ultimii ani, optogenetica a devenit un instrument important în neuroștiințe. Cercetătorii au folosit-o pentru a identifica circuite neuronale implicate în memorie, emoții și comportamente asociate unor tulburări neurologice și psihiatrice.

Metoda este investigată și în medicina clinică. Una dintre direcțiile de cercetare urmărește folosirea optogeneticii pentru restabilirea vederii la persoane cu anumite afecțiuni retiniene.

Descoperirea nu înseamnă însă că medicii pot, în prezent, să „controleze” creierul uman cu o simplă lanternă. Optogenetica este, în primul rând, un instrument de cercetare, iar utilizarea sa clinică este încă în dezvoltare.

Importanța sa pentru știință este însă deja majoră: cercetătorii pot testa mai direct modul în care anumite celule și circuite neuronale contribuie la ceea ce ne face să simțim, să ne amintim și să ne comportăm într-un anumit fel.

Cei trei laureați vor împărți premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze.

Cine a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în 2025?

În 2025, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperirile lor privind toleranța imună periferică.

Cei trei au contribuit la înțelegerea mecanismului prin care sistemul imunitar este împiedicat să atace propriile țesuturi. Cercetările lor au dus la identificarea și înțelegerea rolului celulelor T reglatoare, un fel de „gardieni” ai sistemului imunitar care ajută la prevenirea reacțiilor autoimune.

Shimon Sakaguchi a identificat în 1995 o categorie de celule imune care contribuie la prevenirea bolilor autoimune. Mary Brunkow și Fred Ramsdell au descoperit, în 2001, rolul unei gene numite Foxp3, iar ulterior Sakaguchi a demonstrat legătura dintre această genă și dezvoltarea celulelor T reglatoare.

Descoperirile au deschis noi direcții pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva bolilor autoimune și cancerului, dar și pentru îmbunătățirea transplanturilor.

Premiul Nobel pentru Medicină 2023: cum o descoperire făcută cu 15 ani în urmă a fost decisivă în lupta cu COVID și urma să schimbe istoria vaccinurilor pentru totdeauna

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină 2021, acordat pentru descoperirile receptorilor de temperatură și atingere

Două cercetătoare au primit Premiul Nobel pentru chimie 2020 pentru descoperirea modului în care putem schimba „codul vieții”

Tag: premiul nobel medicina

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.