Laptele care ne îmbolnăvește. Moldova nu are un mecanism pentru monitorizarea strictă a calității produsului
redactor
30 noiembrie, 2016, 14:02
Vizualizări: 5742
Republica Moldova și-a propus să se alinieze standardelor de producere a laptelui și produselor din lapte la standardele europene. Ramura este acum în declin și are nevoie de intervenții urgente pentru a trece la o etapă de dezvoltare modernă și pentru a putea exporta acest produs în țările din Uniunea Europeană.
Autor: Sabina Rebeja/Elena Cioina
Republica Moldova și-a propus să se alinieze standardelor de producere a laptelui și produselor din lapte la standardele europene. Ramura este acum în declin și are nevoie de intervenții urgente pentru a trece la o etapă de dezvoltare modernă și pentru a putea exporta acest produs în țările din Uniunea Europeană. Țara nu are un plan de acțiuni bine pus la punct atât pentru producerea acestuia, cât și pentru păstrarea lui. Din acest motiv, specialiștii spun că laptele produs în prezent în Moldova este de o calitate dubioasă, lucru ce pune în pericol sănătatea oamenilor. De altfel, cele mai multe intoxicații alimentare și boli diareice acute au la bază acest aspect. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe privind situația în domeniul producerii și procesării laptelui crud în Moldova.
Specialiștii spun că laptele păstra și procesat în condiții nesigure poate provoca diverse maladii, mai ales intoxicații, tuberculoză, bruceloză sau febră aftoasă. Potrivit specialiștilor în sănătate publică, intoxicațiile alimentare și bolile diareice acute sunt o problemă actuală în Republica Moldova. Una dintre principalele cauze ale apariției lor este consumul produselor alimentare nesigure, în special a produselor alimentare de origine animală, inclusiv lapte și produse lactate. Intoxicațiile alimentare „izbucnesc” din cauza nerespectării normelor tehnologice de preparare a bucatelor, condițiilor de pregătire, transportare și distribuire a produselor alimentare, precizează specialiștii.
„Laptele poate transmite o serie de boli de la animale, ca tuberculoza, bruceloza și febra aftoasă. Contaminarea laptelui se poate produce chiar în timpul mulsului. Gradul de contaminare a laptelui depinde în mare măsură și de igiena grajdului și animalelor, igiena personală și a vaselor în care se mulge” a declarat Stela Bradu medic igienist de la Centrul Național de Sănătate Publică.
Ca să evite pericolele, responsabilii recomandă producătorilor să respecte câteva reguli esențiale – laptele trebuie filtrat imediat după muls, răcit până la temperatura de +8 grade și cumpărat doar din locurile autorizate.
Directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi, recunoaște că producerea și păstrarea laptelui este realizată în condiții „complicate”, iar pentru a face ordine în acest sector instituțiile responsabile, Agenția pentru Siguranța Alimentelor, Centrul Național de Sănătate Publică și Ministerul Agriculturii, urmează să ajusteze politicile și cadrul normativ la exigențele Uniunii Europene.
„Urmează să elaborăm un plan de acțiuni, pentru ca pe parcursul anului 2017 să ajustăm situația din ramură, la cerințele UE, ca să putem exporta lapte în țările Uniunii Europene. Este necesară susținerea și din partea statului. Dacă nu va fi, nu va fi posibilă dezvoltarea acestui domeniu” a declarat Gheorghe Gaberi.
Directorul ANSA a adăugat că ramura de producere a laptelui a degradat în ultimii ani din cauză că statul nu a avut o politică clară de dezvoltare a domeniului. Mai mult, după ce au fost lichidate fermele, șeptelul de animale a ajuns în gospodăriile oamenilor, din acest motiv este foarte greu să monitorizezi procesul de păstrare și producere, precum și să întreprinzi măsuri de prevenire a bolilor printre animale.
„Moldova nu are nici măcar un sistem bun și funcțional de colectare a laptelui”, a precizat Gaberi, adăugând că pe lângă scopul de asigura propriii consumatori cu lapte și produse din lapte, mai e nevoie de acțiuni radicale pentru a le putea exporta pe piața europeană.
„Noi am trasat o serie de obiective pentru țară pentru a promova produsele lactate moldovenești și pe piețele externe. Moldova nu este țară cu drept de export în UE, din acest motiv nu putem exporta produsele din lapte și derivatele lor. Suntem impuși de situație ca să ajustăm ramura la standardele europene. Pentru a putea obține drept de export pe piața europeană a produselor din lapte a fost invitată o misiune de audit care va evalua starea de lucruri și va arăta ce măsuri trebuie să întreprindă Moldova pentru a-ți putea exporta produsele din lapte în țările UE”, a adăugat directorul ANSA.
Astfel măsurile de îmbunătățire a calității laptelui produs în Moldova e nevoie ca statul să-și stabilească rolul pe care-l are în această ramură agricolă, iar producătorii de lapte, colectorii și cei care-l procesează să-și ajusteze activitatea la standardele UE. Un aspect la fel de important ca politicile în domeniu sunt investițiile spun specialiștii. Dacă autoritățile nu vor înțelege acest lucru, există riscul ca ramura să degradeze și mai mult.
Moldova se poate ghida de experiența României în acest proces de tranziție, afirmă responsabilii de la ANSA. Specialiștii de peste Prut au prezentat experiența țării și planul pe care l-au aplicat pentru îmbunătățirea calității laptelui crud, astfel încât acum 90% din laptele produs este competitiv pentru piața din UE.
„Dacă în 2006 am plecat de la 30% de lapte ce corespunde tuturor normelor sanitare, în 2016, datorită pachetului de igienă și planului de măsuri, s-a ajuns ca 90% din lapte să corespundă normelor. Acest lucru a fost posibil datorită programelor de modernizare și restructurare în unitățile de procesare, centrele de colectare, etc.”, a menționat Georgeta Pârjol, consilier în cadrul Direcției Siguranța alimentelor de origine animală din cadrul Autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din România.
Potrivit Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte și Produselor Lactate, anual moldovenii consumă 250 de mii de tone de lapte, ceea ce este aproape egal cu volumul anual de producere. Chiar și așa, o parte a cererii este acoperită din import. Cauza ar fi insuficienţa laptelui de calitate, care ar permite fabricarea produselor lactate cu o valoare adăugată înaltă, adică a iaurturilor şi caşcavalului.
█ Articole relaționate:
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,55 %