Ion Ababii, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Noi nu avem astăzi oameni integri. Și e vina celor de vârsta mea. Ceva noi nu am făcut așa cum trebuie”

Sursa Foto:

redactor

19 mai, 2015, 13:19

Vizualizări: 9840

Lângă două cești de ceai pregătite de domnul rector Ion Ababii stau declarațiile lui de avere pentru anul 2013 și 2014 și tot felul de foi cu veniturile totale obținute pe parcursul unui an. Sunt pentru mine, să mă conving că Ion Ababii este în stare să-și cumpere hectarele de pământ pe care le are. Vrea să fie deschis și este preocupat de ideea că cineva a avut intenția de a-l murdări intenționat, atunci când presa a titrat că ar fi moșier în satul său de baștină. Despre averile lui Ion Ababii,

Autor: Irina Papuc

Domnule rector, haideți să discutăm puțin despre declarația dumneavoastră de avere și respectiv despre terenurile pe care le dețineți și despre care presa a scris recent

Să vă spun sincer eu pot să-mi permit să le cumpăr cu veniturile pe care le am. Feciorul meu e plecat din țară – în Franța - și asta e marea mea durere. Soția lui e medic și tot activează acolo. Eu visez ca măcar cu ceva să-i leg de Moldova. El a zis cândva că dacă găsesc pământ să cumpăr. Eu clar să am găsit în satul meu de baștină. Eu vreau ca nepoții mei să știe că patria lor e Moldova, că se trag din Ochiul-Alb, de unde este tatăl lor.

Vreau să las acest pământ ca testament nepoților mei. Să facă afaceri, să-l dea în arendă, să facă ce vor cu el, numai să nu-l vândă. A lor să fie. Să rămână tot timpul familie Ababii – copiilor și nepoților nepoților mei.

Acolo sunt 80 de hectare. De ce așa de mult?

Poate așa este. Dar am făcut asta ca să-i lege de locul lor de baștină.

În 2014 ați declarat și un bazin acvatic care a costat 1,4 milioane de lei?

Da. Bazinul e pentru a iriga terenurile. Dacă va fi să facem o livadă sau altceva trebuie se ne asigurăm o sursă de irigare. Moldova se află într-o zonă de risc în privința umidității reduse, iar bazinul este o soluție.

Ce părere are fiul dumneavoastră despre ideea de a-l lega de Moldova prin atât de mult pământ?

Eu fac totul ca ei să se apropie de patria lor. Unul dintre nepoți e foarte legat de tot ce avem acolo. Eu nu pot prognoza ce se va întâmpla. Eu nici nu mă gândeam că el într-o zi va pleca din țară și că va munci în altă parte.

E o normalitate, cred eu. Muncește într-un stat dezvoltat, cu o medicină modernă și salarii decente.

Nu se poate așa. Eu m-am născut aici și sunt obligat să fac totul pentru această țară. Voi înțelegeți acest lucru altfel și e problema voastră. Eu nu împărtășesc această idee. Ce va fi dacă vom pleca cu toții din țară? Și eu la rândul meu am avut multe propuneri. Acum deja nu, dar cu zece ani în urmă și în Canada mi s-a propus și în America.

De ce ați refuzat? Din patriotism?

Mi-am dat bine seama că pentru țara asta tot trebuie să facem ceva. Și eu, în principiu, tot ce-am putut am făcut. N-am remușcări, nu regret nimic. Desigur, aș fi putut să fac mai multe. Puteam să rămân în Moscova la muncă, în calitate de director sau director pe cercetări științifice.

Ați reacționat foarte suspicios la apariția informației despre terenurile pe care le dețineți. De ce?

M-am gândit că cineva vrea cu ceva să mă murdărească. Eu am conștiința curată. Am făcut greșeli – nu se discută și că puteam să fac mai bine tot nu se discută, dar n-am făcut ceva care să fie în detrimentul cuiva. Niciodată.

Atunci chiar sunt curioasă – nu e există chiar nimic care să regretați?

Hmm… Regret foarte mult că în ultimii ani cât a trăit mama, foarte rar mă duceam la dânsa. Eu i-am făcut condiții aici la Chișinău, dar nicio seară n-a vrut să doarmă aici. Se trăgea acolo – în sat. Astăzi când intru prin magazinele în care mă duceam cândva să-i cumpăr de mâncare mă doare sufletul că nu mai am pentru cine cumpăra. Ei îi plăcea salamul fiert, de altfel ea nu iubea, și peștele înghețat. Cumpăram mult, iar ea bucuroasă le dădea vecinelor de pomană. E cel mai mare regret pe care-l am în suflet.

Haideți să vorbim puțin și despre starea generală din sistemul de sănătate. Cele mai importante instituții medicale au rămas fără conducere, iar unii doctori au ajuns la închisoare. Ce impact asupra sistemului credeți că vor avea toate aceste evenimente legate de arestări?

E foarte dureros pentru noi toți. Eu cred că a vrut să se ascundă altceva și din această cauză au fost loviți medicii. Noi suntem îngrijorați de ceea ce se întâmplă în societate. S-au decapitat instituțiile principale din republică. Așa ceva e greu de închipuit. Acele reforme care trebuie făcute în sănătate au fost concepute cu 20 de ani în urmă. Acum pur și simplu trebuie să facem acei pași, iar Ministerul Sănătății trebuie să întreprindă acțiuni concrete, dar aici trebuie să participe toți cei care au participat atunci la elaborarea politicilor - Banca Mondială, OMS. Reformele de care este nevoie sunt bine-cunoscute. Este vorba despre crearea unui consorțiu pentru spitalele republicane, altul pentru cele municipale. Și spitalele departamentale sunt o mulțime și trebuie să micșorăm numărul lor cumva. Numărul de paturi trebuie redus, atât în Chișinău, cât și în spitalele raionale. Sunt absolut convins că astăzi nu mai avem nevoie de atâtea spitale raionale, cu același tip de servicii. Putem lăsa unul la Edineț, Bălți, Chișinău, Ungheni, Cahul și numaidecât Tighina – ea trebuie să fie a noastră. În restul spitalelor trebuie dezvoltate servicii de reabilitare. Este cel mai important lucru care trebuie realizat acum în sistemul de sănătate.

Cândva, Universitatea și-a pus drept scop elaborarea politicii de asistență medicală primară. Și am reușit. De la noi a pornit totul. Am deschis Clinica Universitară de Asistență medicală primară. Ulterior, s-a implementat în întreaga republică. Este un lucru bun, ceea ce alții nu au. Am fost recent în Ucraina și am discutat cu ministrul Sănătății de acolo. Ei n-au așa ceva și nici Rusia nu are. Noi în schimb avem și trebuie să ne bucurăm. În această ordine de idei – trebuie să ne grăbim să facem și restul reformelor cu același succes.

Până a ne apuca de reforme cade ca din cer acest scandal…

Sistemul își va urma direcția reformelor începute. Chiar dacă se lovește într-un doctor, în doi sau zece, sunt oameni care înțeleg bine că reformele trebuie continuate. Cu vreo doi ani în urmă Ministerul Sănătății începuse reforma privind instituirea unui management comun al spitalelor însă trebuia mai multă implicare și comunicare, astfel scopul urma să fie atins.

E frumos spus, dar încrederea noastră scade când vine vorba de implementarea reformelor. Un singur exemplu – a fost realizat un parteneriat public-privat în imagistică. Agentul privat care a câștigat licitația n-avea bani să investească așa cum nici statul nu avea, așa că a împrumutat de la bancă și a gajat o parte din spital.

A fost o aiureală. Eu vorbeam despre faptul că s-a încercat crearea unui consorțiu. Toți au început să facă scandal, să apeleze la relațiile pe care le au, dar fără asta este inevitabil. Sunt absolut convins acum că actuala conducere a Ministerului Sănătății trebuie să meargă pe această cale. Numaidecât.

Avem o situație paradoxală – instituțiile cele mai importante din sistemul de sănătate au fost „decapitate”. În paralel avem domenii critice, precum Oncologia, Urgența. Suntem vulnerabili la lovituri acum

Calitatea asistenței medicale, dar și problemele din sistem se oglindesc în indicatorii despre sănătate - durata vieții, mortalitatea infantilă, invaliditatea. Indiscutabil, aceste lucruri depind de câți bani se dau pe cap de locuitor în medicină. Astăzi când avem 200 de dolari pentru o singură persoană este atât de puțin. Nu se poate face medicină serioasă cu acești bani. Din această cauză avem nevoie de sprijinul structurilor internaționale și este nevoie ca economia să crească. Altfel nu vom izbuti. Noi trebuie să sprijinim economia țării – să plătim impozite ca să acumulăm venituri. Nu putem compara cei 200 de dolari cu 3.495 de euro din Uniunea Europeană. Echipamentul medical care există acum în instituțiile medicale are un grad de uzură de 30 și chiar 40 de ani. Ceea ce s-a făcut acum la Spitalul Republican odată și odată trebuie extins. Noi îi ducem acolo pe rezidenți și le arătăm către ce trebuie să tindem. Le spunem – votați corect, faceți eforturi, învățați.

Azi nu ieșim din situație fără ajutor. Categoric. Nici medicina, iar țara cu atât mai mult. Cineva trebuie să ne sprijine. Cât ține de aceste parteneriate public-private eu nu le înțeleg, nu văd sensul lor și nu știu dacă se face corect și economic și din toate punctele de vedere. Ceva nu se leagă.

De ce vi se pare suspect? Că privatul obține o anumită influență?

Eu nu știu detalii, dar am înțeles că PPP de la Spitalul Clinic Republican nu funcționează tocmai bine. Acolo e cu mult mai scumpă asistența medicală, decât la cei privați. Ceva nu se leagă. Oricum, noi nu putem rămâne la ceea ce avem, trebuie să mergem mai departe.

Se discuta într-o vreme să dezvoltăm un PPP și în serviciile de Urgență. Ce părere aveți?

Categoric nu. Există niște domenii care trebuie să rămână sub controlul statului. Vorbim aici despre Urgență, Oncologie. Nu se poate de dat așa. Eu tare sunt sceptic în privința medicinii private. Nici fără ea nu putem. Stomatologia, de exemplu, a fost dată și e bine. Noi am avut pe strada Nicolae Testemițanu, acolo unde sunt construite acum mai multe blocuri, niște terenuri care erau ale Universității. Am instituit un parteneriat public-privat – noi le-am dat pământ, iar ei ne-au făcut lucruri frumoase – au reconstruit un bloc sportiv, bibliotecă, ne construiesc o aulă de 500 de locuri, mediatecă, cantină și toate astea se dă universității fără plată. Ne-au dat și 800 de apartamente cu preț redus. Ei vindeau nu știu cu ce preț, iar nouă ni-l dădeau cu 450 de euro metrul pătrat. Le-am repartizat pentru toți colaboratorii universității. Ce pot să vă spun, interese tot timpul au existat, mai ales în ceea ce ține de procurarea de echipament. Trebuie să fim atenți ce dăm privaților, avem nevoie de specialiștii care să facă o analiză bună.

Dar credeți că avem oameni integri care să facă acest lucru fără să încerce să fure?

Nu avem oameni așa cum spuneți dumneavoastră – integri. Nu-i avem. Din păcate. Ce să vă spun? Ceea ce avem acum e o lacună a activității noastre, a celora de vârsta mea. Ceva noi n-am făcut bine. Dacă e să ne uităm în toți acești ani ce perioade curate și albe avem noi care să fi dus la prosperarea societății în întregime și poate a medicinii?

Când ne-am cerut independența.

Numai atunci. Chiar și atunci cu toții am ieșit și am țipat sus și tare. Și ce? Toți au obținut atunci independența. Cel mai important ce am câștigat este alfabetul latin, asta e părerea mea. Dar celelalte lucruri nu sunt câștigate de noi. Și apoi am rămas în situația în care suntem...

Un alt subiect care a lovit medicina moldovenească este arestul celor trei doctori de la Spitalul Clinic Republican…

Nu știu ce s-a întâmplat acolo. Nu vreau să mă expun, însă au fost dezamăgiți foarte mulți lucrători medicali, inclusiv cei care abia fac studii. Ei deja se văd duși peste hotare. Pe an, își încheie studiile 400 de oameni, în schimb solicită actele pentru plecarea în altă țară aproximativ 500 – 600 de persoane.

Care ar fi fost calea de mijloc pentru a soluționa problema?

Noi avem nevoie de un Colegiu al Medicilor care să se ocupe de aceste lucruri.

Curtea Constituțională a declarat legea invalidă, așa că ne-am întors la punctul zero

Să vă spun sincer n-am acceptat-o în întregime niciodată și mulți dintre colegii noștri nu erau de acord cu ea. Faptul că este nevoie de un document care să-i consolideze pe doctori și totodată să-i apere, este cert. Așa este în toată lumea. Înseamnă că trebuie să ținem cont de obiecțiile făcute și să elaborăm o lege bună.

Care articole din lege v-au determinat să fiți rezervat?

Colegiul își lua asupra sa prea multe obligațiuni ale medicilor șefi și ale Ministerului Sănătății, ceea ce nu este tocmai bine.

În lipsă de oameni integri ar fi fost o structură cu alte scopuri, decât cele propuse inițial

Cu siguranță.

Vreau să vă întreb și despre reforma în rezidențiat. Când vom avea studii de calitate, iar rezidenții să se rupă de Universitate și să devină parte integrată a spitalului?

Fără discuție că trebuie să fie așa. Numărul de rezidenți ar trebui să corespundă bazelor clinice, numărului de pacienți. Fiecare rezident trebuie să aibă posibilitatea să facă un număr anumit de endoscopii, de exemplu. Ei trebuie să fie lăsați să facă totul cu mâinile lor, iar profesorul să stea în spate și să supravegheze. Fiind în anul cinci rezidenții din multe țări fac intervenții chirurgicale la fel ca niște doctori cu experiență. Lucrul ăsta se face altfel chiar și peste Prut.

Noi nu avem baze atât de mari și nici pacienți atât de mulți. Și pe urmă cunoaștem de ce aceste lucruri se întâmplă. E legat de oamenii care sunt acolo pe loc, care dirijează. Ei dau din cap că o să fie bine și până la urmă tot fac așa cum fac.

N-au încredere să le dea mână liberă sau unde stă dilema?

(râde)Toți sunt cointeresați în pacienți.

Pacientul înseamnă banul sau cum?

Aici ceva este…

Când vom vedea o reală diferență în studiile din rezidențiat?

Se întreprind pași în fiecare an, dar aceasta se va întâmpla numai atunci când vom avea acele spitale regionale și când vom face regulă în spitalele republicane și municipale.

Regulă în administrare sau la ce vă referiți?

Aceste spitale sunt arhipline cu medici. Prea mulți. Într-o secție de chirurgie poate să lucreze la 40 de paturi cinci-șase chirurgi, asistenți, cei de la secundariat clinic, iar pacienți sunt foarte puțini în acest caz. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că s-au făcut multe greșeli. Unul a sunat și a zis că cineva trebuie angajat neapărat acolo și după telefonul dat totul s-a rezolvat. Așa se întâmplă că avem o suprasaturare cu medici.

Păi ne plângem de deficit?

Ei sunt puțini în sate, în raioane, dar aici e suprasaturare.

Cunoașteți că avem un blocaj cu salarizarea medicilor rezidenți. Problema a fost discutată și la Parlament. Care ar fi soluția ideală – burse mai mari și fără salarii sau poate o altă formulă?

Medicul rezident trebuie să primească și salariu de medic începător. Asta se întâmplă în multe state. Experiența asta există în țările baltice. Noi am preluat modelul de la ei. Cu regret, nu se acceptă în totalitate. Am înțeles că nu s-a susținut din cauză că după ce își iau licența pot fi angajați după anul șase, ceea ce ar însemna că și cei din Tiraspol pot face același lucru, iar noi suntem categoric împotrivă. E o durere a noastră. Sărmanii învață șase ani. Mi-e rușine să mă uit în ochii lor.

Care ar fi soluția?

Toată problema a fost la implementare. A existat un ordin al Ministerului Sănătății, dar angajări s-au făcut acolo unde existau locuri vacante. Acolo unde statele de personal erau complete, nu puteai face angajări. Ar fi fost corect ca banii aceștia să fie repartizați de către Ministerul Sănătății, iar noi să le dăm burse. Un director de spital nu-l poate plăti, deoarece rezidentul face câteva luni practica într-o instituție, apoi se schimbă în alta. Nu stă tot anul în aceeași instituție. Așa se încurcă ițele. Să-i lăsăm așa, înseamnă să ne batem joc de ei. Dacă nu facem asta, nu ne facem datoria față de ei.

Cum vă descurcați după trecerea la autonomie?

Nu e nicio autonomie. Așa se vorbea. Noi am început, dar autonomie ca atare nu-i. Ba ne trec la trezorerie, au nevoie de una, de alta, iar noi nu putem să nu ne supunem, pentru că suntem instituție de stat. Să spunem lucrurilor așa cum sunt – tot Guvernului ne supunem. Altă variantă noi n-avem. Cei care cunosc în economie se revoltă mai mult, da noi nu ne pricepem.

Spuneați despre studenții de la Tirapol, că sunteți absolut împotrivă ca ei să se angajeze aici. De ce?

Noi nici nu vrem să auzim de ei. E o bătaie de joc. Nici cei de la Odesa nu vor să audă de ei. Din cauza calității studiilor, care este prea joasă.

În ce direcție ar trebui să se miște sistemul de sănătate – o concluzie scurtă?

Trebuie să micșorăm numărul de paturi și să dezvoltăm acele spitale regionale, dotate și performante și să procurăm echipamente pentru o asistență medicală contemporană. Medicina urgentă trebuie reînviată și nu cedată la privați. Nu în ultimul rând, să punem accent pe recuperare. Cu un plan bine gândit și sprijin, am putea atinge realizări frumoase. N-o să reușim ceea ce reușesc alte state dezvoltate. Să fim realiști. Avem nevoie de mari investiții.

Credeți că le vom reuși și pe acestea cu un guvern minoritar?

Vreau să vă spun un lucru important. Doctorii nu trebuie să țină cont de acest lucru. Ei trebuie să se unească și să găsească posibilitatea de a izbuti. Chiar și în condițiile acestea. Cu atât mai mult, această situație ar trebui să ne mobilizeze.

Sunt o sumedenie de oameni care știu ce să facă, dar stau într-o parte, sau lucrează în alte state, prin proiecte. Țara e mică și putem face minuni cu ea, iar potențial în medicină este foarte mare. Dacă ne-am strânge cu toții cel puțin n-am sta pe loc.

De ce sunt dispersați acești oameni?

Poate că fiecare are orientări politice diferite. Nu știu.

De ce oamenii fură? Doar murim și nu luăm nimic cu noi.

Eu cred că din ceea ce se vorbește mult este exagerare.

Vreți să spuneți că nu se fură atât de mult în sănătate?

Cred că nu atât de mult. Nu pot să-mi imaginez acest lucru. Pe cuvânt.

Îl cunoașteți pe Tudor Ceaicovschi, omul de afaceri arestat acum și bănuit de dare de mită?

Îl cunosc, sigur. A făcut medicina preventivă la noi.

A câștigat sute de licitații timp de mai mulți ani și e greu de crezut că de fiecare dată avea cele mai bune oferte

El a venit o dată la noi cu un om foarte bogat, multimilionar. A spus că vor să facă un proiect. Am crezut că vor să se ocupe de cercetări în medicină. Mi-a lăsat impresia de om pozitiv. Cât îi trebuie și cât are nu cunosc, nu pot să vă spun.

Din medicină nu trebuie de furat. Sunt aceste plăți informale pe care eu niciodată nu le-am îndreptățit. Lucrurile care s-au început acum nu sunt nici la o cale și eu nu le pot explica. Este o crimă să ceri de la un pacient care trebuie să vândă totul numai ca să poată plăti.

Poate e cazul să vă axați la Universitate mai mult pe partea etică?

Vorbim, dar ei nu ne mai cred, pentru că tot nimeresc în acest sistem în care toate aceste lucruri se întâmplă de-atâta timp. La seminar le spunem una, în realitate ei văd alta. Oricum, sunt convins că marea majoritatea doctorilor care au rămas în țară sunt oameni buni și patrioți.

Spuneați că prin arestările care au avut loc se încearcă a ascunde ceva mai grav. Cine încearcă și ce vrea să ascundă?

Să se acopere ceva din clasa politică. Și pentru ca să nu înceapă de la ei, au pornit de la medicină. Nu credeți?

Atunci acțiunile CNA sunt politice?

Nu sunt politice. Se vede că este ceva acolo, dar cu ce se va termina nu înțeleg. Nu cred că ar putea găsi ceva care să-i țină pe toți la închisoare. Dar urmează să vedem.

Care ar fi trebuit să fie reacția adecvată a Ministerului Sănătății în această situație?

Am fost cu academicianul Ghidirim la Ministerul Sănătății chiar în prima zi și am intrat la ministru. Ministrul Sănătății era îngrijorat. A vorbit la telefon cu președintele Parlamentului și cu prim-ministrul, care l-au asigurat că totul va fi bine. Noi am scris și am publicat și o scrisoare deschisă prin care ne-am manifestat îngrijorarea.

Domnule Ion Ababii, vă mulțumim pentru acest interviu!

Parascovia Munteanu: Mijloacele de contracepție sunt astăzi disponibile, dar nu și accesibile. Mai ales pentru persoanele cu dizabilități

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.