Două cercetătoare au primit Premiul Nobel pentru chimie 2020 pentru descoperirea modului în care putem schimba „codul vieții”

Sursa Foto: Reuters: Eloy Alonso/File

Irina Papuc

08 octombrie, 2020, 10:52

Vizualizări: 4092

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru chimie în 2020 cercetătorilor Emmanuelle Charpentier (Unitatea Max Planck pentru știința agenților patogeni, Berlin, Germania) și Jennifer A. Doudna (University of California, Berkeley, SUA) „pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului”.

Cu alte cuvinte, Charpentier și Doudna au descoperit unul dintre cele mai bune instrumente ale tehnologiei genetice: foarfeca genetică CRISPR/Cas9. Acestea pot fi folosite de către cercetători pentru a schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extrem de mare. Această tehnologie a avut un impact revoluționar asupra științelor vieții, contribuie la noi terapii împotriva cancerului și poate realiza visul vindecării bolilor moștenite, precizează organizatorii.

Pentru a afla cum funcționează viața din interior, cercetătorii trebuie să modifice genele din celule. Acest lucru a fost dintotdeauna o muncă lungă, dificilă și uneori imposibilă. Folosind metoda numită „foarfeca genetică CRISPR/Cas9” acum este posibil să fie modificat „codul vieții” pe parcursul a câteva săptămâni.

„Există o putere enormă în acest instrument genetic, care ne afectează pe toți. Nu numai că a revoluționat știința de bază, ci a dus și la rezultate inovatoare și va duce la noi tratamente medicale inovatoare”, spune Claes Gustafsson, președintele Comitetului Nobel pentru chimie.

Cum se întâmplă de multe ori în știință, descoperirea acestor foarfece genetice a fost neașteptată. În timpul cercetărilor făcute de Emmanuelle Charpentier asupra bacteriei Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care cauzează cel mai mult rău omenirii, ea a descoperit o moleculă necunoscută anterior, numită tracrRNA. Rezultatele muncii lui Charpentier au arătat că tracrARN face parte din sistemul imunitar al bacteriilor, CRISPR/Cas, care „dezarmează” virusurile prin despicarea ADN-ului lor.

Charpentier a publicat rezultatele descoperirilor sale în anul 2011. În același an, a inițiat o colaborare cu Jennifer Doudna, o biochimistă cu experiență și cunoaștere vastă a ARN-ului. Împreună au reușit să recreeze foarfeca genetică a bacteriei într-o eprubetă și să simplifice componentele moleculare ale foarfecelor, astfel încât acestea să fie mai ușor de utilizat.

În cadrul unui experiment, ele au reprogramat apoi foarfeca genetică, astfel încât aceasta să poată tăia orice moleculă de ADN într-un loc predeterminat. Iar acolo unde ADN-ul este tăiat, este ușor de menționat că poate fi rescris codul vieții.

Din momentul în care cei doi cercetători au descoperit foarfecele genetic CRISPR/Cas9 în 2012, utilizarea acestora a explodat. Acest instrument a contribuit la numeroase descoperiri importante în cercetarea de bază, iar mulți oameni de știință au reușit să dezvolte culturi care să reziste mucegaiului, dăunătorilor și secetei.

De asemenea, în medicină sunt în desfășurare studii clinice ale noilor terapii împotriva cancerului, iar visul de a putea vindeca bolile moștenite este pe cale să se împlinească, transmit organizatorii. Aceste foarfece genetice au dus științele vieții într-o nouă epocă și, în multe privințe, aduc cel mai mare beneficiu omenirii.

Emmanuelle Charpentier s-a născut în anul 1968 în Juvisy-sur-Orge, Franța. În anul 1995 a obținut titlul de doctor la Institutul Pasteur din Paris. În prezent, este director al Unității Max Planck pentru știința agenților patogeni din Berlin, Germania.

Jennifer A. Doudna s-a născut în anul 1964 în Washington DC, SUA. Este doctor din 1989, titlu obținut la Școala Medicală Harvard, Boston, SUA. Este profesor la University of California, Berkeley, SUA, și investigator la Institutul de Medicină Howard Hughes.

Premiul pe care l-au câștigat din partea Academiei Regale Suedeze de Științe este în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).

Terapia genetică oferă o soluție revoluționară pentru o afecțiune genetică dureroasă

Premiul Nobel pentru Medicină 2023: cum o descoperire făcută cu 15 ani în urmă a fost decisivă în lupta cu COVID și urma să schimbe istoria vaccinurilor pentru totdeauna

Două noi subvariante ale coronavirusului provoacă îngrijorare. Ce știm despre BA.2.86 și E.G5

Tag: editare genom foarfeca genetica premiul Nobel Emmanuelle Charpentier Jennifer A. Doudna

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.